34 matches
-
multe etape: cea de dinainte de 1945, cea bolșevizată, când culturnicii internaționaliști (Zigu Ornea, C. Paul Bădescu și mulți alții) au determinat ciuntirea operei poetice (vezi Doina), interzicerea ca gazetar - incontestabil cel mai de seamă ziarist al tuturor timpurilor -, și cea posttotalitară, când noii internaționaliști, cei care s-au agățat de pulpana eminescianului Noica, meșteri ai spălării biografiilor de gașcă, l-au atacat și continuă să o facă cu o virulență neobișnuită. ,,Eminescu, ca „produs de export”, este aproape inexistent.” - susține unul
MITUL MIHAI EMINESCU ÎN POEZIA CONTEMPORANĂ ȘI MALAXORUL REVIZUIRILOR DE PROF.UNIV.DR.CATINCA AGACHE de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1630 din 18 iunie 2015 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1434591623.html [Corola-blog/BlogPost/352923_a_354252]
-
înainte de 1989 și excludea o astfel de omisiune. În opinia reclamantului, absența s-ar datora intenției de a ascunde trecutul ori chiar distrugerii fișelor de informații care puteau dezvălui identitatea agenților Securității care și-au păstrat funcțiile în cadrul serviciilor secrete posttotalitare. Acesta denunță totodată refuzul CNSAS și al serviciilor secrete de a recunoaște dispariția sau distrugerea documentelor din dosarul său, precum și refuzul CNSAS de a explica inconsecvența informațiilor oferite în raport cu numerotarea paginilor. 44. Guvernul observă că, spre deosebire de situația reținută de Curte
EUR-Lex () [Corola-website/Law/238227_a_239556]
-
1999, p. 29) Fără Îndoială, ar trebui să nuanțăm aceste afirmații, căci revolta morală face parte din categoria rezistențelor, iar a rezista nu are aceeași greutate umană cu a prezenta o comunicare la un colocviu. Însă trăim Într-o epocă posttotalitară, care nu este mai lipsită de primejdii. Totalitarismul secolului XX a pus la Încercare politicul: departe de a vedea În acesta o activitate autentic umană, iar În evenimentele care Îi sunt asociate o anumită consistență, majoritatea analizelor au pus accentul
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
în gândirea comună. Unele themata sunt adânc „îngropate” în individ și implicate cultural, formând ontologia sensului comun. Individualismul european modern, de exemplu, a cunoscut o astfel de evoluție, construindu-se dintr-o asemenea archethemata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și posttotalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, comunicare și disciplină. Pentru a se perpetua, sistemele totalitare și posttotalitare încurajează „non-gândirea” și un limbaj al „noncomunicării”, totul încadrat într-un sistem de reguli și instrucțiuni prescrise în
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
a cunoscut o astfel de evoluție, construindu-se dintr-o asemenea archethemata fondatoare. Dar și regimurile totalitare și posttotalitare se bazează pe dezvoltarea sistemelor sociale caracterizate prin uniformitate de gândire, comunicare și disciplină. Pentru a se perpetua, sistemele totalitare și posttotalitare încurajează „non-gândirea” și un limbaj al „noncomunicării”, totul încadrat într-un sistem de reguli și instrucțiuni prescrise în „tabele de orientare” și „panouri de indicații”. Astfel că individul „adaptat” nu are un discurs normal: el nu comunică, ci caută formula
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
Chiar dacă falimentul industriei noastre a purtat masele de muncitori Înapoi În sate, aceste așezări - ce păreau cu câteva decenii În urmă niște adevărate „toposuri ale eternității” - nu mai sunt izolate și nu mai adăpostesc sătenii de odinioară. În satul vremurilor posttotalitare, care e unul al contradicțiilor - agricultură cu mijloace feudale, administrație de tip cvasicomunist, vile de vacanță ale orășenilor Înstăriți și televiziune prin satelit -, atotputernicia folclorului de odinioară a fost masiv subminată. Mai Întâi „Cântarea României”, cu cântecele ei de „viață
[Corola-publishinghouse/Science/1910_a_3235]
-
