781 matches
-
repede faptul că i-a salvat i-a eliberat, le-a redat demnitatea dintâi, renunțând astfel, la a-i purta și a-i cinsti posterior numele preabinecuvântat, chiar dacă senatul roman i-a acordat pentru eliberarea Romei titlul de Maximus Augustus, preamărindu-L pe Hristos și Crucea Sa: Constantin, scrie Sfântul Teofan, conducătorul romanilor, a poruncit ca rămășițele martirilor să fie îngropate cu evlavie. Și romanii au sărbătorit biruința, preaslăvindu-L pe Domnul și Crucea Sa dătătoare de viață și l-au
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
Dumnezeu! (Eusebiu de Cezareea, Viața..., Cuvântul lui Constantin către adunarea sfinților, cap. 24, 25, PSB, vol. 14, ...). Dacă gânditorii lumii antice au stăruit disperați în încercarea lor de a ignora sau exclude durerea umană, suveranii despoți au intensificat-o, au preamărit-o. În Vatra lumii vechi, durerea a închircit sufletul omului, iar voluptatea l-a caricaturizat. Religiozitatea antică a săltat lumea în golul rece și prăpăstios al durerii și al deșertăciunii. Numai Zamolxianismul pelasg, viu, monoteist, țâșnind ca un torent al
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (1) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682464.html [Corola-blog/BlogPost/370180_a_371509]
-
chip al Sfântului doborând balaurul, a fost la noi ca un răsunet și o chemare a poporului la lupta creștinilor împotriva balaurilor vremii, adică a păgânilor otomani și împotriva diavolului. Păstrând tradițiile marilor înaintași, Armata României îl cinstește și-l preamărește, și în zilele noastre ca pe un Ocrotitor Spiritual al acesteia, bucurându-se de cea mai mare cinste și prețuire din partea tuturor militarilor, căruia Biserica Ortodoxă îi aduce cântări de laude ca acestea: "Ca un Mucenic nebiruit, ca un purtător
SFÂNTUL GHEORGHE – OCROTITORUL OŞTIRII de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1209 din 23 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Stefan_popa_1398249796.html [Corola-blog/BlogPost/347923_a_349252]
-
a ajuns la naționalismul de tip comunist, care este diferit de naționalismul creștin-ortodox sau cel de tip masonic. Adică la un naționalism “de partid și de stat”... Exact. Aici, condiția artistului era una de lagăr. El era folosit pentru a preamări, pentru a lăuda. Doar zona de divertisment era ceva mai liberă, dar și aceea era cenzurată. Asta nu înseamnă că, în aceste condiții, nu s-au produs opere de artă, chiar în zonele de cenzură. În clipa în care, în
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
-nfrupta din ultima speranță, „Catena” - farmacia inimii își aniversează vârsta nevenerabilă prin ani ci prin acte de bine, odată cu ziua când speranța renăscută le-a bătut la ușă, aducându-le hrana inimii. Din ziua aceea și până azi, „farmacia inimii” preamărește idealul de alinare și salvare a vieții umane ajunse într-un punct de dificultate a stării de sănătate, dar nu încetează să poarte falnic pe frunte diadema zeiței ocrotitoare a culturii și artei. Ceea ce făurește „Catena” - farmacia inimii e o
NICO MUZICA, ÎNFLORIND VIAŢA! de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 2027 din 19 iulie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1468925332.html [Corola-blog/BlogPost/382096_a_383425]
-
de sus căutate”. În turla bisericii se așază toaca și clopotele, care cheamă oamenii la rugăciune, iar în zilele de sărbătoare dau o și mai mare strălucire. În vârful turlei este așezată crucea. Ea semnifică faptul că în biserică se preamărește Hristos, Cel Răstignit, care a împăcat Cerul cu Pământul. Referitor la alte amănunte raportate la construcția exterioară și interioară a unei biserici, voi reveni în subcapitolele următoare. Referință Bibliografică: Cultură religioasă - Fragment din volumul RUGINOASA - Istorie, credință și cultură . Marian
ISTORIE, CREDINŢĂ ŞI CULTURĂ . de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1813 din 18 decembrie 2015 by http://confluente.ro/marian_malciu_1450465454.html [Corola-blog/BlogPost/368493_a_369822]
