224 matches
-
să dăm crezare mărturisirilor sale, dintr-un neoplatonician trecut prin școala maniheismului, Augustin a devenit cu adevărat o ființă "îmbrăcată în Hristos". Și merită să te întrebi cum, dintr-un tînăr știind pe de rost scrierile lui Cicero, Vergiliu sau Porfir, a cărui memorie avea să-i rămînă fidelă pînă pe patul de moarte, cînd, înainte de sfîrșit, avusese puterea de a mai rosti un citat din Plotin, cum dintr-un tînăr libertin trăind în concubinaj cu o femeie căreia îi făcuse
Convertirea lui Augustin by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10374_a_11699]
-
cu frescele prunce din care-ncercau întunericul nesfințit să-l arunce mic altar de suspine creștine! ai plâns în subțioara mea pe ascuns tu ai pus peceți pe suflete mute pe năframa Sfintei Fecioare, cusute cu ace de smarald și porfir sub potirul căreia mă furișez și respir (20 iulie 2008) Ritual (fântâni) satului meu natal: Limpeziș acum când în cuptorul ei m-a prins ninsoarea Doamne dezvoltă-mi moartea și mirarea mai am un singur zbor tăiat pieziș peste fântânile
Simple ritualuri by Gheorghe Istrate () [Corola-journal/Imaginative/7197_a_8522]
-
în mod divers prin discursurile oratorilor profani. Sângeroaselor persecuții suferite de creștini din partea statului roman, se adăugau atacurile pe care aceștia le primeau din partea reprezentanților culturii contemporane și îndeosebi din partea retoricii sofiste. Retori precum Aelius Aristides, Fronto, medicul Galenus, Celsus, Porfir, Iulian Apostatul, Libanius, Symmachus ș.a. au supus unor atacuri înverșunate scrierile prin intermediul cărora creștinii apărau și susțineau superioritatea religiei lor. Cei dintâi îi desconsiderau pe autorii creștini pentru simplitatea și lipsa de eleganță artistică de care dădeau dovadă în expunerea
Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine Fondator. In: Classica et Christiana Revista Centrului de Studii Clasice şi Creştine by Nelu Zugravu () [Corola-journal/Journalistic/125_a_452]
-
acum și cum sufletul ajunge înăuntrul trupului fiind în sine însuși ceea ce mi s-a arătat, deși este într-un trup” (Enneade, IV, 8, 1)<footnote Cf. Andrew Louth, Originile tradiției mistice creștine..., p. 78. footnote>. În Viața lui Plotin, Porfir - discipolul lui Plotin - ne spune că, în timpul în care l-a cunoscut, de patru ori a fost răpit Plotin de Unul și o dată a cunoscut el însuși această stare. El lasă însă impresia că e un fenomen rar și trecător
Experienţa extatică a sufletului în Dumnezeu după Sfântul Grigorie al Nyssei: beția trează, somnul treaz, rana și zborul sufletului (I). In: Transilvania by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/138_a_420]
-
unui anume Martinus”<footnote footnote>, a fost Sfântul Iustin Martirul și Filosoful. Întâlnirile sale cu discipolii, care îi includeau pe Tațian și, posibil, Irineu, nu ne-au fost descrise, dar nu este improbabil că includeau tipul de interogări menționat de Porfir în prezentarea realizată de el școlii lui Plotin în secolul următor. În tinerețe, își alese direcția platonică, studiind cu asiduitate principiile acestei filosofii, având ca profesor pe un profund cunoscător al filosofiei platonice. El credea că acum va reuși să
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
urmă o discordie teologică, consecințele ei omenești au fost unele cu adevărat drastice: acuzații de erezie, condamnări, excomunicări și cariere compromise. Nici Pierre Abélard, autorul majorității textelor din ediția bilingvă a cărții apărute în acest an la Polirom - Comentarii la Porfir. Despre universalii -, nu a avut o soartă mai bună. Sinodul de la Saens din 1141 i-a condamnat cărțile ca fiind eretice, iar Papa Inocențiu al II-lea a întărit condamnarea dispunînd ca lucrările lui Abélard să fie arse. Privite cu
