235 matches
-
sub ochii uimiți, Adrian văzu cum musca ceva mai vioaie Își lua zborul lăsând În urmă o grămăjoară gălbuie-albicioasă de larve. Și cum acestea se mișcau Într-un gel vâscos prietena lui se Înecă, și vomă. De-atunci s-ocoleau potopiți de jenă. I-a despărțit și războiul, lăsându-l pe fiecare cu durerile și bucuriile sale. De-aceea, acum, Adrian nu-și mai puse mintea c-o muscă cu adevărat mare. Enervat de amintirea acestei Întâmplări luă conținutul din recipiente
Războiul muștelor. In: Editura Destine Literare by Gheorghe Neagu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_357]
-
elefant Și totuși mă ridic, stau pe picioare. Sub vremi, asemeni frunzelor mă înfior și tremur, Dar fix privindu-vă, neclintit. Doar ochii Mai trimit în lume câte-un cuvânt stingher... În groaznică, în oarbă confruntare Din ochii mei vă potopește lavă selenară. Iar Mă înalț din spumă ca o stafie, însă Pentru voi rămân a fi o stea Chiar dacă mi-ați furat și nădragi și pungă Și batistă, încât nici n-am în ce Să-mi suflu nasul (nu râdeți
Velimir Hlebnikov (1885-1922) by Leo Butnaru () [Corola-journal/Journalistic/15306_a_16631]
-
vedetă care cunoaște regulile etalării potrivite în spațiul cel mare al vieții publice. Plăcută în vis-a-vis-uri, tânără și frumoasă - frumusețea naturală a prezenței ei în proximitățile publice este mai agreabilă ...chiar decât cea creată pentru scenă sau ecran - Angela Gheorghiu "potopește" literalmente spațiul în care apare. A fost prezentă în țară pentru câteva zile cu prilejul lansării bucureștene a filmului Tosca, o producție multinațională și prioritar franceză; a fost prezentă la București grație invitației lansate și susținute de Institutul Francez. Scrisă
Vedeta poate fi o personalitate by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/14362_a_15687]
-
De mai mulți ani, stau cîteva zile în acest oraș în fiecare toamnă. Ceea ce nu înseamnă că știu despre el mai mult decît se poate afla din cel mai elementar ghid turistic. În acest an, după inundațiile catastrofale care au potopit la propriu o însemnată parte a centrului istoric al orașului, mă așteptam să găsesc Praga într-un fel de convalescență. Nici vorbă. Dacă n-ar fi fost polițiștii care fac de gardă la capetele cîtorva poduri peste Vltava și clădirile
Modelul praghez by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/14664_a_15989]
-
uriașe, reci, foșnitoare ale unui trup lichid incomensurabil, plin de misterioase făpturi alunecoase, părelnice („clopote verzi” auzea-vedea Poetul)... Te retragi după un timp din îmbrățișarea apei ca să te predai soarelui. Nici nu apuci să-ți zvînți trupul, că te și potopesc jegos aceleași zoaie „muzicale” azvîrlite fără milă din difuzoarele pe care, în euforia clipei regăsirii mării, nu le acordaseși atenție... Revii scîrbit în orașul natal, în cartierul unde locuiești de 30 de ani: te-așteaptă, identic, din organe metalice excitate
Dreptul de a asculta greierii by Mihai Floarea () [Corola-journal/Journalistic/13522_a_14847]
-
păcăliți. Dar care o fi acest adevăr, slujit cu atâta vehemență de popa Oșlobanu?... Și ce pișicherlîc Ce șmicherie... Și de aici supărarea părintelui Oșlobanu ajunsese la culme: să nu mai vadă sămânță de călugăr pe la biserica lui, că-i potopește Gata-gata să-l facă mucenic, adică să-i ia viața părintelui Duhu, să-l facă mucenic în locul Sf. Dumitru, izvorâtorul de mir. Ba, pe popa Duhu ar fi fost în stare și să-l bată în piroane pe cruce, și
Verva la Creangă... by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13818_a_15143]
-
