1,102 matches
-
o vestimentație funky, șleampăta sau doar viu colorată și nu se sfiesc să fie vii, să râdă în hohote, să amendeze gălăgios scăpările de regie sau de montaj sau să danseze până la epuizare pe muzica Fanfarei lui Crăciun din Zece Prăjini. Grupul tinerilor cosmopoliți, colorați și libertini conviețuiește la Sibiu cu o comunitate de profesioniști ai filmului documentar și de antropologi. Cand nu vizionează filme, în sălile de proiecție sau la video-bar, toată lumea le comentează. Conviețuirea este cum nu se poate
Per aspera ad Astra Film Sibiu by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82922_a_84247]
-
pălăria metalică s-a pornit să zbârnâie. Am deschis ochii și am văzut ferestrele albe. Peste puțină vreme, mă aflam pe gardul din capătul grădinii. }in minte și mirosul acelei zile. Pluteau în aer arome grele de nuci bătuți cu prăjinile. În ajun plouase și rămăsese în umezeala scândurilor ceva care te făcea să dorești soarele... Cum ar fi arătat, oare, viața mea fără acea zi? În fapt, aveam aproape toate datele pentru a îngroșa rândurile “inadaptaților”, mai ales că memoria
Octavian Paler by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/14335_a_15660]
-
mare, unde șădea împăratul la un foișor lângă mare, carele îl numesc turcii Iali-Kioșkiu, pe Constandin-vodă, și pe 4 feciori ai lui: Constandin, Ștefan, Radul, Matei și pe Văcărescul de le-au tăiat capetele. După aceia i-au rădicat în prăjini de i-au scos înaintea porții împărătești pentru privirea să-i vază lumea. Și toată zioa acolea au zăcut, iar după ce au înserat i-au rădicat și i-au dus de i-au aruncat în mare". Totuși maleabilitatea marelui maestru
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
să vină nu o dovedește. Cel mai dorit lucru rămâne "veselirea" în lunci, codri, sate, hanuri, cafenele, casa bunicilor, "mânăstire maici"... și întotdeauna mecanismul norocului înșelător se repetă, căci vine un trimis al istoriei, se taie capete, se ridică în prăjini și se aruncă în mare... Să se fi schimbat "visul român" astăzi? Rămâne de văzut. Dar să ne oprim, și, izgonind complexele care ne fac să vedem acest "vis" arhaic, derizoriu și meschin, să recunoaștem că de fapt sâmburele lui
Visul român by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15089_a_16414]
-
fruntea în vreme ce părul ei scăpat din cozi i se lipește jilav de obraji. o aude pe hella spunându-i cum sala cavalerilor din hofburg a devenit sală de gimnastică „așa cum e sala din casa cu pișcoturi” - frânghie pentru cățărat, paralele, prăjină, inele, bârnă, bănci pe care ți se masează umerii și pulpele și mai ales scheletul de cal în șaua căruia o așază acum fräulein anne. în timp ce își freacă mâinile cu satisfacție presimțind durerea instalându-se în trupul plăpând ca un
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
Doina Ruști Drept în față, prin geamul curat ca lacrima, se vedeau scalpurile atârnate pe o prăjină. Nane ridică puțin perdeaua, încercând să vadă dincolo de părul care părea smuls în mare grabă și pus la uscat. Erau cinci peruci negre, blonde și castanii, iar printre ele se zărea profilul zâmbitor al peruchierului. De la Sf. Nicolae, după înscăunarea
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
pocitanie scundă, cu un capișon din piele neagră, tras până la sprâncene, un fel de tichie atât de umflată încât s-ar fi putut ascunde sub ea o pereche de coarne bourești. În mână ducea un felinar, plantat în vârful unei prăjini, pe care o înfipse în zăpadă, aproape de ușa prăvăliei. Între pereții de sticlă ai felinarului ardea o lacrimă de foc. Omul deschise ușa perucheriei și intră legănându-se pe picioarele lui scurte. Gândul la peruca pe care avea să și-
Prăvălia de peruci by Doina Ruști () [Corola-journal/Imaginative/6599_a_7924]
-
dar și altele, mai puțin previzibile, de exemplu grebla: "dar pe ăsta nu l-au văzut venind! cu toate că era mare și prost ca o greblă!" (dbrom.ro). La fel, animalele, cu o oarece preferință pentru păsări: găina - "înalt ca o prăjină / Și prost ca o găină" (poezie.ro); "una are o moacă de gâscă și îi proastă ca o găină" (quake.fanclub.ro) - căreia i se alătură cucuveaua ("Ești mai prost ca o cucuvea", gazetadecluj.ro); dintre mamifere, capra: "În Europa
Prostia Comparată by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/12452_a_13777]
-
ciocanul și nici cu secera, nici el, nici fiul lui și colegul nostru. De fapt nici nu avea nevoie să facă compromisuri, fiind un elev eminent, mereu premiul 1. Pentru a-l prezenta pe profesorul Crețu, Închipuiți-l cu o prăjină de alun În mână (avea câteva rezervă Întotdeauna. Nu știu cine i le procura, Nelu fiul lui În nici-un caz, că nu avea nici un interes, ba dimpotrivă) cu care arăta planșele agățate pe pereți și apoi dezvolta pe tablă câte o porțiune