-
cu stările minții ori trupului pe care le muncesc până la marginea răbdării câteodată, neajunsurile vieții personale! Acum e rândul să zugrăvesc pe actrița Ana Maria Donosa. În ce fel, cu ce culori...?! Cu ale iubirii, cum altfel?! Niciun cuvânt nu preamărește pe actriță, pe cât e ea frumoasă, inteligentă, fină, amabilă...! În tainele firii sale e un ceva din sfiala și gingășia de copil. Parcă îi e teamă să pună în libertate chiar și un singur cuvânt în starea lui brută, de
ANA MARIA DONOSA. ORBI FĂRĂ IUBIRE, ÎN ÎNTUNERICUL PROPRIILOR GREŞELI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1457 din 27 decembrie 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1419701871.html [Corola-blog/BlogPost/366533_a_367862]
-
a lăsat să mor! Mărit să fie Dumnezeu! Este un har să poți fi iertat și mântuit și să nu fii lăsat să pieri. Este un lucru extraordinar ce a făcut El și-L laud, și-I cânt, și-L preamăresc în toate zilele mele. Sunt cel mai fericit om că-L am pe Dumnezeu! Sunt nouă luni de zile de când umblu cu Domnul și s-au schimbat destul de multe într-un timp foarte scurt. Eu doresc și vreau ca o
VIAŢA MEA SCHIMBATĂ DE DUMNEZEU de AUTOR NEPRECIZAT în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Viata_mea_schimbata_de_dumnezeu.html [Corola-blog/BlogPost/345147_a_346476]
-
și ultimei speranțe de dăinuire a ființei naționale. Suntem copiii Lui - buni sau răi, recunoscători sau ingrați, păstrători sau demolatori de identitate. Odată ce am avut norocul să ne naștem români, suntem deopotrivă ai lui Eminescu, măcar în zilele când îi preamărim Nașterea și îi comemorăm trecerea în Eternitate. Noi, chipuri de lut, am privit în dimineața de 15 ianuarie mai visători la Luceafăr, pășind pe urmele marelui noroc de a avea la Cernăuți două statui ale Poetului, plasate în locuri ce
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/ne-ocroteste-si-ne-invesniceste/ [Corola-blog/BlogPost/93713_a_95005]
-
Erwartet wirst mit Brot und Salz, es gibt für dich ein Fest mit Tanz! LEGENDĂ GREIERILOR Dumnezeu, cu gândurile sale, coborî pe Pământ și mergând, și mergând, nu observă ca-n cale toți și toate i se închinau și-l preamăreau. Obosit cum era și cum noaptea cobora, isi întinse mantia de lâna și se lungi, cu capul pe o mână, sub un copac. Dar liniștea prea mare, deși nu era zi de sărbătoare, era întreruptă de zgomotele mii din jur
POEZII BILINGVE de GHEORGHE VICOL în ediţia nr. 1911 din 25 martie 2016 by http://confluente.ro/gheorghe_vicol_1458892355.html [Corola-blog/BlogPost/378570_a_379899]
-
cunoaște pasul. Câți strigă: „E-al meu, acum, și-n viața care vine”, Și totuși, nu Ți-au auzit vreodata, vorba, glasul. Ce demoni albi în jurul Tău, ce legiune De aspri farisei pioși, flămânzi de nemurire! În al Tau nume preamăresc a lor înțelepciune - Vicleni, ei Te-osândesc la moarte, din iubire. Lăcuste și miere sălbatică Ți-e sufletul - Din Tine vor mânca și Te vor bea la Cină. Tu poți de vor, a le preface-n cântec cugetul - Dar e
LACUSTE SI MIERE SALBATICA de CORINA DIAMANTA LUPU în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Lacuste_si_miere_salbatica.html [Corola-blog/BlogPost/342486_a_343815]
-
la Dânsul Și suflând Îl încălzeau Iar Maria, Maica Sfântă Sta mirându-se privind Cum boii recunoștință Arătau spre-al lor Stăpân Dar de-odată se văzură Îngeri ce din cer veneau Către-acea umilă șură, La Prunc și-L preamăreau Și o stea frumos deasupra, Strălucit s-a arătat, Iar trei magi intrând'năuntru, Pruncului s-au închinat. Aur, smirnă și tămâie Magii cu ei au adus Și cu drag le așezară Lângă ieslea lui Iisus Și păstori de oi
MOȘ CRĂCIUN de DAN PETRESCU în ediţia nr. 2174 din 13 decembrie 2016 by http://confluente.ro/dan_petrescu_1481633999.html [Corola-blog/BlogPost/369354_a_370683]
-
