333 matches
-
întâlni cu noua violetă, o femeie în fața căreia îngerii și-ar smulge penele, dumnezeu și-ar declina creația, iar leonardo da vinci s-ar trage de barbă într-un surâs de ciocondă, ministerial, ca și cum le-ar da-o la cioc poporanilor. numără, (pentru a câta oară?), firele de violete; erau toate, nici unul în plus sau în minus, dar ce s-ar fi făcut dacă femeia avea anii cu soț? e căsătorită, și ce dacă! o aventură cu un corsar îi va
TRĂIASCĂ, REGINA! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 912 din 30 iunie 2013 by http://confluente.ro/Traiasca_regina_george_safir_1372586375.html [Corola-blog/BlogPost/363946_a_365275]
-
asta România, în țara semnelor de circulație înscrise direct în caldarâm de bune ce sunt, cele mai scumpe șosele ale Evropei. Și în final cravatiștii. Da! Purtătorii de cravate de le mai zice intelectuali. Vai ce bine vor ei tuturor poporanilor, votanți sau nu, de crapă de ciudă șepcarii. Ei conduc corul reclamei comerciale fără de care n-ar exista cumpărători de pâine și atât, că poporanii mănâncă pâinea goală. Numai popii și șepcarii își mai pot permite ceva icre negre pe
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1445817879.html [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
Da! Purtătorii de cravate de le mai zice intelectuali. Vai ce bine vor ei tuturor poporanilor, votanți sau nu, de crapă de ciudă șepcarii. Ei conduc corul reclamei comerciale fără de care n-ar exista cumpărători de pâine și atât, că poporanii mănâncă pâinea goală. Numai popii și șepcarii își mai pot permite ceva icre negre pe ea. Vezi Doamne pâinea, zahărul și grăsimea face rău sănătății, mai ales dacă le amesteci într-o prăjitură. De-ar fi numai atât nu-i
A FACE BINE de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1760 din 26 octombrie 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1445817879.html [Corola-blog/BlogPost/384643_a_385972]
-
județului Arad, Gheorghe Popa de Teiuș a numit peste 40 de notari români în localitățile județului (s.a)., urmărind astfel introducerea limbii române în administrație. În acest timp la Sibiu apare, din însărcinarea mitropolitului Șaguna “Cartea de citire pentru Școalele poporane “, scrisă de profesorul de la Institutul pedagogic -teologic arhidiecazan din Sibiu, Zaharia Boicu (1834-1903). Înființează "fondul de penziuni" al notarilor din Arad. Istoriograful maghiar Márki Sándor scria că "George Popa are merite în ceea ce privește reorganizarea administrativă a comitatului Arad și că sub
TESTAMENTE UITATE- TESTAMENTE CARE DOR... (GHEORGHE POPA DE TEIUŞ) de NICOLAE NICOARĂ HORIA în ediţia nr. 160 din 09 iunie 2011 by http://confluente.ro/Gheorghe_popa_de_teius.html [Corola-blog/BlogPost/367220_a_368549]
-
concediu” prin străinătăți și absolut toți sunt votanți LEGALI. Andrei Mureșanu, in secolul 19, a scris de bună credință versurile puse apoi pe o melodie a lui Anton Pan. Ca tribun și ziarist era șocat de lipsa de vitalitate a poporanilor contemporani. Este adevărat: „capul plecat sabia nu-l taie” dar prea multe „plecăciuni” duc la cocoșare. Azi în secolul 21 mai purtăm cocoașa și nimeni nu face nimic spre a ne verticaliza. Cel puțin câte puțin cu puținul. O dată și
IMNUL ŞI CULORILE. de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1258 din 11 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1402479816.html [Corola-blog/BlogPost/371007_a_372336]
-
dăm mână cu mână cei cu inima română. Imnul unirii. Imnul cu care Cuza a răzbit să unească cele două provincii într-o țărișoară care, pe timpul regelui Ferdinand, a devenit mare cât roata carului, puternică și bogată. Oare pe atunci poporanii erau solidari unul cu altul? Potrivit constatărilor moșului Ioan Roată boierii cereau unirea pălmașilor dar ei nu puneau mâna. Astăzi mai mult decât oricând este din nou necesar să apelăm la unire, la solidaritate. Toți trebuie să pună mâna la
