120 matches
-
Europa ca „Apărător al creștinătății” în luptă cu Semiluna? Anume acest domn și fiul său Petru Rareș au renovat, întărit și modernizat această cetate. Peste cine s-au băgat ei în timpul lucrărilor? Cred că știu, dar se fac morți în popușoi și aceasta nu le face cinste, căci se fac de rușine în întreaga Europă. Or, Ucraina dorește să devină membră a Uniunii Europene?! Din cele spuse de autor, rezultă că nu e cunoscut anul înălțării Cetății Hotin, nici ctitorii ei
Situaţia cu heraldica satului Suceveni, asemănătoare cu cea a limbii române [Corola-blog/BlogPost/94204_a_95496]
-
toți flăcăii sunt proști, leneși și risipitori. Dar degeaba.Fata, nu și nu.Ajunsese să nu mai iasă aproape deloc din casă de răul pețitorilor.Când aceștia Îi treceau pragul, ea se ascundea În podul casei ori În lanul cu popușoi și nu ieșea din ascunzătoare, până nu Îi vedea plecând. Bătrâna mamă Îi conducea până la poartă, Îi Încuraja să mai treacă și altă dată.Încet Încet fata nu mai era așa vesela ca până atunci, stătea mai mult singură și
Legendele copilăriei by Lenuţa Rusu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1691_a_3048]
-
Versurile din creațiile populare din preajma sărbătorilor de iarnă ne vorbesc despre asemenea ocupații. Pe aceste locuri se cultivă din cele mai vechi timpuri grâu, secară, linte, pătrunjel, pepene, păstârnac, trifoi, dar și plante aduse mai târziu de pe alte ținuturi: porumb (popușoi), cartof (barabulă), roșii (pătlăgelele), fasole și altele. Dintre plantele textile se cultivă inul și cânepa. Se mai cultivă viță de vie și pomi fructiferi. Numai că agricultura de azi nu se mai compară cu agricultura care se practica în vechime
Monografia comunei Lespezi, judeţul Iaşi by Vasile Simina (coord.) Ioan CIUBOTARU Maria ROŞCA Ioan LAZĂR Elena SIMINA Aurel ROŞCA Vasile SPATARU () [Corola-publishinghouse/Administrative/91877_a_93004]
-
bogat, propus de un autor cu simțul limbii populare și al dramatizării. Textul cuprinde, de exemplu, lungi conversații în jurul felurilor de mîncare - carnați, jambon, biftec, costițe, macaroane cu parmezan, usturoi murat, orez cu raci, dulceți de nuci, cofeturi, fructe coapte, popușoi fript - sau legate de peripeții de călătorie, care evocă proza autorului: "Vezeteu, surugiu...! - Ascult, aud? ce-i? - Mai îndeamnă caii. - Degeaba, drumu-i foarte greu. A ploat; e noroi, glod, tină. Drumul e plin de haugașe. - Ie pe cîmpi de-a
Descărcare de cărți by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9944_a_11269]
-
palma dreaptă, semn că trebuie să urci. Nu te teme, împletește-ți sângele funie și înalță-te! Hai, încă un pas! Până la tâmpla lui Dumnezeu, copii mici înalță zmei; tu, când erai de o șchioapă, modelai îngeri din pănușă de popușoi, apoi îi lăsai slobozi în cer. Pășește! În cealaltă palmă fântână adâncă. Prăbușirea e pe măsura înălțărilor. Focul de sub icoană, scară spre cer. Așa simțea, așa îi venea să strige. Agonia stafidea trupul, dorul decupa chenare de fotografii, sufletul ca
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
a Brăilei. Vrei nu vrei, bei Grigori agheasmă! De la colectivă nu câștiga nimic, nici măcar vechime. Când i-a calculat secretarul fișa de pensie, 58 de zile lucrătoare au ieșit într-un an de muncă, deși până iarna târziu desfăcea la popușoi, sfecla o scotea de sub zăpadă. Iernile erau lungi și drum de bătut peste dealuri, 15 kilometri. Prutul îngheța sloi, mistreții nu aveau patrie, recolta în Basarabia se strângea mai devreme. Paznicii făceau focuri, loveau cu ciocanul în tălăngi, asmuțeau câinii