Cearta universaliilor by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10294_a_11619]
-
o tendință care pare necesară numai dacă e privită retrospectiv. Cu alte cuvinte, un fleac a putut provoca o dezbatere de decenii - vezi cearta universaliilor, provocată de un comentariu (al lui Boethius) făcut pe marginea unui alt comentariu (al lui Porfir) care la rîndul lui a fost făcut pe marginea unei cărți a lui Aristotel -, cum tot așa un amănunt livresc a putut acapara atenția speculativă a unei întregi epoci. Dacă tragem linie și facem bilanțul, ce constatăm? Constatăm că, în
Creșterea spiritului by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/10312_a_11637]
-
studiu), București, Ed. Humanitas. Este un bun cunoscător al operei lui Mircea Eliade (despre care a scris o carte, în colaborare cu Paul Barbăneagră). A tradus, din greacă și latină, scrieri dintre cele mai dificile (texte de Origen, Evagrie Ponticul, Porfir, Evangheliile apocrife etc.), însotindu-le de comentarii erudite. Pregătește, la Sorbona, o lucrare de doctorat despre Anticrist în primele secole creștine. Versuri a publicat din când în când în reviste (și în primul rând în România literară), suficiente pentru a trezi
Poet român, afirmat la sfârsitul secolului XX by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17691_a_19016]
-
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI”, ȘI DACĂ NE-AM UNI, AM FI O FORȚĂ” 23 aprilie 2013 Porfir CIOCĂLĂU, acela care ne probozește că scriem în materialele publicate în ziar cuvinte neînțelese de oamenii simpli și că savanții ne strică frumoasa și bogata limbă românească, introducând în lexicon cuvinte de origine străină, e unicul, probabil, român, originar din
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
nu „moldoveni”, și dacă ne-am uni, am fi o forță”. Și după cum se vede și copiii sunt pe seama tatălui, bine educați, cu stimă și dragoste față de părinți, bunei și străbunei. De exemplu, Angelica, fiica cea mai mare a dlui Porfir CIOCĂLĂU, care a absolvit Institutul de Finanțe din Harkiv, e nevoită să-și câștige bucățica de pâine în străinătate, fiind mereu cu dorul și gândul la cei scumpi și dragi. Felicia NICHITA-TOMA
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93590_a_94882]
-
tăiat capul și picioarele, adică nordul și sudul i-au dăruit Ucrainei, iar trupul, rămas în Republica Autonomă Moldovenească, a format Republica Unională Moldovenească, cu capitala Chișinău. În anii 1940-1941 prima persoană, arestată de sovietici a fost primarul satului,Teodor Porfir Postolachi, născut în 1899, român de naționalitate, cu studii primare, care la 29 martie 1941 a fost judecat la 8 ani de detenție, ca „element social periculos”, decedând în lagărul de lângă or. Sverdlovsk, Federația Rusă. A fost reabilitat abia la
Din trecutul istoric și prezentul satului VANCICĂUŢI ( II ) [Corola-blog/BlogPost/93688_a_94980]
-
că intrase în ridicol, dar oricum, cu vârsta, cu problemele, viața începuse să cam scârțâie, așa cum scârțâia și zăpada sub cizmele lui Napoleon la retragerea din Rusia. Monumentul îl găsi pe măsură "locatarului" impunător, majestuos, copleșitor prin dimensiuni și simbol. Porfirul finlandez roșu se îmbina perfect cu baza de granit verde și când se gândi că acolo sunt rămășițele celui care fusese cândva stăpânul Europei îl cuprinse un fior, amintindu-și de cuvintele ecleziastului "deșertăciune, toate sunt deșertăciuni"! Își mai zise
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1564_a_2862]
-