NIMIC NU-I NOU SUB SOARE! de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1678 din 05 august 2015 by http://confluente.ro/emil_wagner_1438760935.html [Corola-blog/BlogPost/380220_a_381549]
-
de muncă și mărirea productivității muncii. Va avea cine cumpăra iar produsul se va ieftinii sporind astfel salariul relativ. Totul potrivit unei decizii logice. Nu numai „șefii cei mari” iau decizii mai mult sau mai puțin logice. Omul de rând, poporanul luat în considerare numai în epocile electorale, ar trebui să ia și el „decizii logice”. Ar trebui să facă statului avansuri în sensul de a munci mai mult deși statul îl plătește mai puțin. Muncind mai mult la locul tău
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1401698506.html [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
un impas. Nu mai gândim, nu mai citim o carte, mergem doar la cârciumă și adunări electorale unde se capătă ceva. Teatre, cinematograf nu mai există. Au fost înlocuit de ANTENA 3 care urlă ANTIBĂSESCU. La atât se reduce cultura poporanilor de rând. Unde este cultura muncii? Dumnezeu ne spune să ne ajutăm singuri ca să ne poată ajuta. Cum poate oare Dumnezeu să-ți dea avere dacă nu te ajuți și singur cumpărând cel puțin un bilet la loto? Prostia este
LOGICA UMANĂ CREEAZĂ PĂPICĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1249 din 02 iunie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1401698506.html [Corola-blog/BlogPost/360993_a_362322]
-
alții. Așa se va alege ,,neghina de secară" și binele va triumfa, prin grele încercări, răul. Să nu uităm că marile personalități care au militat pentru o ,,Românie dodoloață" precum: luceafărul poeziei românești Mihai Eminescu, umoristul naționalist I.L. Caragiale, prozatorul poporan Ioan Slavici și mulți alții în felul lor au fost la studii în străinătate ca să ia pulsul curentului de-atunci și l-au adaptat, întorcându-se și muncind în țară, creând în stil românesc, în dulcea limbă românească. Nu a
ROMÂNIA, CATEDRALA DIN CARPAŢI, DE GEORGETA-IRINA RUSU de ION NĂLBITORU în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/ion_nalbitoru_1409814331.html [Corola-blog/BlogPost/376130_a_377459]
-
prima dată să se cânte și să se citească „Deșteaptă-te române!” Aici au fost conferințe ținute de Daicoviciu, de Iuliu Hațeganu, de oameni de marcă, de mari personalități a vremurilor respective, care au venit aici și au ținut conferințe „poporane”cum spuneau, era un plan de ridicare prin muncă și lumină a comunității. Pe urmă generații întregi care au învățat aici. Cristina OPREA: Ce se va întâmpla în viitor cu această școală? Cum va fi ea integrată? Ce planuri există
1879 CÂMPIA TURZII de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 2074 din 04 septembrie 2016 by http://confluente.ro/cristina_oprea_1472949367.html [Corola-blog/BlogPost/381577_a_382906]
-
îmbracă ele, sunt modificațiile locale, potrivite cu spiritul și cu datinile noastre” ("Timpul", V, 102, 7 mai 1880). Hasdeu susținea aceeași opinie în introducerea la cele două volume din "Cuvente den bătrâni" (1879, 1880): „niciodată o carte nu va deveni poporană, dacă ea nu vorbește în graiul cel necioplit al poporului, dacă nu răsfrânge credințele poporului, speranțele lui, slăbiciunile lui, dacă știe ceva mai mult decât știe poporul în patriarhala sa neștiință...”, pentru ca să completeze astfel într-o serie de „notițe bibliografice
Dănilă Prepeleac () [Corola-website/Science/335583_a_336912]
-
orașului și a Bisericii Mirăuți. El a publicat-o în "Calendariul pe anul 1886 Redigeat și edat de Societatea Academică Ortodoxă" (Cernăuți, 1886), sub titlul „Biserica Mirăuțului (tradiție)”, și apoi într-o variantă îmbogățită cu noi detalii în volumul "Tradiții poporane românești din Bucovina" (Imprimeria statului, București, 1895). Potrivit acestei legende, pe locul unde se află astăzi orașul Suceava se întindea cândva o pădure deasă de arini, în adâncurile căreia își găsise liniștea un sihastru. Trecând pe acolo în căutarea unui