Centrul de Studii Transilvane de pe lângă Fundația Culturală Română (1991-1994), apoi cadru didactic la Facultatea de Studii Europene din Cluj-Napoca, fiind și cancelar al facultății (1996-2000). Din ianuarie 1995 coordonează Centrul de Studii Răsăritene, este și codirector al Institutului de Studii Posttotalitare (1997-1998). Editează revista „Studia Europaea”, este director al Editurii Fundației pentru Studii Europene (1997-1998) și al Editurii Desirée, de pe lângă Fundația cu același nume (din 2000). Are o bogată activitate în domeniul istoriei și politologiei, fiind prezent cu contribuții în numeroase
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288744_a_290073]
-
către care aspiră în viitor. în mod asemănător, indivizii ar putea respinge anumite valori care îi caracterizează în prezent și de care ar dori să se lipsească. Autorii explică acest rezultat prin reacția determinată, în rîndul tinerei generații a statului posttotalitar, de paternalismul extrem care a început cu Ceaușescu și s-a extins la nivelul societății și familiei. Astfel, noua generație trăiește o formă de revoltă împotriva unor direcții prestabilite de "foștii" încă atotputernici în rețelele sociale, acești tineri încercînd astfel
Psihologie interculturală: repere teoretice și diagnoze românești by Alin Gavreliuc () [Corola-publishinghouse/Science/855_a_1870]
-
adevărați, cei care pot respira aerul tare al libertății de expresie și n-au capotat în fața mizeriei economice, își scriu într-adevăr cărțile. Cărți ce vor depune mărturie despre acest timp, și care vor conține temele esențiale ale acestei epoci „posttotalitare” pe care o traversăm, numită epoca celor trei, după numele mic al titanilor independenței și suveranității basarabene. Un timp pe care îl trăim fiecare în felul său, după posibilități și convingeri, liberi în a avea o opțiune sau alta, de
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
una; iar a veni, în calitatea ta de vicepreședinte al unui partid angajat în competiția electorală, cu „inițiative” și „idei” literare care contravin strategiei și tacticii adoptate de propriul tău partid într-un anume moment, este cu totul altceva. Necazurile posttotalitare ale Basarabiei provin, în mare măsură, din faptul că la noi s-au amestecat și substituit într-un mod nepermis planurile - „soluțiile idealiste” obturând realitățile concrete -, sporindu-se astfel confuzia în mintea alegătorilor, deja masiv intoxicați de agenții de influență
[Corola-publishinghouse/Science/2015_a_3340]
-
postcomuniste ("totalitarism", "alegeri libere", "pluripartidism", "Războiul rece" ș.a.) sunt, de fapt, reprezentări occidentale negative despre Estul socialist. Nici pentru estici schimbările de terminologie nu erau chiar necunoscute, dar acestea au putut fi utilizate abia după intrarea lor în verbiajul guvernărilor posttotalitare. În aceste pagini, comunismul nu a fost analizat din interior, pentru că nu exista o altă versiune în afara celei produse de regimul însuși. Descrierea este sincopată, pornind de la privirea din afară, din "lumea liberă" și anticomunistă, de parcă lecțiile s-ar fi
Didactica apartenenţei : istorii de uz şcolar în România secolului XX by Cătălina Mihalache [Corola-publishinghouse/Science/1404_a_2646]
-
italiană se regăsesc în Lasswell [1975]) știința politică s-a ocupat în mod constant de contexte în care puterea este cucerită, împărțită și aplicată; așadar, cum vom vedea în al nouălea și al zecelea capitol, de regimurile nedemocratice (autoritare, totalitare, posttotalitare, sultanice) și de cele democratice, în care apare și se dezvoltă competiția pentru putere. Știința politică s-a ocupat, cum am văzut în al doilea și al treilea capitol, și de modalitățile prin care cetățenii, grupurile și mișcările pot participa
Curs de ştiinţă politică by Gianfranco Pasquino [Corola-publishinghouse/Science/941_a_2449]
-
care Lenin a proclamat victoria „revoluției bolșevice”, am o discuție cu ghida. O întreb de ce nu sunt evacuate în alt loc tablourile și documentele leniniste și sunt păstrate aici, la Primăria orașului, unde ar trebui să domine spiritul lumii noi, posttotalitare. Mă ambalez: „Capitalismul și societatea democratică vor salva Rusia, nu privirile evlavioase ațintite asupra crimelor lui Lenin”. Femeia îmi răspunde calm, pregătită pesemne să facă față unor asemenea reproșuri, că aceasta este istoria lor, bună-rea, trebuie s-o respecte. Atunci