se vedeau la distanță imensă navele avansând în largul Ciprului, Constantinopolului și al tuturor teritoriilor romane. Concentrând razele, oglinzile curbe pot capta o imagine a totului. „Dumnezeu însuși, care nu poate fi văzut nici de trup, nici de suflet - scrie Porfir - poate fi contemplat într-o oglindă.“ Împreună cu iradierea centrifugă ce-mi protejează imaginea de-a lungul tuturor dimensiunilor spațiului, aș vrea ca aceste pagini să redea și mișcarea opusă, prin care, din oglinzi, îmi vin imagini pe care vederea directă
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1925_a_3250]
-
Nominalismul. Filozofii nominaliști: Berenger de Tours, Roscelin, Abélard, Guillume d^Occam, Duns Scott... Doctrină ce consistă în ideea că universalele nu există decât în cuvinte. E una din soluțiile date în Evul Mediu la problema universalelor (cearta universalelor) pe care Porfir (discipol al lui Platon, școala Alexandria 232) a pus-o în următorii termeni: " Genurile și speciile există în sine, sau numai în intelect și în primul caz sunt corporale sau incorporale; există ele, în sfârșit, în afara lucrurilor fizice, sau se
Depersonalizarea, armă de apărare by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/7499_a_8824]
-
dimensiuni extrem de diferite și pentru combinațiile fanteziste. „Pe unda poleită de miriade stele Se leagănă, murmur, În horă grațioasă suave aurele, Și joc cu răsfățare în bucla dulcii mele, Frumoasii Almelaiur. Colo suspină valul sub maluri cununate De chioșcuri de porfir; Colo delfinul saltă în jocuri răsfățate Pe undele încinse de brîuri colorate De raze dulci de fir” (Almelaiur) - amfibrahi combinați cu peoni; „Soarele apune peste Propontide; Însă la suflarea valului cel lin, Pare că se leagăn bolțile splendide, Dulce poleite
D. Bolintineanu, poet și nimic altceva by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5431_a_6756]
-
Archidoxis Magicae libri VII, în SA, 14, München u. Berlin, 1933, p. 529 (IX, 350). 6 A. Gellius, Nopțile atice, XX, 5, în ed. Joh. Fredericus & J. Gronovii..., Lugduni- Batavorum, 1706, p. 876-877. 7 cf. Comentarii la Categoriile lui Aristotel. Porfir, Dexir, Ammonius, trad. C. Noica, Ed. Academiei, București, 1968, p. 149. 8 „res quibus occultas penitus convisere possis” - Lucretius, De rerum natura, I, 146. 9 v. Erasmus, Moriae encomium, 46, în ed. Frobenius, Basel, 1540, p. 292-293. 10 [f.a
Originile oculte ale fanteziei by Radu Cernătescu () [Corola-journal/Journalistic/3428_a_4753]
-
seara, după multe partide, deschidea nuvelele lui Gogol și ne citea, formidabil, Nasul - era singura ocazie când i se auzea vocea în public, altfel fiind incapabil să ia cuvântul într-o ședință, măcar pentru a se apăra”. Alt prieten, George Porfir (probabil G. Mărgărit), e admis ca instanță morală: „Porfir nu-mi era un confesor, ci o instanță, poate o sancțiune, nu puteam glumi cu el, nici a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
ne citea, formidabil, Nasul - era singura ocazie când i se auzea vocea în public, altfel fiind incapabil să ia cuvântul într-o ședință, măcar pentru a se apăra”. Alt prieten, George Porfir (probabil G. Mărgărit), e admis ca instanță morală: „Porfir nu-mi era un confesor, ci o instanță, poate o sancțiune, nu puteam glumi cu el, nici a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre doi bărbați sunt cele literare, Porfir îmi da primul
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
ca instanță morală: „Porfir nu-mi era un confesor, ci o instanță, poate o sancțiune, nu puteam glumi cu el, nici a-i plânge pe umăr, și dacă crezusem odată că singurele relații demne dintre doi bărbați sunt cele literare, Porfir îmi da primul senzația austerității lor...” Operă de reflecție, dar și operă epică, roman în cel mai propriu înțeles, Logica însuflețește personaje și proiectează acțiuni care, din specia banalului fiind, a obișnuitului, a vieții zilnice, dobândesc dimensiuni de evenimente și