Biserica Mirăuți () [Corola-website/Science/316888_a_318217]
-
și a unei monografii dedicate tezaurului de la Pietroasa descoperit în perioada profesoratului său. ("Le Trésor de Pétrossa. Étude sur l'orfèvrerie antique", Tome I-III, Éditions J. Rothschild, Paris, 1887-1900). A publicat studii de folclor despre cântecele Europei răsăritene ("Cântecele poporane ale Europei răsăritene, mai ales în raport cu țara, istoria și datinile românilor", 1861; "Răsunete ale Pindului în Carpați"). A publicat studii de istorie literară dedicate literaturii din secolul al XVIII-lea ("Poeții Văcărești", "Mișcarea literară din Țara Românească în sec. XVIII
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
litere și arte" în care tipărește de-a lungul anilor, printre altele: "Istoria românilor supt Mihai-Voievod Viteazul" de Nicolae Bălcescu, "Cugetările" lui Alecu Russo și "Ciocoii vechi și noi" de Nicolae Filimon. În această revistă Odobescu își publică studiile "Cântece poporane ale Europei răsăritene în raport cu țara, istoria și datinele românilor", "Răsunete ale Pindului în Carpați" și "Poeții Văcărești". Tot în "Revista română" publică în 1862 "Psaltirea diaconului Coresi (note)" și "Câteva ore la Snagov (o călătorie arheologică)". În același an (1862
Alexandru Odobescu () [Corola-website/Science/297620_a_298949]
-
într-o comisie literară pentru a face propuneri pentru reforma învățământul secundar și preda ore de limbă română și filozofie la "Azilul Elena Doamna". Colaborează la revista școlii, "Educatorul", coordonată de directorul școlii, Barbu Constantinescu, unde-i apar cursurile "Literatura poporană" și "Estetica" în anul 1883. În vara lui 1882 călătorește în Italia, susținut financiar de către Titu Maiorescu, pentru a se recupera după o perioadă de boală și căutând a pune capăt căsătoriei cu Ecaterina, căsătorie cu care Maiorescu nu fusese
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]
-
câte o piatră mai mare sau mai mică pe umere, însă acum suntem chemați a purta împreună tot noi, opinca, o stâncă pe umerele noastre". Prima parte a operei lui Creangă o formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
formează precum am vazut, mai mult reproducerea producțiunilor poporane. Ne-am înșela însă dacă l-am socoti ca un culegător de folclor: trebuie să-l privim ca pe unul ce a trăit la țară, a supt oarecum sucul acestei literaturi poporane și apoi a dat drum liber fanteziei sale. De aceea basmele și poveștile lui, deși înfățișează în mod admirabil spiritul poporului de la țară, pun însă în evidență însușirile lui literare proprii. O altă față, mai puțin cunoscută, a lui Creangă
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
Creangă este cea a poveștilor licențioase: "Povestea poveștilor". "Amintirile din copilărie" reprezintă partea cea mai personală a operei lui Creangă. Acestea i-au stabilit reputația de mare prozator. Într-adevăr, alcătuirea meșteșugită a frazei, în care se vede totuși tonul poporan, - scoaterea la iveală a multor provincialisme cu o putere de expresie deosebită, vivacitatea narațiunii și sinceritatea cu care povestește cele mai intime detalii ale vieții lui de copil, toate acestea fac din opera lui Creangă una din cele mai însemnate
Ion Creangă () [Corola-website/Science/297626_a_298955]
-
atât de meritorii se prezintă notele bibliografice și cele explicative asupra unor personaje culturale astăzi obscure” (Șerban Cioculescu). Cu o acuratețe remarcabilă a informației, a întocmit mai multe antologii de poezie și proză românească. Ca folclorist a tipărit culegerea "Cântece poporane moldovenești" (1928), unde relevă repertoriul rapsodului Nastasă Crețu din Drăgușeni - Suceava (231 de cântece bătrânești, hore și chiuituri).