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1968_a_3293]
-
de test pentru validitatea argumentațiilor respective). De pildă, clasificarea elaborată de Herbert Kitschelt et al. (Post-Communist Party Systems: Competition, Representation and Inter-Party Cooperation, Cambridge University Press, 1999) împarte statele comuniste în trei categorii, fiecare cu un alt tip de evoluție posttotalitară: astfel, avem regimurile patrimoniale, în care autorii încadrează Bulgaria și cele mai multe state din fosta Uniune Sovietică (România ar intra și ea în această categorie, deși nu este menționată), caracterizate prin birocrații corupte fondate pe legături clientelare sau personale și pe
[Corola-publishinghouse/Science/1865_a_3190]
-
crimelor acceptate -, consider că drumul pe care l-am început este "fără întoarcere". Sînt aici, în literatură, ca și cum aș fi trăit o Moarte și o Înviere". Putem adăuga, în logica prozatorului, o Înviere urmată de o nouă Moarte. Astfel, puterea posttotalitară, derivată din totalitarism (lăstar vanitos al ei care a vrut să înlocuiască trunchiul), a izbutit a compromite normele democrației și ale eticii sociale. Nimic nu s-a schimbat în esență. Dimpotrivă, se ivesc noi fenomene de teratologie morală. Victimei îi
Cele trei exiluri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16187_a_17512]
-
de Muzică din București, cu presimțirea că voi asista și de data aceasta la un spectacol de excepție. Consemnez cu entuziasm aceste evenimente, care, de cele mai multe ori, se pierd în seria de manifestări culturale ce invadează, pe drept cuvînt, Bucureștiul posttotalitar, evenimente care, din păcate, sunt atît de puțin onorate de prezența și comentariul specialiștilor în domeniu. Ca și recitalul din 7 aprilie a.c.de la Casa Universitarilor, pe care l-am consemnat în numărul 17 din acest an al României literare, cel
Un filon prețios pentru viitorul apropiat – Recitalul studenților și masteranzilor de la secția de Canto și Artele Spectacolului Liric a Universității de Muzică București – by Ioana Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/4552_a_5877]
-
parte? Cu excepția închisorii, mi-a fost sortit a cunoaște din belșug toate modalitățile de umilire, marginalizare, prigoană, izolare pe care le utiliza regimul totalitar împotriva unui intelectual "rău văzut" și pe care - depășind chiar prognozele noastre cele mai sumbre - regimul posttotalitar le reia prea adesea, sub forma unor variațiuni pe aceeași temă. Ce premiu ar mai putea contrabalansa, consola, drege cît de cît viața mea de exilat intern, aș îndrăzni să spun reprezentativ, așa cum a fost, așa cum este? Oare ceea ce vine
Reflecțiile unui premiat by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15798_a_17123]
-
alcătuiesc o prelungire a lor, precum o formulă de psihologie colectivă tarată. E izbitoare indolența atît a obștii noastre în genere, cît și a intelighenției (de la care avem, orișicît, pretenții) față de fenomenele negative, față de, în speță, urmările stihiei totalitare și posttotalitare care ne-a copleșit și, sub nenumărate aspecte, nu ne cruță încă. Să nu ne lăsăm înșelați de aparențe. Înregistrăm un strat superficial, agitat, clamoros al ,nemulțumirii", id est al cîrtirii, al relativizării (pitorești, dacă o măsurăm de la distanță) cu
Interviurile româniei literare cu Gheorghe Grigurcu by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/10725_a_12050]
-
arta (în special fotografia și literatura), teatrul (în show-urile televizuale), educația (în emisiunile culturale) * de la un jurnalist preprogramat, ¨preot¨ al limbii de lemn și stilului formular * la un jurnalist tentat de hiperbolă, patetism, excese. Încercînd să diagnosticăm maladiile presei posttotalitare, am putea utiliza termenul creat de Lucien Sfez tautism (tautologie și autism sau redundanță și solitudine). Cea de-a doua maladie ar fi paranoia eșecului (multe editoriale utilizează toată rețeaua metaforică a ruinei, bolii, distrugerii combinată cu o singură dimensiune
