58 matches
-
în Institut, lîngă idolul literar Maiacovski-bust. A tot șefit, părăduind (cum zicea bunica Leonora despre lup) pe cîte cineva: o oaie, un mielușel, un berbecuț... Milucă, șefuțul de sector literatură, șefea și el, dar foarte subpus lui Mistrie: îi păzea poroncile, nu dădea prin băț. "Maître, îi spunea, maître, pot să..." Tonul, ce zic tonul?, tonurile pe care pronunța Milucă maître! Ce vorbă era vorba asta, maître! Tu ești Ditamai Mistrie; ceilalți, mărunțiș. Institutul îi înălța cîntări: metrî a zis, metrî
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
Anaforaua [7] (raportul) dat de Gavril Mitropolitu Moldovei, Leon Episcopul Romanului, Iacob Episcopul Hușului către catre Alessandru Ion Movrocordat: Anaforaoa Sfatului țărei din Arhierii, Egumeni și Veliți boeri, ce s`au făcutu pentru măritișul țiganiloru. Prea Înălțate Domne. Din luminată poronca Înălțimii tale fiindu noi rânduiți prin țidulă Gospodu, ne-am adunatu la sfânta Mitropolie de am făcut cercetare asupra pricinei înpărțeleloru de țigani ce s`au obicinuitu pănă acumu aicea în țară și pentru partea moldovenească, ce s`au amestecatu
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
care hotărâri prin domnescu hrisovu, și al doilea rându, mai pe largu și mai cu deedinsulu s`au făcutu hotîrâre prin 10 ponturi în domniea din tăi aicea în Moldova, a răposatului domnu Grigorie Alecsandru Ghica VVD. Aceste ponturi din poronca măriei sale, cu adunare de soboru a Arhiereilor țării, și a Veliților boieri, prin anafora s`au arătatu cătră mariea sa, și s`au adeveritu atâtu prin întărirea anaforalii cu iscălitura și pecetea Gospodu, cătu și prin osăbitu hrisovulu mărie sale
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
mănăstiresti, sau ori a cui vor fi, ce umblă cu șătre prin țară, și sunt, obociniuiți, a fura fete de țiganu sau țigance, de le țin fără cununie, dicându că sunt cununați cu dănsele, pentru aceasta să se dea tare poroncă la judi, ca de acum înnainte nici de cum unele ca acestea să nu s efacă, iar dovodindu-se că au urmat înpotrivă, atăt judele celei la care se va tăpmla, cât și țiganul acela, să se pedepsească cu mare pedeapsă, iară
ȚIGĂNCILE SCLAVE CĂSĂTORITE RELIGIOS CU BOIERII ROMÂNI? VASILE CEL MARE AȘA LEGIFERA ÎN CANONUL 42 ACUM 1700 DE ANI! de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2160 din 29 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/367482_a_368811]
-
adică în afara breslei. În 1847, calfele blănarilor din Iași refuzau să practice meseriile în breaslă. „Aducându-s pi toati acele calfe împotrivitoare - arătau conducătorii breslei - și cetindu-li-să actul încuviințat de Sfat, toți au arătat plecarea că vor fi următori potrivit poroncii, decât numai un Iani Matei, ci să află arestat la poliție pentru aceasta, s-au arătat cu totul împotrivitor bunii încuviințări, din a căreia pricină și ceilalți luând povod n-au vroit a da [ascultare] precum plecare le-au fost
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
dă o bucată de loc “care loc este denafară, însă din gios de poarta ce mare a Curții gospod... ce iaste alăture cu zidul Curții”. Pentru măsurarea locului, vodă îl trimite pe vel logofătul “Radul Racoviță”, care spune: “Și după poroncă... întâiu am prinsu a măsura din capul podului Gunoiului (actuala stradă Palat n.n), unde se împreună cu Ulița Mari înaintea Porții gospod”. --Nu cred că știai că la Curtea domnească se bea cafea, încât aveau și “cahfegii” anume să-i
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
au cumpărat și casăle ce s-au făcut și meremetul ce au fost trebuitor la casăle cumpărate”. --Vodă motivează punerea acestei dări prin faptul că: “țara în vreme aceasta să află însărcinată cu multe și grele havalele spre săvârșire împărăteștilor poronci, nu s-au putut a să mai însărcina iarăși țara și cu plata acestor bani”. --Un an mai târziu, adică la 24 iulie 1796, Alexandru Ioan Calimah confirmă o danie din 15 martie 1761 “cu iscălitura și pecete răposatului întru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
noștri (turcii n.n), oștire (război n.n) cu moscalii (rușii n.n), vinit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri (jafuri n.n) între bieții pământeni”. Văzând aceasta, vodă a dat “poroncă... să nu să alunece la vrun hainlâc (trădare n.n), știindu-să că moscalii a rămânea stăpânitori acestui pământ nicidecum nu se poate”. Dar feciorii unui oarecare Ienăchiță “s-au hainit și părăsind moșiile lor, s-au dus la moscali ca să