mișcări din cântecele înflorate pe câmp și livezi prindeau contur din iubire. La început lucrurile erau lucruri le foloseam pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream cuțitul tăia carnea vițelului sacrificat toporul despica țeasta, arcul potopea săgeți în pieptul vânatului plugul ara pieptenul pieptăna acul cosea oglinda oglindea foloseam lucrurile pentru că erau bune și frumoase erau bune și frumoase pentru că le doream le împrumutam, le schimbam, le trimiteam de-acasă să pască depărtările și era așa
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
-ntreagă le adună soarele-n apus peste Ocean/ își trage către sine calea de foc/ tot mai secătuită abia de se mai vede dar discul/ de acuma roșu fața își îngroapă în nouri de tristețe în marele Ocean al nopții/ potopit de ape IV ultima lumină învăluie Cetatea părăsită/ pavaje/ case/ palate/ falnice cîndva sînt astăzi paragină/ uitare peste tot doar mîna lungă și uscată a sărăciei V din discul roșu și ultima felie o înghite marea am rămas cu înserarea
Poezie by Cassian Maria Spiridon () [Corola-journal/Imaginative/8006_a_9331]
-
cămilă, ori cozi în formă de săgeată și labe păroase se îngrămădeau peste noi, zvârcolindu-se. Un câine de mărimea unui elefant s-a aplecat să ne înghită, iar răsuflarea lui îmi ardea curul și spinarea de parcă m-ar fi potopit o răbufnire de foc (...) Pe îndelete mă îmbătam cu vinul trupului ei, iar Ama Tammaraya se străduia din toate puterile să mă stârnească și să-mi culeagă sămânța. Apoi, sărutându-ne, mi-o trecea în gură, iar eu, deschizând-o
Odiseea saltimbancului by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12203_a_13528]
-
ce numim suflete, vieți, ar fi acolo să viseze, să viseze fără istov, zvîrcolindu-se în așternutul cerului." Un cer uimitor ca o dramă, nicidecum ca un pastel, spus și gîndit, nu descris. Doar cîteodată pripit, vara, deși ,chiar cînd îl potopesc, cereștii, uriașii grădinari de abur doar stropesc pămîntul", cîteodată gol, sau prăfuit, umplut de pămînt, iarna și în rest abia mișcător, bolborosind, în toamnele lungi, în primăverile verzui, parșive. Cînd gurgui parfumat de chiparoasă, ispititor, și alb, și plin, cînd
Ca apa pentru ceai by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11431_a_12756]
-
le smulge accente de entuziasm) este echivalat cu un blestem, un preludiu al iminentei Apocalipse. Camioanele transportând materii urât mirositoare, pârghiile și organele de fier, rulmenții, pistoanele, ghemele de sârmă și cablurile, ,bălegăul" farmaceutic și ,flegma de motorină și ploaie" potopesc universul de curății și semne al lui Ion Gheorghe, dezlănțuind, în ripostă, sarabande de imagini negre, demistificatoare, profetice. S-ar putea face o antologie numai cu ele. Un volum puternic, cu multe versuri memorabile; și un poet, atât de original
Roșu vertical by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/11456_a_12781]
-
ce spaimă aleasă ne-njugă mereu la vorba altora de nu ne găsim în sine seninătatea netulburată de nimeni și nimic? aidoma timpului mult rărit în vise, încît te izbește ca un val la trezire... o mulcomie asemănătoare m-a potopit într-o vară cînd l-am cunoscut pe Ungaretti... plimbîndu-ne aproape fără de-o vorbă de-a lungul apei... firesc de tîrziu șoptind pe neașteptate... ^ce seară fără de mîine^... și-am înțeles atunci, că necunoscutul tot prin neînsemnat și necunoscuți
Mîna by Andrei Zanca () [Corola-journal/Imaginative/12951_a_14276]
-
său de smead stăpîn să îl atingi pînă și-n vis! Blestem pe capul tău de vei pofti vreodată vreun străin, strigă către mine, amarnic, ghebosul, săgetîndu-l cu vorbele-i pe nevăzutul dulf Korin. Însă Baubo-i pritoci cursurile și-l potopi atunci cu mascări femeiești învățate de la fumătoarele de opiu: Kerane, cîine cu dinți strepeziți, ghebos cu coaste îndoite, amar de blestemele-ți smintite și de cuvintele-ți cu șerpi mocniți. Zbîrcitura de bărbat cu melci în barbă, izmenitule cu sclifoseli