de pomenire, Din piatră de bazalt sicriu sărac Să se înalțe în altarul din privire. Cu funigei și luminiș de brad Să ne-nvelim și rănile și nunta Și unde-o fi Siretul s-aibă vad Să trecem să o preamărim pe Sfânta Moldovă sacră, colț de rai ceresc Prinsă-n hotară cu supusă milă Din voia ta potir dumnezeiesc Ținem în palme smirna de feștilă. Iar lumânarea picurând lumini Acolo unde-i loc de pomenire Să ocrotească înfloriții crini Și
ATLET MOLDAV (SELECŢIUNE), AUTOR EMILIAN MARCU de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1012 din 08 octombrie 2013 by http://confluente.ro/Atlet_moldav_selectiune_au_marian_malciu_1381225556.html [Corola-blog/BlogPost/352379_a_353708]
-
Înconjurând-o ca o mică insulă-n valurile marii. Pentru acea vreme cam ‘neștiutoare’ medievală, Ceea ce avea să devină din a noastră mică țară, O prea Marea Curățeniei Morală și de conduită, Cea care și de marii gânditori a fost preamărită! Acei care nu știiau decât de mișelii și de lichele, Iar dregătorii cunoșteau doar de a lor plăcere, Subjugând, doar apărând ca domni pe un pământ, Ce nici n-au moștenit, scăpărând dintr-un neant.. La toți acei mișei, hoți
VLAD ŢEPEŞ de VALERIAN MIHOC în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Valerian_mihoc_1403185225.html [Corola-blog/BlogPost/370256_a_371585]
-
ți-l cinstesc Pentru al Tău gingaș Cuvânt Mirele Sfânt și ceresc Îți aduc Tată onoare Pentru tot ce Tu ne-ai dat Pentru marea Ta salvare Prin Isus crucificat Mulțumesc îți mulțumesc Tată Doamne pentru toate Numele ți-l preamăresc Căci ne-ai dat viața parte Cinste slavă și onoare Pentru tot ce-ai rânduit Să deținem fiecare Fii o Tată-n veci slăvit Mă închin o Doamne Ție Și te laud și îți cânt A Ta sfântă-mpărăție Ce
TATĂ DRAG DIN VEȘNICIE de IOAN DANIEL în ediţia nr. 2308 din 26 aprilie 2017 by http://confluente.ro/ioan_daniel_1493187519.html [Corola-blog/BlogPost/378090_a_379419]
-
a orientat spre Roma cum sperau ardelenii la Alba Iulia” (pe ce ne bazăm să spunem apăsat că “sperau”?). La asemenea pasaje unii cititori se vor indigna, la alte pasaje alții, cu simțul umorului, se vor amuza copios: “Occidentalii îl preamăresc pe Creator prin muncă (pentru protestanți, catolici radicali, ea e conduita mântuirii), perfecționarea conditiiilor de trai. Ortodocșii cred că astfel El este mai degrabă trecut cu vederea și trădat. Vestul se uită de sus la mizeria materială din Est, în timp ce
VIOREL ROMAN, AUTORUL CARE NU ARE CU CINE POLEMIZA de CORNELIU VLAD în ediţia nr. 2111 din 11 octombrie 2016 by http://confluente.ro/corneliu_vlad_1476180600.html [Corola-blog/BlogPost/346653_a_347982]
-
totul altceva decât imprecațiile din unele poezii: „De admirat trăirea în iubire / Prin sufletele care-o definesc / Odă de slavă întru fericire / Chemării din destinul omenesc // Dorințele se mistuie-mpreună / Eșarfele de raze de pe plai / Vor împleti trăirilor cunună / Să preamărească pământescul rai // Sublima dăruire cu tandrețe / Reverberează-n clipocit de râu / Luceferii dau stelelor binețe / Când sunt culese spicele de grâu // De amirat iubirea fără stavili / Pe un pământ pierdut în infinit / De admirat gândirea fără pravili / Ce-nfruntă secolul
POEMELE SURGHIUNULUI SUFLETESC de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 2193 din 01 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1483283140.html [Corola-blog/BlogPost/374678_a_376007]
-
sunt complementare. Spre a aduce veșnic laude, omagii și preamăriri Domnului Dumnezeului Nostru este strict necesar ca viața să fie perpetuă. Dar omul moare după atingerea unei vârste, așadar, cândva, nu ar mai exista omenire care să-L laude și preamărească dacă omul nu ar săvârși păcatul primordial de cuplare, numit științific însămânțare. Odată procreat, adică născut din femeie sub însămânțare bărbătească, noul membru al societății poate face ori ce dacă și-a îndeplinit și el sarcina de procreare prin unirea
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