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
agățate pe pereți și apoi dezvolta pe tablă câte o porțiune despre care trata În lecția respectivă, desenând după cum am spus, nemaipomenit că ne Întrebam de ce nu s-a făcut pictor. În acest timp nuiaua sau vergeaua, dar de fapt prăjina de alun, stătea rezemată de tablă. După ce termina de explicat tema respectivă lua nuiaua și stând În mijlocul podiumului, ne interoga să vadă dacă am Înțeles. Uneori era nevoit să se Întrerupă observând pe câte unul care În loc să-l urmărească, stătea
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
o aducă el căci știa ce Îl așteaptă. Ia te uită ce citește mârlanul În ora de zoologie...l-a trimis ta-so la școală să Învețe carte, și el citește Moartea În Vacanță, roman de 15 lei, și.. JAP cu prăjina pe spinare. Fiind deja despărțiți În literar și științific eram numai 17 elevi În clasă și cum băncile erau pe două rânduri nu era departe fundul clasei, așa că nu era o problemă să rupă prăjina pe spinarea vinovatului. Să nu
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
15 lei, și.. JAP cu prăjina pe spinare. Fiind deja despărțiți În literar și științific eram numai 17 elevi În clasă și cum băncile erau pe două rânduri nu era departe fundul clasei, așa că nu era o problemă să rupă prăjina pe spinarea vinovatului. Să nu fiu Înțeles greșit, În liceu nu se bătea. Deși mulți profesori abia se abțineau să o facă. Drept este că și noi Întindeam prea mult coarda și am fi meritat-o, dar ce mici glume
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
rândul (vă aduceți aminte ce bătaie zdravănă ați mâncat o bună parte dintre voi din cauza mea?-) și m-a scos după tipic la tablă. Crețu, cunoscându-și mârlanul stâtea pe catedră cu o mâna sub falcă și cu alta mângâind prăjina. Mi-a cerut să descriu inima. La care eu, luând un aer patetic am Început: Înima, lăcașul tuturor sentimentelor omenești, ( În clasă s-a făcut liniște) Inima, de unde izvorăște iubirea, pasiunea, ura, (clasa a Început să pufnească iar Crețu să
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
am fentat. Plictisit, dar și amuzat, căci se și vedea povestind În cancelarie cu humorul lui Întâmplarea (căci avea humor când povestea, nu atât prin ce, cât cum povestea) a trecut peste asta și pentru a salva aparențele, a luat prăjina și arătând spre tablă unde desenase magistral o inimă, cu arterele, cu ventricolul drept, cu auricolul, cu sângele ce circula, totul cu crete colorate, Într-adevăr operă de artă a Întrebat pe Bebe Ștefănescu (nu putea găsi altul) Ce culoare
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
până unde poate merge solidaritatea noastră, ce friza de multe ori cu impertinența: Roz.! Răspunde prompt Bebe, băgându-și deja precaut capul Între umeri. Roz... Inimă roz, spune surprins Crețu neînțelegând Încă ce se Întâmplă... Inimă roz... Și jap cu prăjina. La care Ștefănescu se-ntoarce spre clasă făcând cu ochiul, ceea ce era semnalul de plecare. Ce culoare e asta mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
roz, spune surprins Crețu neînțelegând Încă ce se Întâmplă... Inimă roz... Și jap cu prăjina. La care Ștefănescu se-ntoarce spre clasă făcând cu ochiul, ceea ce era semnalul de plecare. Ce culoare e asta mâ? continuă Crețu, Îndreptând amenințător vârful prăjinii spre Petrică Monea, care după ce că era scundac, se făcuse și mai mic știind ce Îl așteaptă. Petrică se ridică, În trecere uitându-se spre clasă, a: vai de pielea mea: Grena, domne profesor. Grena... inimă grena... și jap Petrică precaut
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
fiu-său și nu putea Înțelege că și el Îi poate face una ca asta. Bej Pal... Bej Pal... Inimă Bej Pal... Păi futu-ți bej palul mătii, și tu Îți bați joc de mine, mă? Și a rupt două prăjini pe el... De altfel această scenă am trecut-o În revista ”Bonsoir Lahovary”. Vă mai aduceți aminte? Revista la care ne-a ajutat Mircea Herford actorul care se pripășise În Râmnic pentru un mariaj cu o Vâlceancă. De fapt un
Liceul Alexandru Lahovary - Vâlcea. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Virgil Sacerdoțeanu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1554]
-