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
oricui îi era îngăduit să bea un coniac Milcov cu tovarășul secretar, să lese în fiecare săptămână o bătrână, avans, sub tejghea pentru tovarășul șef de post, să pună coasa în brazdă și să umple coșul căruței cu lucernă, dedesubt popușoi în lapte, sfeclă, răsărită din lanul gospodăriei de partid. A dus-o bine poștașul vreo douăzeci de ani. A alergat cot la cot cu viața, a mers la pas cu ea, a obosit, s-a hodinit și a continuat drumul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
alta și nici o coajă de apă, otrava tulbură cerul, stelele put precum pești rămași pe stânci după reflux. Sap adânc, părinte, degeaba, piatra ascunde izvorul în porțile cimitirelor. Am zis eu că tu ești bun de legat lângă coșerul cu popușoi, s-ar speria ciorile de tine. Îmi ajunge, te-am suportat destul, mai bine ascultam un teatru radiofonic. Turui ca o moară stricată, periculos nu ești, dar nici om nu scot din tine. Blagosloviți și mă iertați, părinte Visarion! Domnul
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1569_a_2867]
-
și în stânga toate obiectele mobile și imobile, sub cuvânt că el va lua pe fratele său Niculai la sine, la 15 marți. El au vândut toate vitele, la nr.27, mobile din casă, 5 stoguri de fân, trei vagoane de popușoi, făcând trei părți adică: lui, Niculai și lui Mihai, luând cu sine banii și toate hârtiile de valoare, mai ales obligațiile de 6000 fr. Și biblioteca lui Neculai, de mare valoare, zicând că el a sprijinit pe amândoi frați, șimai
DEZASTRUL DIN FAMILIA EMINOVICILOR de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1976 din 29 mai 2016 [Corola-blog/BlogPost/385147_a_386476]
-
să-nlesnești banala noastră vraje De-a scoate-n urmă bobul însutit?" (Plugul) " El, singuratic, duce către cer Brazda pornită-n țară, de la vatră. Când îi privești împiedicați în fier, Par, le de bronz și vitele-i de piatră. Grâu, popușoi, săcară, mei și orz..." (Belșug) Uneori avem o trecere de la organic la metalic și atunci avem bucuria să aplaudăm un parnasianism umoristic. Dovadă această caricatură în fiare a lui Hérédia: "Tiara grea pe frunte, de aur gros bătut, S-a
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
te arama spoita în care fierbeau rufele. Lângă pirostrii era o albie mare făcută dintr-un trunchi de salcie, țigăncile îi ziceau lohancă în care urma să scoată de la fiert rufele și să le spele cu leșie de ciocălău de popușoi. Eu care ma țineam de tot felul de năzdravanii ce-mi trece prin cap: iau un ciot fumegând din foc și fug când nu mă văd țigăncile și-l văr adânc în sura cu paie ce se află în dosul
PRIETENUL MEU VICHENTIE de OVIDIU CREANGĂ în ediţia nr. 45 din 14 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/351911_a_353240]
-
se lasă pe umerii dalbi și rotunzi ai fumeii sale. Asta (într-o seară de priveghi) stă la căpătâiul lui nea Ion și bocește clar, corespunzător nevoilor gospodăriei, conform perspectivelor, încât răscolește toată mahalaua: “Ioaniii! scoalî-ti, Ioani, c-o rămas popușoii niprășâț! râdicî-ti, Ioani, c-o rămas vacă nimulsî! uitî-ti, Ioani, cî-i ograda nimăturatî! scoalî-ti, Ioani, nu mai sade întins! oari di și nu ți râdiși, Ioaniii? hai, Ioani, s-aduși oleacî di buruianî la porși! di și nu prișechi, Ioani
Ţaţa Anica şi norocul lui nea Ion () [Corola-blog/BlogPost/340009_a_341338]
-