ce înfuleca. Obține hrana vânând, sau scurmând solul sau culegând frunze și fructe. Și tu omule, prinț sau cerșetor de-ai fi, duci ca principală activitate procurarea hranei și astâmpărarea stomacului. Nu te poți procrea dacă nu mănânci, nu poți preamări pe cel de sus dacă ți-e foame. Oricât te-ai ruga, oricât L-ai preamări, Dumnezeu nu te poate sătura. Dumnezeu poate să-ți ofere mană cerească și roua dimineții ca să te îndestulezi dar trebuie să te ajuți singur
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
prinț sau cerșetor de-ai fi, duci ca principală activitate procurarea hranei și astâmpărarea stomacului. Nu te poți procrea dacă nu mănânci, nu poți preamări pe cel de sus dacă ți-e foame. Oricât te-ai ruga, oricât L-ai preamări, Dumnezeu nu te poate sătura. Dumnezeu poate să-ți ofere mană cerească și roua dimineții ca să te îndestulezi dar trebuie să te ajuți singur culegând. Nu se pune problema să vrei sau să nu vrei să mănânci spre a îndeplini
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
să te saturi adică să menții energia necesară parcurgerii vieții. Este deci mâncatul inclusiv procurarea hranei un scop al vieții? Nicidecum! Procurarea și consumarea hranei este numai un element care mijlocește actul de procreare indiferent dacă apoi te închini și preamărești pe Dumnezeu sau nu. Muma noastră care ne hrănește pe toți, om, pom sau animal, este o stâncă goală care, cândva, a fost chiar foarte fierbinte încât nu putea exista apa (vinul dacă nu ai apă în corp). Primul capitol
ÎNTRE DUMNEZEU ŞI NATURĂ de EMIL WAGNER în ediţia nr. 1195 din 09 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Emil_wagner_1397038554.html [Corola-blog/BlogPost/383437_a_384766]
-
-ne în plinătate. Pentru bucuria acestor gânduri, fie-mi îngăduit să mărturisesc simțământul de adâncă emoție pe care l-am încercat, descoperind că Biserica noastră a făcut de mult o strânsă apropiere între Nașterea Domnului și gândul însingurării. Într-adevăr, preamărind taina întrupării, Acatistul Bunei-Vestiri, la condacul al optulea, cântă: Văzând naștere străină, să ne înstrăinăm din lume, mutându-ne mintea la cer; că pentru aceasta Dumnezeu cel Preaînalt pe pământ S-a arătat om plecat, vrând să tragă la înățtime
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
Acatistul Prea Sfintei Fecioare Maria. De altfel, toate poemele au un ton de litanie. Părintele Radu Botiș nu este numai un propovăduitor al Cuvântului divin, la altar sau în biserica vie, dar este și un sensibil poet alegând să-l preamărească prin cântec și vers pe Domnul nostru Isus Cristos, cu fiecare prilej. Prezent în multe Antologii și Culegeri de poezie religioasă, dar și în volume proprii, părintele Radu Botiș își strunește lira pentru a-L putea preamări pe Dumnezeu. Florile
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
alegând să-l preamărească prin cântec și vers pe Domnul nostru Isus Cristos, cu fiecare prilej. Prezent în multe Antologii și Culegeri de poezie religioasă, dar și în volume proprii, părintele Radu Botiș își strunește lira pentru a-L putea preamări pe Dumnezeu. Florile recunoștinței sale sunt depuse cu multă evlavie la altarul Credinței, Speranței și Iubirii de Dumnezeu și de aproapele. Anne Marie Bejliu cultivă o poezie modernă, în vers alb, cu multe semnificații religioase și imagini inedite. Geo Călugăru
POEŢI ROMÂNI SLĂVIND DUMNEZEIREA de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 1283 din 06 iulie 2014 by http://confluente.ro/Cezarina_adamescu_1404660974.html [Corola-blog/BlogPost/343547_a_344876]
-
Virgil Ciucă Publicat în: Ediția nr. 1533 din 13 martie 2015 Toate Articolele Autorului Dor de amor Doar sentimental rupt din veșnicie Ne-nnobilează clipă de amor, Trăirile rămân că apa vie În apele născute pentru dor. Gustam cu sete, preamărind izvorul, Plăcerile carnale ce-au purces Un ritual care-a deschis zăvorul Trăirii imortalizată-n vers. Absurdul, când ne cheamă, nu ne doare Privind la simfonia de culori! Plăcerile nu-s vise trecătoare Ci veșnicii născute din fiori. Ne dispersam
DOR DE DOR de VIRGIL CIUCĂ în ediţia nr. 1533 din 13 martie 2015 by http://confluente.ro/virgil_ciuca_1426213302.html [Corola-blog/BlogPost/348700_a_350029]