rând, fiecare dintre cele două zile de weekend se va încheia cu osărbătoare a muzicii românești de inspirație tradițională, cu participarea câtorva dintre cei mai apreciați muzicieni în rândul iubitorilor de sonorități folclorice autentice: Ovidiu Lipan Țăndărică și Fanfara 10 Prăjini pe 4 octombrie, iar pe 5 octombrie, Irina Sârbu împreună cu un grup de muzicieni români și britanici din Londra: Bogdan Văcărescu (vioară), Vasile Cozma (țambal), Matt Bacon (chitară) și Paul Moylan (contrabas). Mai multe detalii la: www.icr-london.co.uk
Primul proiect de amploare dedicat culturii tradiţionale româneşti în Marea Britanie [Corola-blog/BlogPost/93919_a_95211]
-
că-l ignori, ce, dumnealui e prost? Nu vede? N-aude? A văzut dumnealui că dumneata te crezi, pesemne, cu stea în frunte de la o vreme de nu mai bagi pe nimeni în seamă. Nu-ți mai ajunge nimeni cu prăjina la nas, nu mai ai vreme de terchea-berchea că dumnealui... Și, de fapt, ce mare brânză ai facut dumneata de-ți permiți, chiar așa, să nu mai bagi lumea în seamă? Știi dumneata cine e dumnealui? Și, mă rog, cine
Nu vă fie frică, nu mușcăm! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82523_a_83848]
-
costumul de baie și cele trebuitoare. Ana-Cristina propusese să plece chiar așa, cu ce au pe ei, în ținuta festivă de la banchet, dar ceilalți n-au fost de acord. Albert locuia foarte aproape de Ana-Cristina. Era un șvab blond, ca o prăjină, cu fața ștearsă, purta ochelari. Dar insignifianța chipului ascundea o minte ascuțită și un caracter puternic. Ana-Cristina și Albert au luat același tramvai. Stăteau alături pe bancheta de plastic roșu, tramvaiul circula aproape gol la ora aceea. Albert s-a
Relatare despre moartea mea by Gabriel Chifu () [Corola-journal/Imaginative/10968_a_12293]
-
amenajate, pot fi vizitate cu uimire pentru hornurile lor și dantelele de calcar ce atîrnă din plafoane. Am fost în Peștera Palatului Ceresc, cu o sală centrală ca un ou uriaș, și în Peștera Bățului Ascuns. În aceasta, vietnamezii ascundeau prăjini de bambus ascuțite pe care le montau la nevoie pe fundul mării ca să rupă vasele inamice cu pescaj mare. Nici o flotă dușmană nu a învins în golful Ha Long. Din păcate, americanii nu au venit pe mare, ci prin aer
Minuni vietnameze by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/10223_a_11548]
-
se înfățișeze din simplu drag de adevăr și dreptate. Dl Antonescu se visează președinte al liberalilor! L-am văzut într-o emisiune de televiziune (unde altundeva?!) și expresia de pe chipul său indica o determinare mai ceva ca a săritorului cu prăjina în fața doborârii recordului mondial. Nu poți, în cele din urmă, să nu admiri un astfel de ins: luat în tărbacă în propriul partid, încurajat în bătaie de joc de diverși pescuitori în ape tulburi, zeflemit pe de-ascunselea de indivizi cinici
Partituri și roluri by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10094_a_11419]
-
intervină în situații de acest fel. Statutul este aprobat pe 2 decembrie 1886 și, sub președinția lui Gheorghe Neumann, directorul „Băncii Populare“ din Fabric, societatea „Salvarea“ își începe activitatea. După numai un an sunt achiziționate trei bărci și mai multe prăjini, așezate în locurile cele mai periculoase ale Begheiului. Primul sediu al societății este în vechiul edificiu al parohiei sârbești din Fabric (Piața Traian). Greutățile începutului sunt însă mari și nu o dată, „Salvarea“ este amenințată cu desființarea. Este momentul în care
Agenda2003-32-03-a () [Corola-journal/Journalistic/281352_a_282681]
-
orașul sud-coreean Daegu. Din lotul echipei noastre fac parte următorii concurenți - fete: Mihaela Olaru, Iuliana Bărbulescu (800 m), Cristina Casandra (5 000 m), Alina Militaru (lungime), Maria Rus (400 m garduri), Ancuța Stucan și Maria Solomon (triplusalt); băieți: Tiberiu Agoston (prăjină), Dan Simion (lungime), Mihai Timofte (decatlon), Ioan Zaizan (800 m și 1 500 m) și Daniel Donovici (triplusalt). Din delegația României, care va fi condusă de secretarul general al F.R.A. , Traian Badea, vor mai face parte antrenorii Dorin Melinte
Agenda2003-34-03-23 () [Corola-journal/Journalistic/281379_a_282708]
-
disputat în cadrul Cupei Europene a Națiunilor, s-a încheiat cu victoria categorică a selecționatei țării noastre, care s-a impus cu scorul de 55-11 (27-6). Duminică, 15 februarie l Cu prilejul celui de-al 15-lea festival de săritură cu prăjina de la Donețk, organizat de fostul campion mondial Serghei Bubka, rusoaica Elena Isinbaieva a trecut din prima încercare peste 4,83 m, îmbunătățind cu trei centimetri recordul mondial feminin, care aparținea de anul trecut compatrioatei sale Svetlana Feofanova. Luni, 16 februarie
Agenda2004-8-04-Sport () [Corola-journal/Journalistic/282104_a_283433]