și interesul țării, fiindcă acele mașini, nefiind făcute potrivit obiceiului de aice, cele mai multe nu numai că nu aduc nici un folos, dar și unele stau cu totul în nelucrare”. La aceste ateliere, după mărturia aceluiași, s-au lucrat „mașini de desfăcat popușoi” pentru proprietarii moșiilor Hudești, Ștefănești și Derțca. Deoarece aceste instalații meșteșugărești nu s-au putut transforma în întreprinderi constructoare de mașini agricole, ele n-au putut să-și continue existența ca ateliere de reparații în orașe, departe de proprietățile funciare
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
Vaslui) la care lucrau 6 oameni plătiți cu 984 lei anual fiecare și o moară în satul Tăcuta (Vaslui) cu doi lucrători, plătiți amândoi cu 500 lei anual și care măcina 200 merțe grâu, 300 merțe secară și 800 merțe popușoi într-un an. Potrivit statisticii din 1860-1862, în Moldova funcționau în acei ani două mori mecanice în ținutul Botoșani, două în Covurlui, cinci în ținutul Iași, una în Neamț, una în Putna, trei în Suceava, două în ținutul Tecuci și
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
regionalisme, neologisme, termeni de specialitate, de jargon, de argou) prin Alege perechea potrivită! (punerea în corespondență a cuvintelor și expresiilor sinonime: Eu spun...o ia la sănătoasa; tu spui...alerg; a formelor regionale/populare și a celor literare: Bunica spune...popușoi, eu spun...porumb etc.), Găsește cuvântul potrivit!, Ce este? (asocierea imagine cuvânt), Rubrica de engleză/franceză/germană/italiană/spaniolă... (punerea în corespondență a cuvintelor din vocabularul fundamental învățate de copii la limba străină studiată, eventual, în grădiniță cu formele corespunzătoare
Elemente de didactică a activităţilor de educare a limbajului: (etapa preşcolarităţii) by Angelica Hobjilă [Corola-publishinghouse/Science/1425_a_2667]
-
am vîndut...două dugheni din Tîrgul Făinii, cu locu cu tot...care dugheni au fost a Chelsîei,...le-am vîndut lui Ionașco”. Pe nebăgate de seamă, m-am trezit în Târgul Făinei. Unde te întorci, doar făină de grâu, de popușoi sau de mei...Peste tot este un strat albicios de praf, ca o brumă...Toți își strigă marfa în fel și chip. Unii spun că făina lui e măcinată la moara domnească. Alții că e măcinată la moara mănăstirii Frumoasa
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
gura strâmtă, în care umplea mama borș și mâncați-nemâncați, doar în pantalonașii scurți făcuți de bunica dinspre mama, o tulim la gârlă să găsim un loc bun printre păpuriș. Ne dezbrăcăm de pantolanași, lăsându-i în capătul ogorului nostru cu popușoi care ajungea până la mal. Intrăm goi pușcă în gârlă, așa cum mai erau și alți copii de vârsta noastră, ba unii chiar mai mari. Mulți dintre ei erau cu mamele lor sau cu surori mai mari. Găsim loc bun unde speram
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
pentru că pe atunci nu erau maternități ca acum, fiind asistate de moașe unele cu puțină carte, altele fără. Mama m-a născut pe câmp, în ogorul de porumb așa cum am mai spus, la prășitul de al doilea, când porumbul sau popușoiul, cum i se mai spune ajunge la genunchi. Când am crescut mare ca să pot înțelege, mi-a spus că era însărcinată cu mine în luna a șaptea. Și, deși era însărcinată, deci mă purta în burtica ei, împreună cu mama ei
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