by Daniela Rovenţa-FrumuŞani [Corola-publishinghouse/Science/1055_a_2563]
-
treilea roman, Dosarul cu bârfe (2000), autorul-personaj se amuză, privind, ca la un spectacol, la tinerețea petrecută în țară, rememorată odată cu parcurgerea dosarului de la Securitate, dăruit de un prieten din copilărie, „fost și rămas inițiat în intrigile perioadelor pre- și posttotalitare”. Distanțarea de evenimente, alura evocatoare, conștiința că totul s-a petrecut cândva și nu mai poate înrâuri prezentul dau curgerii epice un calm narativ egal cu sine, lipsit de tensiune, cu un dramatism bine strunit. P. și-a reunit în
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288850_a_290179]
-
în care criteriul etnic a fost mai întâi explicit suprimat, iar după turnura naționalistă ținut sub controlul politic. Regrupările etnice, atât pe planul imaginarului social cât și pe cel al organizării politice, au catalizat o efervescență colectivă în cadrul societății românești posttotalitare. Liniile de fractură socială, până atunci predominant clasiale (diviziuni orizontale) au fost verticalizate în urma decupării populaționale după criteriul etnic. Europenizarea progresivă a României, integrarea statului român în structurile euroatlantice finalizată prin aderarea la Uniunea Europeană în 2007 au temperat pasiunile naționaliste
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
de recuperare a unei memorii traumatice îndelung refulate și, alături de aceasta, de asumare a responsabilităților morale incumbate de etica europeană a memoriei fundamentată pe politicile regretului, Raportul Wiesel deschide dificilul proces de "perlaborare" a trecutului dureros prin care statul român posttotalitar a încercat să se reabiliteze politic și ispășeacă moral auto-supunându-și propriul trecut unui examen scrupulos de conștiință. Antecedente ale acestei asumări integrale a vinovăției statului român pentru planificarea și executarea Holocaustului românesc sunt de găsit în literatura didactică de istorie
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
analize fără a plasa modul în care societatea românească a gestionat trecutul totalitar într-un context comparativ, care să evidențieze atât specificitatea cât și asemănările soluției românești în raport cu alte tipare disponibile de reglare a conturilor între prezent și trecut.Societățile posttotalitare, fie că e vorba de Germania postbelică intrată în procesul de de- nazificare, fie de statele ieșite din comunism, odată desprinse de chingile totalitare, sunt puse în situația de a-și confrunta moștenirea trecutului. Reglarea conturilor cu trecutul pare a
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
trecerea timpului și cu dispariția biologică a purtătorilor amintirilor de primă mână referitoare la trecutul problematic. Această strategie din urmă a fost angajată de Rusia post-sovietică, a cărei elită politică a eludat sistematic confruntarea cu trecutul. În ambele cazuri, statul posttotalitar pus în fața situației de a administra o moștenire istorică dificilă recurge la "politici ale amneziei", prin care confruntarea cu trecutul este fie amânată în speranța că tensiunile se vor dezamorsa de la sine, fie uitarea este instituită prin decret. Sub acest
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]
-
în cele din urmă de condamnare ca "ilegitim și criminal". Stăpânirea trecutului (eng. mastering the past, germ. Vergangenheitsbewältigung) presupune inițierea unor proceduri oficiale de reglare a conturilor cu trecutul problematic moștenit de societatea curentă în urma tranziției către o ordine politică posttotalitară. Cea mai frecvent utilizată modalitate de luare în stăpânire a trecutului este prin criminalizarea sa, prin instituirea unei "justiții tranziționale". Prototipul justiției tranziționale este reprezentat de procesele de la Nürnberg organizate imediat după sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial de către
[Corola-publishinghouse/Science/84968_a_85753]