Poeme grecești by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/13898_a_15223]
-
animale acvatice/ privite prin sticlă" (Lumină de iulie). Culoarea favorită e albul: "Un alb încremenit ștergar/ îmbracă zarea peretelui" (Restituiri), iar cuvintele șterse din manuscris "întunecă pagina", aidoma unui contrast paradoxal al neîmplinirii (ibidem). O subtilă somnolență sfîrșește prin a potopi simțurile ce nu mai apucă să semnaleze satisfăcător realul, lăsîndu-i imaginea în fază de eboșă, de neînchegare: Și pajiștile/ somnoroase/ și te invită parcă la visare/ în ecuația subtilă/ dintre pămînt și cerul palid// simți punctul dureros/ ca o enigmă
Prezența scriptică by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10073_a_11398]
-
ăBiletelor de papagal". Articolul incriminator al lui Sorin Toma, din 1948, îl scoate practic din viața publică pentru aproape un deceniu. Treptat, de prin 1956, revine cu declarații de convertire și cu acele ăstihuri pestrițe" rezonante la cerințele zilei. Sfârșește potopit de onoruri. Literar își regăsește însă, în ultimii ani, marea linie, volumele târzii de poezie (Cadențe, Silabe, Răzlețe, Litanii, Noaptea) fiind argheziene în sensul cel mai deplin. Marele poet recupera estetic ceea ce sacrificase în plan etic. Călinescu a urmat altă
DIN NOU DESPRE COLABORATIONISM by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/17708_a_19033]
-
chiar concerte-eveniment. Ne aflam însă într-un echilibru precar ce riscă a se deregla în momentele imediat următoare. Iar aceasta în situația în care viața noastră muzicală demonstrează, totuși, o altă imagine decât cea a realităților cotidiene, cele care ne potopesc de la un concert la celălalt.
...mimând normalitatea vietii de concert by Dumitru Avakian () [Corola-journal/Journalistic/17868_a_19193]
-
o modestă pensie de urmaș (mai întîi de la autoritatea austro-ungară, apoi convertita, după 1918, în lei românești) era mereu neliniștita de cele ale traiului, solicitînd ajutoare peste tot la rude, inclusiv, desigur, la primul ei născut, scriitorul, pe care-l potopea cu scrisori adesea ultimative. Descoperite de dl. Liviu Malita, sînt acum publicate într-un tulburător volum. Și realitatea este că pînă în 1920 (cînd a publicat românul Ion) scriitorul o ducea, la București, din 1909, cînd a trecut munții, destul de
Mama lui Rebreanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18023_a_19348]
-
evitînd pe cît am putut elementul personal. Aventură a fost sistematic evitată în această carte. Am înlocuit aventură cu reportajul și reportajul cu amintirea." Să adaug că oricît a năzuit să evite aventurosul, înlocuindu-l cu reportajul și amintirea, acesta potopește totuși paginile cărții. E reportajul și amintirea unei aventuri fascinante, transmisă cititorului sobru și fără căutare. Și, e necesar să se precizeze, această stare de spirit (de fapte?) se păstrează intactă la peste șase decenii de la data primei apariții. Mărturisesc
India lui Eliade by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/18085_a_19410]
-
cu ce fel de treburi venise el la Paris. Păi... Și Gazonal le explica: " - Procesul meu, - zise el graseind și accentuînd totul în stil provensal, - este un lllucruuu semplu: niște bandiți vrea să puie labă pa făbricuta mea... - și îi potopește pe cei doi cu amănunte într-o limbă pe care anevoie o înțeleg... Uite care-i procezul meu - încheie el, perorînd... Bandiții vrea și pace făbricuta mea, si hi, hi! o s-o capete ei!... mă aranjez eu cu oamenii mei