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
ungurești... s-au poprit a nu le lipi de zidul mănăstirii Tre Sfetitelor, pentru hudiță”. Necazul vine însă de la “acei ce șădu în dugheni”, care “au făcut adaos,... pe locul hudiții”. Răspunsul către vodă spune: “Și dacă ar fi luminată poroncă,... acel adaos ce s-au făcut... de cătră dughengii să să surpe și să rămâie hudița deschisă... lucru trebuincios și de folosul orașului,... una pentru întâmplare de foc, al doile pentru lesnire și îndemâna mahalalii a veni la târgu”. --Apoi
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
departe intervenția la 9 decembrie 1751 (7260) a lui Costantin Mihai Cehan Racoviță voievod pentru a întări hotărnicirea făcută de Tasie Petrache fost cămăraș de izvoade. Fostul cămăraș de izvoade spune: “Facem știre cu această carte a noastră că, din poronca luminatului preînălțatului domnului nostru... viind înaintea noastră svințiia sa arhimandritul Paisie, egumenul de la Galata, și svințiia sa, ieromonah Paisie, egumenul de Sventâi Ioan Zlatoust, epitropul sfintei mănăstiri... de la Rumele, Adriano, de la Arghirocastro, au arătat zapise amândoi,... scriind pre niște locuri
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
se poate spune că vodă și oamenii măriei sale nu aveau suficientă treabă. Iată că la 29 ianuarie 1796 Alexandru Ioan Calimah voievod cere Divanului domnesc să cerceteze ale cui sunt dughenile de pe locul Mitropoliei dinspre Ulița Mare. Boierii divanului urmează “poronca” măriei sale și întocmesc o anaforă în care spun: “După ce s-au văzut... scrisorile” celor ce aveau dughenile cu pricina “s-au arătat și din partea Mitropoliei un hrisov din 1766 octombrie, de la fericitul întru pomenire domn Grigorie Alexandru Ghica voievod, pentru
CE NU ŞTIM DESPRE IAŞI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/550_a_727]
-
istoric profesor universitar pe care sfinția ta mi le-a dăruit... Știam eu ce fac când ți le-am pus în brațe. Și acum să auzim ce spun vornicii de poartă. „Facem știre cu această mărturie a noastră că, din poronca dumilorsale boierilor celor mari, am mersu la un locu di casă, a lui Ioniță căpitanul și a soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
mersu la un locu di casă, a lui Ioniță căpitanul și a soțului său, Mărecuței, fata Mîrzii,...care locu iaste lîngă mănăstire Dancul...pe Ulița Strîmbă, și l-au vândut dumisale lui Vasili Ghinețu vătavul dumisale hatman Cantacuzonu. Și după poroncă, am și hotărîtu acestu locu di casă, strîngînd și megieși și răzeși de prin pregiur”. Și cine a mai fost de față la această hotărnicire? „Și au mai fostu la hotărîtu Ioanichie egumenul di Dancul”. Păi nu se putea ca
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
te înșeli, fiule. Drept dovadă, ascultă ce spune el la 8 septembrie 1777: „Pre înălțate doamne, jeluiesc mării tale pentru o mare împresurare ce are locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să facă cercetare...la fața locului ca să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
locul casălor și a dugenelor mele despre locul dughenei ficiorilor lui Fote lipscanul; și din poronca mării tale au trimes dumnealor veliții boieri vornici de poartă de au cercetat și n-au putut îndrepta;...Milostivește-te măriia ta ca din poronca mării tale să să ostenească dumnelor veliții boieri să facă cercetare...la fața locului ca să-mi aflu dreptate; și mare pomană va fi mării tale. Robul mării tale, Locman gerahul”. Zbuciumul bietului „gerah” nu s-a sfârșit nici cu asta
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
a unui vornic de poartă, s-au limpezit lucrurile. Păi vornicii de poartă nu se jucau când erau trimiși să cerceteze vreo pricină. Așa s-a întâmplat și de această dată: „Ștefan Popăscul vornic de poartă, hotarnic” scrie: „Din luminată poroncă preînaltului domnului nostru, măriia sa Io Ioan Theodor (Calimah) voievod, am mărsu la un loc de casă al lui Chervasie croitorul...cari loc este pe Ulița Trapezănească, ș-alături cu Ulița Fînăriei”. Numai că din spusele vecinilor nu s-au
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
Întorc capul către bătrân. El îmi face semn că zvonul vine de la Curtea domnească...Asta m-a făcut să-mi aduc aminte de cele citite despre o „hotarnică cu pecetea porții gospod de la Tanase Meleghi vornic de poartă” care „din poronca domnului Grigorie Alexandru Ghica voievod au ales și au hotărît (la 8 martie 1765) un loc de casă...Tomii mehter gospod (muzicant)...care loc este în gura Căcăinii, în mahalaua Strapezănească , la Podul lui Ștefan Vodă”. Asta mă face să
