1,456 matches
-
o dată munții de nămeți de pe trotuar, dacă te-ai chinuit să găsești o mică potecuța făcută din câteva urme prin zăpadă, profunde până la genunchi, lăsate de alti temerari care și-au luat inima-n dinți și au traversat pe-acolo, prăvălindu-se dezechilibrați, ca și ține, în bătaia mașinilor care claxonează și-i împroașcă cu sloaie de zăpadă îndulcita cu noroi. Citește mai mult. http://www.vassian.worpress.com zăpadă upstate Bucharest, rușine! e greu să fii om... nu m-a
Greva fiscală by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82895_a_84220]
-
și debitează mecanic cu un accent imposibil, - transcriu fonetic, pe românește: șampagne... șampignon... șampelizée... Râd, fără să vreau, aprobând, ca și cum altă definiție mai bună nici că se putea... Pe urmă, trenul trecând ca o vijelie de orașul Tours, tânărul se prăvălește din nou în somnul său adânc pe care un insomniac ca mine nu poate decât să-l admire... Loviturile însă pe care le primesc la clătinăturile mai bruște, mă silesc în cele din urmă să mă mut de lângă el și
Reflexe pariziene VI by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14800_a_16125]
-
plîns trădările bărbatului iubit și sosit acum, după ani, să-și răscumpere erorile și timpul pierdut. Unde se întîmplă totul? Într-o morgă, acolo unde, EA cosmetizează fețe de bărbați și de femei înainte ca bulgării de pămînt să se prăvale peste trupurile lor. De ce o respect atît de mult pe Mariana Mihuț? Pentru că este, într-adevăr, o actriță mare. Banal, nu? Pentru că este un profesionist, pînă în vîrful unghiilor, capricios, vulnerabil, deschis la tot ce înseamnă teatru de calitate, la
Forță și senzualitate by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14881_a_16206]
-
am fost la înmormântare. Copii, nu înțeleg formalitatea... Am auzit însă, după aceea, că groparii, pregătindu-se să-l lase în groapă, chingile care țineau coșciugul se rupseseră deodată din cauza greutății mortului, iar acesta, rupând și fundul coșciugului, căzuse, se prăvălise direct în neant. La capătul copilăriei mele cele dintâi, Garabet stă și vorbește ori mă ascultă cu burta revărsată, veșnic asudat. El, care iubi o femeie pierdută. El, care prezise unui băiețel de opt ani un lucru de neînțeles. " A
Prietenul meu greu, Garabet -variantă- by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/15522_a_16847]
-
Este pus aici accentul pe importanța instrumentelor de lucru care, lipsind sau neluate în seamă de amatorii subtilelor eseuri, ar avea efectul caselor care vizează acoperișul dar, lipsite de fundamentul solid al informării, nu riscă doar să cadă, ci se prăvălesc cu siguranță. Și mai este semnalat un fapt de inestimabilă importanță, nevoia de verificare a informației, pentru a fi evitată greșeala perpetuării, prin simplă reproducere, a unor afirmații eronate. Un exemplu este semnalat în subsolul de la pagina 7, punctul 1
"Niciodată sfîrșit..." by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/15220_a_16545]
-
catârce, fără vreun alt rezultat decât că a căzut de pe taburetul pe care se urcase. Din fericire, ignoram inclusiv existența sodomiei. Vara, la ora siestei, când era o căldură înăbușitoare și muștele bâzâiau pe străzile goale, ne întâlneam într-o prăvălite de pânzeturi, cu ușile închise și cu obloanele trase. Angajatul prăvăliei ne dădea atunci reviste "erotice" (Dumnezeu știe cum ajunseseră până acolo), La Hoja de Parra - "Frunza de Viță" - de exemplu, sau K.D.T., ale cărei reproduceri erau destul de realiste. Acele
Luis Buńuel - Ultimul meu suspin by Luminița Voina-Răuț () [Corola-journal/Journalistic/15229_a_16554]
-