în picior și te tăiai. Atunci puneai țărână pe tăietură, fără a te teme că s-ar infecta rana. Bunica a trimis-o pe baba Ioana să-i spună tatălui Manolache că Veta, nevastă-sa, a născut în ogorul cu popușoi. În urma ei, bunica și mama se rugau să nu mor. Tata care știa a face multe meserii, era la construit o casă în sat, la o rudă. Când i s-a dat vestea, a lăsat lucrul, a fugit acasă, a
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Iată o mare taină a omenirii. Am citit vreo cinci tratate despre religiile lumii, dar răspunsul tot nu l-am găsit. Să las lucrurile acestea la o parte și să spun că n-am murit în câmp, în ogorul cu popușoi, n-am murit nici după ce am fost botezat. Mama mi-a spus că am vorbit destul de greu. Abia pe la patru ani am început să bolborosesc și eu cuvinte, dar care nu puteau fi înțelese. Credeau că voi rămâne un mut
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
voi trăi. Prima o am cu fratele mai mare, Gelu. Tata, când a plecat în concentrare, a închis calul în grajd ca să nu ni-l rechiziționeze, adică să ni-l ia forțat pentru armată. A mascat grajdul cu strujeni de popușoi de jur împrejur, lăsând o mică intrare în fața ușii grajdului pe unde să i se dea de mâncare și apă. Mama i-a spus fratelui să se ducă să dea de mâncare și apă la cal și la vaci. Când
Pensionariada by Corneliu Văleanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91844_a_92866]
-
Ostrovul, un tărâm fecund între cele două brațe ale Chiliei, cel nou și cel vechi. Ei bine, nu știu dacă era sămânța sau harul locului, dar pepeni de mărimea celor pe care i-am avut acolo n-am mai văzut. Popușoii creșteau până dincolo de creștetul călărețului iar inul semănat mi-a deschis multe porți. Mulți ar fi dorit să poată croi din pânza aceea îmbrăcăminte. Aveam și o micuță grădină de zarzavat care nu mai prididea să ne bucure. Dar poate
VIEŢI ÎNTRE DOUĂ REFUGII CARTEA PĂRINŢILOR. In: Vieți între două refugii by Aurel Brumă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/565_a_753]
-
pădure și deși era frig, iar el era îmbrăcat numai într-o cămașă și o bluză de doc a făcut un foc și s-a culcat într-o coajă de tei dormind ca într-o covată și învârtindu-se ca popușoiul pe jar să se încălzească. După ce a fost prins ne-a declarat că a înghe at apa lângă el dar el nici n-aț răcit pentru că avea friptură și vin de baut. După acelș eveniment câtva timp nu s-a mai
Pe urmele infractorilor by Vasile Ghivirigă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/91846_a_92804]
-
1864) însă se naște din acest mod de cultură un pericol deosebit pentru țara nostră; anume țăranii au un petec de pământ (4 fălci) pe care sunt nevoiți să-l cultive în fiecare an tot pe acela, plantîndu-l tot cu popușoi. Ei nu pot schimba cultura de pe un pământ pe altul lăsând pe celălalt să se odihnească, cum fac proprietarii mari. Prin urmare pământul țăranilor este destinat numaidecât să sece după câțiva ani și să nu mai producă nimica dacă va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]
-
peste Ocean cu toate măsurile de pază ce se luase împotriva lui. După raportul Senatului orașului liber Bremen, acest soi de gândaci periculoși s-au găsit pe corăbii încărcate cu mărfuri americane, și nu în cartofi, ci în saci cu popușoi și pe cuverte. Se vestește că insecta s-au arătat pe mai multe moșii din Sveția, nimicind recolta cartofilor pe mari întinderi cultivate. Pericolul importărei acestui dușman al agriculturei este deci iminent, încît trebuie îndoită precauțiune spre a opri lățirea
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]