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
am vîndut acea casă...Și am vîndut și un loc de casă ce am avut eu de cumpărătură de la Mariia Bojogănița”. Acum însă ia seama la o greșală făcută într-o hotarnică din 13 noiembrie 1743 (7252) de trimișii „din poronca dumisale vel logofătului”. Trimișii au mers să hotărască „un loc di casă di pe Ulița Brăhăriei, care se cheamă acum” zic hotarnicii, „Ulița Măjilor”. Locul aparținea „dumneei Bălași, femeia lui Ianachi Gîndul negustoriu ot Iași”. La sfârșitul anaforiei, trimișii „dumisale
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
și zapisăle cele vechi de cumpărătură”. Stai să vezi, fiule, că tot despre Ulița Brăhăriei se vorbește și în mărturia hotarnică a lui „Tănase Meleghi vornic de poartă și Neculaiu Tiron vornic glotnîi”, trimiși la 25 iunie 1758 (7266), „din poronca dumilorsale veliților boieri ca să hotărîm un loc de dugheni a dumisale Ioniță Palade vel vistiernic...care loc este pe Ulița Brăhării”. Mai vrei dovezi? Atunci ascultă ce spune la 30 iulie 1783 - adică cu 40 de ani mai târziu - vornicul
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI Vol. II by Vasile Iluca () [Corola-publishinghouse/Imaginative/547_a_741]
-
ruga să-mi citești din această anaforă, iar eu am să ascult cu atenție, ca să văd ce povești i se pot spune lui vodă. ― N-am încotro, părinte. Iaca ce scriu slujbașii, dând socoteală lui vodă: “Preînălțate Doamne,” “ Din luminată poronca înălțimii tale, după cea de cătră dumnealor epitropii svintii mănăstiri Halchi cerire, luând sama tuturor veniturilor svintii mănăstiri Aron Vodă, ce iaste închinată la numita de sus mănăstire, cum și cheltuielilor ce s-au făcut, după socoteala ce-au arătat
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
din pădure - stejarul. Lumina de lună abia răsărită învăluia firea într-o horbotă stranie. Mergeam cu pas domol. Aproape de stejar, mi-am întors privirea. Întunericul era străpuns doar de un firicel de lumină pâlpâitoare a unei candele. Asta însemna că “poronca” e ca Zâna să nu se arate văzului meu nici într-un fel. Cu grăuntele amar al tristeții cuibărit în suflet, am plecat mai departe. Încet-încet, prin horbota luminii devenită argintie a lunii am început să deslușesc pată întunecată pe
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI. In: Ce nu știm despre Iași by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/551_a_859]
-
ei să vrea. Dar așa... „doaâdzăci lei bătuți” la teșcherea...Unde mai pui faptul că Panaite o fi dus-o și bine pe lângă stăpânul lui, fiindcă uite ce spune el: „... să lucrăm la meșterșugul nostru de toate ce va hi poronca stăpânească.” „Ce fel de meșteșug avea Panaite? Din cuprinsul zapisului mai aflăm că la această vânzare l-a pus martor pe Ion Viardeș potcovarul, ceea ce înseamnă că nu era nici el străin de „meșterșugul” bătutului fiarelor. „Să știi că îmi
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
-se a avea puternica împărăție, stăpânii noștri, (turcii n.n) cu moscalii, (rușii n.n) venit-au oștile moschicești de-au călcat și pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
pământul acesta a Moldovii, cu multă pradă și jacuri între bieții pământeni. Și măcar că de la noi destulă poroncă au avut...să nu se lunece la vreun hainlâc...iar unii din mazili, precum și dintr-altă prostime, tot nu s-au supus poroncii și învățăturii noastre, și cum au văzut pe moscali îndată s-au și hainit, și fără nici o pricină s-au închinat la moscali; dintre carei unii, fiind și 2 ficiori a lui Ienăchițe vistiernic,...Constantin, făcându-să căpitan de cătane la
CE NU ȘTIM DESPRE IAȘI by VASILE ILUCĂ () [Corola-publishinghouse/Imaginative/546_a_699]
-
fost om foarte înțelept și învățat și, iubind ca și alții să se îndestuleze cu învățătura, au făcut minunate școale, aducând dascăli învățați, făcând orânduieli acestora și ucenicilor, ca să-și știe fiecare leafa și orânduiala lui. Au dat ispravnicilor mare poroncă "ca să fie cu dreptate săracilor, neîngăduind pe nime să-i calce și să-i năpăstuiască, căci de va auzi cât de puțin că au păzit hatârul cuiva și va veni vreun sărac să jăluiască, atuncea cu mare pedeapsă îi va
Opere 09 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295587_a_296916]