O carte a cărților by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/3218_a_4543]
-
mor către iubire, numai ea balanță Providențială, pe când frumoasa țesătoare a trecutului Urzește poemul împrejurul zidirii căzute." Am văzut apărând pe nori locuințele În care trăiau îngerii și ei îmi spuseră Cântând deasupra țesăturii iubitei: "Îmbată-te de ea ca porfirul Ce bea din ochii tinerei femei strofele tale Purtătoare de dansuri și nu te lăsa nici când Surprins de mâhnire, căci ea E intrarea parfumului infernal În nările tale făcute pentru a simți doar pulpa Fructului divinei prezențe." Atunci mi-
Poezie by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/15085_a_16410]
-
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI”, ȘI DACĂ NE-AM UNI, AM FI O FORȚĂ” (II) „Oamenii munceau din greu, însă totul le lua statul, „eliberatorii” Cu toate că a rămas orfan de tată, care a căzut pe front, norocul lui Porfir CIOCĂLĂU a fost să întâlnească oameni buni în viață, căci, după cum mi-a mărturisit, fiecare își alege după sine însoțitori și prieteni. Străbunelul său, Nestor Ciocălău, era staroste la biserica din Berestea și și-a construit chiar lângă ea o
„SUNTEM ROMÂNI, NU „MOLDOVENI” ( II ) [Corola-blog/BlogPost/92935_a_94227]
-
lumii turce. NASTRATIN HOGEA LA ISARLÎC Lui Al. R. Țara veghea turcită. Pierea o dup-amiază Schimbată-n apa multă a ierbii ce-nviază, Când, greu și drept, pe sceptrul de pai mărunt la fir, Gândacul serii urcă ghiocul de porfir. Cer plin de rodul toamnei îmi flutura - tartane - Tot vioriul umed al prunelor gîtlane: Grădină îmi sta cerul; iar munții - parmalîk. Un drum băteam, aproape de alba Isarlîk, Cu ziduri forfecate, sucite minarete Și slujitori cu ochii rotunzi ca de erete
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
sub ochii noștri, obișnuiți doar să îmbrățișeze vechi argumente teoretice și dezobișnuiți să cerceteze permanent, să dovedească lumii că natura este în continuă prefacere. Întru susținerea pe baza dovezilor a acestei afirmații, iată, prezint în aceste mostre, granit, bazalt, pegmatit, porfir și andezit, gresie, calcar cochilifer și multe alte formațiuni, adunate din același loc, de pe o stâncă izolată pe un munte ce are cu totul altă origine multimilenară. Toate acestea dovedesc că masele sunt încă în mișcare, că Pământul nostru încă
TAINICELE CĂRĂRI ALE IUBIRII (4) de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1552 din 01 aprilie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367551_a_368880]
-
a lor, cu toate că, spre deosebire de sârbi, bulgari sau ruși, care atunci când au oferit ajutoare Sfântului Munte Athos, au pretins în scimb o mănăstire a lor, românii, care au ajutat Athosul mai mult decât oricare alt popor dreptcredincios, după cum afirmă cercetătorul rus Porfir Uspenski - autorul unei monografii monumentale a Sfântului Munte Athos, „au oferit ajutoarele ca unui frate aflat în nevoi, fără să ceară nimic în scimb”. Pe lângă cele 20 de mănăstiri, în Athos există 12 schituri. Dintre acestea două sunt românești: Prodromu
SFÂNTUL MUNTE ATHOS – GRĂDINA ORTODOXIEI UNIVERSALE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 62 din 03 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349057_a_350386]
-
a țipat în brațul stâng o interjecție. Pe un ecran - litere arabe și scris sumerian. Pe celălalt, mă privea inima cu-n ochi pădureț din înalt: „De ce i-ai lăsat să-mi vopsească în negru de smoală lenjeria de cântec, porfir și rubine?'' „Au vrut să vadă mai bine, când toți mă lovesc din afară, (de ce te prefaci?) pe unde-ai să vii să ataci în tot ce-am fost eu, în tot ce-ai fost tu. Poți spune da, poți
VERSURI DE MAI de DUMITRU ICHIM în ediţia nr. 1243 din 27 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/350578_a_351907]