Gheorghe Cardaș () [Corola-website/Science/319228_a_320557]
-
și reversul său, adică aceea că autorul unui cântec ar fi cutare poet popular. Adevărul este la mijloc”. Rădăcinile acestei concepții moderne au fost prefigurate în scrierile primilor clasici. Alexandru Odobescu (1887) analizează acest fenomen cu profundă obiectivitate: „Soarta cântecului poporan nu este aceea a cuvântului scris. Liber fiu al poporului, încredințat zburdălniciei memoriei, el aleargă din om în om, din secol în secol; fiecare îi adaugă un semn de la sine, o vorbă, un viers, un episod și adesea, modificat de pe
Creatorul Mioriței () [Corola-website/Science/314193_a_315522]
-
Tom II, Tipografia lui G. Piotrovschi, Cernăuți, 1875, IV+250 p. 4. "Tradițiuni poporale române", "adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
adunate de"..., Editura și tipariul tipografiei "Eredei de Closius", Sibiu, 1878, 65 p. 5. "Chromatica poporului român", Tipografia Academiei Române, București, 1882, 55 p. 6. "Ornitologia poporană română", Tom I, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, V+438 p. 7. "Ornitologia poporană română", Tom II, Tipografia lui R. Eckhardt, Cernăuți, 1883, 423 p. 8. "Câteva inscripțiuni și documente din Bucovina, adunate de...", Tipografia Academiei Române, București, 1885, 16 p. 9. "Descântece poporane române, culese de...", Tipografia lui R. Eckhardt în Cernăuți, Suceava, 1886, XXII+352 p. 10. "Biserica din Părhăuți în Bucovina", Tipografia Academiei Române, București, 1887, 8 p. 11. "Nunta la români". "Studiu istorico-etnografic comparativ", Edițiunea Academiei Române, Tipografia "Carol Göbl", București, 1890
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+593 p. 13. "Nașterea la români". "Studiu etnografic", Edițiunea Academiei Române, Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1892, III+441 p. 14. "Vrăji, farmece și desfaceri, adunate de...", Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p. 15. "Satire poporane române", "adunate de...", Editura Librăriei "Socec et Comp.", București, 1893, II+379 p. 16. "Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică", Lito-Tipografia Carol Göbl, București, 1895, 206 p. 17. "Tradiții poporane române din Bucovina adunate de...", Imprimeria statului, București, 1895
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]
-
Lito-Tipografia "Carol Göbl", București, 1893, 242 p. 15. "Satire poporane române", "adunate de...", Editura Librăriei "Socec et Comp.", București, 1893, II+379 p. 16. "Sântul Ioan cel Nou de la Suceava. Schiță istorică", Lito-Tipografia Carol Göbl, București, 1895, 206 p. 17. "Tradiții poporane române din Bucovina adunate de...", Imprimeria statului, București, 1895, III+368 p. 18. "Răsplata. Povești din Bucovina adunate de...", Redacțiunea și editura Societății "Școala" "Română", Suceava, 1897, 111 p. 19. "Sărbătorile la români". "Studiu etnografic", Vol. I, "Cârnilegile", Edițiunea Academiei Române
Simion Florea Marian () [Corola-website/Science/297541_a_298870]