Comedianti fãrã a sti by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/17455_a_18780]
-
Gheorghe Grigurcu Între alte învinuiri ce-l potopesc pe Virgil Ierunca (probă indirectă ele însele ale unei personalități puternice, cu atitudini deranjante, căci numai neantul nu iscă nici o adversitate), e și cea că n-ar avea o "operă". "N-a făcut nimic", îmi spunea cu seriozitate un notoriu
Glose la Virgil Ierunca (III) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/16819_a_18144]
-
primărie. L-a trimis pe doctorul Oprescu înapoi la pacienții săi. Editorialiștii, majoritatea cu musca pe căciulă, fiindcă n-au observat steaua norocoasă de pe fruntea năbădăiosului ministru pe vremea când acesta trăgea la vâsle să-și ajungă contracandidații, l-au potopit cu laude pe acest Noe al PD-ului, după ce i-a luat fața dlui Oprescu titluri aproape identice au apărut în ADEVĂRUL și în EVENIMENTUL ZILEI, folosind această expresie, valabilă și la propriu, când directorul Spitalului Universitar a aflat ce
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16991_a_18316]
-
convorbire cu titlul Criticul și umbra lui. Deși nu mai locuiește în Reșița natală de (asta e!) patru decenii, Mircea Martin resimte și azi ca apăsătoare atmosfera Capitalei din cîmpie, "cu o lipsă cronică de claritate și prospețime", dar și potopită de gunoaie, sufocată de mitocănie: "E reprobabilă, incalificabilă neglijența serviciilor de salubritate ale Primăriei, dar și această exhibare sadică și cinică a mizeriei e stupefiantă și condamnabilă. Ca și cum gunoaiele ne-ar murdări pe toți! Este un mod al "mitocanului" - specie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17030_a_18355]
-
delimitează cu neagră voluptate de toată lumea, de toate curentele de opinie, de (aproape) toate lobbyurile ce striază lumea literară, cu o țâfnă când pitorească și profitabilă, când copilăresc-ridicolă și păguboasă. Egofil etanș, e fericit să se știe bârfit, neînțeles, marginalizat, potopit de invective. Alterat de mania persecuției și mania contradicției, iritările și negațiile sale sunt direct proporționale cu... satisfacțiile și pozitivul existenței. Este în centrul atenției, se plânge că e ignorat, necitit, necitat, necomentat. I se premiază cărțile, se plânge că
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17064_a_18389]
-
interbelici la jugul proletcultismului. Noul regim a avut viclenia de-a le satisface din plin nevoia de a trăi boierește după anii de trudă interbelică, perioadă în care banii se obțineau cu mare greutate. Sadoveanu, Arghezi, Călinescu s-au văzut potopiți cu bani în schimbul unor prostioare pentru a căror scriere nu era nevoie nici de talent, nici de efort intelectual, nici măcar de timp. Singurul lucru cerut era prostituarea intelectuală. La o asemenea exigență ei nu au făcut prea mari mofturi. Erau
O struțo-cămilă ideologică (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17139_a_18464]
-
în timpul vieții, deși manuscrisul, pe care l-am văzut și citit, avea hîrtia îngălbenită, semn sigur de vechime. Ba, mărturisesc, nu mi-a vorbit niciodată de existența lui. Să se fi scîrbit atît de mult din cauza injuriilor cu care era potopit de unii (mai ales de neîntrecutul Gh. Grigurcu) încît nu voia să mai publice nimic! Ipoteză, totuși, exclusă de vreme ce, în exilul berlinez, a pregătit și a publicat cunoscutul său studiu despre Cercul de la Sibiu. Se temea, oare, de tema cărții
O postumă a lui Crohmălniceanu by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15951_a_17276]