să cadă îi evocă exegetului nu mai puțin decît, în înalți termeni speculativi, „legătura dintre spirit și natură": „Căderea sfinxului-bolovan de pe stîncă marca eliberarea spiritului. Prezența drobului de sare pe sobă, țipătul femeii la gîndul că el s-ar putea prăvăli peste copil marchează, de astă dată, înrobirea spiritului, triumful naturii; somnul rațiunii zămislește Sfincși". În același diapazon, examinarea temei cinegetice în producția lui Sadoveanu cuprinde și prezența biblicului vînător Nemrod, în nu mai mică măsură păcătos decît strămoșul Adam. „Virgiliu
Un soi de revizuiri by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13817_a_15142]
-
între o echipă de babalâci și alta de juniori driblând ca diavolii, făcând giumbușlucuri anume pentru galeria de pe dig. învinse, mahunele dădeau să se întoarcă. Mult nu mai era și ar fi căzut seara. Pe dig, printre cuburile de beton prăvălite în apă, amatori îmbătrâniți, pensionari, se strecurau agățându-se de cârligele înfipte în beton, să se țină, să mai apuce să prindă câte ceva. Alții, mai departe, pe țărm, la Trei papuci începuseră să-și învârtă firele de nailon cu plumb
Chefalii (2) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10372_a_11697]
-
flori îndărătnice tainei și trecerii - îndelungă-i pânda în care dorm vânătorii visând să doboare neizbăvirea și visul din urmă în arătarea tărâmului prejmuit de mistere învățând a muri dăm floare ascunsei livezi Fluture neiertîtor acest fluture sălbatic strigoi înaripat prăvălit din puterea nopților cu lună plină peste durata subțire a gândului acest fluture neiertător spintecător de îngeri amuțitor de greieri nefire bântuind așezarea și rostul acest fluture vocalofag nu-l pot înfrânge decât în lacrima necontenită a frângerii timpului nu-lpot
Un an de la dispariție by Alexandru LUNGU () [Corola-journal/Imaginative/7246_a_8571]
-
ai să treci strada de când Doamne ai ațipit în rîcoarea grîdinilor din cer de când Doamne ai adormit printre betoane stropite de fiere printre pubele și câini încuiați în brumă printre aurolaci fără chip și fetițe de consum străvezii ca apa prăvălite de ecstasy pe trotuare de când Doamne te-ai culcușit printre hârtii cu semnături de sânge contracost și fetuși gâtuiți cu sârmă de copii în zori nesățios și rău corbul dostoievksi croncăne dar voi - chiar așa chiar de unde știți că sunteți
Poezie by Ion Tudor Iovian () [Corola-journal/Imaginative/7471_a_8796]
-
și plin de acute al băiatului meu: “Maaamaa! M-am sculat! Puțulica face pipi!” Cu această frază îmi încep fiecare dimineață. Urmează un ritual răvășitor, care nu se va schimba cel puțin încă zece ani de acum încolo. Ziua se prăvălește peste mine, eu pe scări, cu copilul în brațe, începe teroarea micului dejun, amenințările, pedepsele, laptele băut cu lingura, presiunea orei de mers la grădiniță, dezbrăcatul, îmbrăcatul, ștersul lacrimilor... După plecarea lui, caut să mă recompun din deranjul infernal din
Saddam Bussein by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13284_a_14609]
-
negricioasă se vede pe chepengul deschis al pivniței, așa arătând probabil și gura iadului... Începe un fel de sârbă îndrăcită. Regula e ca, atunci când unul nu mai rezistă, să se lase să cadă jos la mijlocul horei, și încet, încet se prăvălesc cu toții unul peste altul... |stora zicându-li-se doborâți... Cei care nu au avut loc în beci, considerat loc de onoare pentru fruntașii nunții, joacă sus, regula funcționând și aici. Cei ce nu mai pot să dea din picioare, trebuind
Protocolul morții și beciul răcoros by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12182_a_13507]
-
la locul lor. Mi-am depășit durerea de șale, m-am ridicat și am început să scotocesc prin etajerele din antreu. Trebuie să fie un ciocan pe-aici, pe undeva. Mai degrabă în dulap. Un teanc de umerașe vechi se prăvălește peste mine când deschid ușa.Mi-am spus întotdeauna că într-o bună zi am să îndrept aceste umerașe vechi ca să le vând. Mai sunt și niște resturi de lemne, îmi amintesc că le-am adunat din piață, când se
Recviem pentru un cui (Editura Curtea veche) – de Olga Lossky by Doina Jela () [Corola-journal/Journalistic/12194_a_13519]
-
Mircea Mihăieș Există perioade când jurnalistul înhămat la cotiga unei rubrici simte că nu mai poate scrie. Cuvintele nu-l mai ajută, iar realitatea s-a prăvălit și ea într-o rână, somnolând plictisită. Astfel de intervale se instalează mai ales vara, când instituțiile statului trag obloanele, iar vedetele vieții publice se ascund pe la vilele de vacanță ori pe plajele mărilor exotice. Te umflă râsul, pe acest
Marie-Rose by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12617_a_13942]
-
va pieri destul de curând scufundându-se în apă. Dacă ar ști oamenii că numai datorită forțelor spirituale emanând din Shambala se amână mereu acea tragică schimbare de axă a globului, pe care geologia o cunoaște foarte bine și care va prăvăli lumea noastră în ape scoțând cine știe ce continent nou..." (p. 68). E un fragment din jurnalul lui Zerlendi din 1910, mărturisind limpede că el cunoaște drumul și rostul Shambalei. Axa geografică a lumii poate fi înțeleasă foarte bine ca o axă
Puterea de seducție a ficțiunii by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/12306_a_13631]
-
mână celui gata să se înece, oblojește rănile celui căzut între tâlhari, slujește la patul bolnavului cu devotament, sfială, prețuire și dragoste, poartă poverile celor mai slabi (Gal. 6, 2), sfătuiește în bine pe cel ce este gata să se prăvălească în noroiul patimilor, satură pe cel flămând, adapă pe cel însetat, îmbracă pe cel gol, cercetează pe cel bolnav (Mt. 25, 35-36) etc. Dragostea apropie suflet de suflet, inimă de inimă și pune pe om în slujba omului. Dragostea face
Compătimirea și îngrijirea bolnavilor. In: Nr. 4, 2012 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/126_a_95]
-
zică Valerică, după cum începuse acum să mă strige buna mea Ifi!... în ziua aceea de vară, tuna și fulgera, pe urmă a început să plouă zdravăn. Ifi închisese televizorul, că trăznea tare din când în când, ca și cum s-ar fi prăvălit cerul peste noi; și atunci, fiindcă ne era urât, Ifi m-a întrebat deodată dacă nu mă gândisem... dacă nu voiam cumva să mă însor... Drept să spun, întrebarea dumneaei mă mirase, dar pe urmă îmi spusesem că... ...Na! că
Șoricelul Valerică - de citit vara by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11563_a_12888]
-
surghiun la mănăstire. Poate că - orbit de mînie - boierul Andronache se gîndea să-i omoare pe amîndoi amanții, ca în "cîntecul moldovenesc" al lui Pușkin, Șalul negru: "Iute ca un fulger paloșul am scos / C-o cruntă lovire i-am prăvălit jos!". Poate că boierul ieșean se gîndea să o împuște doar pe soția adulteră. Sau măcar să o expună oprobriului public, alungînd-o din casă cu lăutari care să-i cînte "Curvă ai fost, curvă să fii, / La mine să nu mai
DUELUL LA ROMÂNI de la Dimitrie Cantemir la Lucian Blaga by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11679_a_13004]
-
Un iz vag dostoievskian se degajă din această sforțare orgiastică de-a accede la smerenie, ca un fel de sacrificiu invers: "1. Eu mă desfrînez./ Dar cu ultimele puteri caut totuși să mă tîrăsc spre Dumnezeul meu. 2. Tu mă prăvălești/ îți împletești fălcile printre vreascurile pieptului meu și mă tîrăști/ Către Dumnezeul tău. 3. Eu asud. Mă lepăd de Dumnezeul meu. Rînjesc încălzit alături de tine./ 4. (în vreme ce capul meu pocnește liniștit pe absolut/ fiecare treaptă./ Pe care mă cobori,/ Pentru
Cei șapte magnifici by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11811_a_13136]
-
Tudorel Urian Literatura lui Panait Istrati, în care nu puțini au fost cei care au văzut reproducerea fidelă a existenței autorului ei, seamănă, din punctul de vedere al receptării, cu un tren montagne russe. Ridicată pe culmi și apoi prăvălită la vale, redescoperită și recontestată, în funcție de interesele politice ale momentului, adesea ignorată de critica literară, dar bucurîndu-se de un imens succes de public, opera scriitorului brăilean continuă să stîrnească perplexități și nedumeriri. Așa cum omul Panait Istrati a fost multă vreme
Cine a fost Panait Istrati? by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13036_a_14361]
-
astăzi o rezervăm dansului prin ploaie. Singuri, doar noi, legați cu brațele unul de celălalt, lovindu-ne de țepii usturători și tandri ne rotim sălbatic, pînă cînd primul va striga numele lui Dumnezeu într-o limbă moartă și se va prăvăli pe caldarîm. Dansul propriu zis va începe atunci, cu zvîrcoliri și scrîșnete de oase, cu piruete străvezii prin crîngul de fulgere zimțate, cu pași de corb, de ciută, de urs, de cimpanzeu. Totul va dura abia o fracțiune de secundă
Poezie by Cristian Bădiliță () [Corola-journal/Imaginative/12045_a_13370]
-
orb. Și lumina în ascensiune îmi lăsase răni adânci, sângerânde. Mă pregăteam acum, sigur de izbândă, să trec prin apă spre ceresc chip desfigurat de înger, palid și mult prea singur. Apa s-a înroșit. Eu înotam voios, cerul se prăvălise în gene. Vedeam ce încă nu văzuse nimeni, dune imense, pe care pașii inițiatici se spulberau. Și ele purpurii. înșelătoare existență. De ziua sosirii mele pe pământ Afară vântul tremură. Adulmec trupul ei ca pe un vânat straniu. Nu cred
Poezie by Florentin Palaghia () [Corola-journal/Imaginative/12512_a_13837]
-
goi de gardă lîngă stăpîna peștilor trăitoare în marile lacuri ale bucureșcilor iubiți din fiu în fiu din fiică în fiică din pirgu în pirgu și din pena corcodușa în bunicul și bunica scurt pe doi toamnele care se vor prăvăli peste noi nu vor mai fi de soi vor fi de beznă și noroi vor fi de gripă și pelagră de ploaie sărată și de ploaie acră scurt pe doi iernile vor spăla talpa dreaptă a iadului cu partea bărbătească
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/12775_a_14100]
-
ca de albină Ce mă poftește cu setea lumii scufundate. Și nu mai atrag din toate Pragurile pe care le-am călcat în agonie Nici o conspirație de vină, Numai spiritul îmbătat mă străbate. * Te întreb, Doamne, din abisurile Ce se prăvălesc Până a-mi deveni aureole, Vrei să plec din veac fără să mai simți Mâna mea când mângâie spiritele Poeților duși ce îi sunt carne? Cine te va mai privi cu astfel de ochi Având patina nisipurilor slujitoare Ale oaselor
Poeme fără titlu by Miron Kiropol () [Corola-journal/Imaginative/13212_a_14537]
-
teacă de catifea, în care notele se scufundau ca nește picături de tril drăgăstos și infam. O plăcere stîrnită în eter și aceea a lui erea toată. Extinsă către fiecare val care-i săruta palma. Departe, perdeaua de la fereastră se prăvăli galeș. Suspină dintr-un soi de turbare sastisită și își lăsă capul pe spate să ajungă pînă la magma călduță a mării. Un potop de lacrimi și toate îi jucau lui în păr... Satie îl făcu să expire. Curenț mici
Capitis Deminutio by Angela Marinescu () [Corola-journal/Imaginative/13799_a_15124]