79 matches
-
și Stahl, și Ostrom. Cât de reușită a fost însă această soluție? O evaluare a aranjamentelor instituționale tradiționale Secolul al XIX-lea a însemnat o perioadă de mari schimbări în societățile agrare din multe zone ale lumii: de la o societate precapitalistă, în care satele aveau un caracter închis, cu multe resurse stăpânite în comun și într-o mare măsură ferite de intruziunea statului, trecerea s-a făcut spre sate deschise, în care proprietatea era tot mai mult privată, relațiile economice s-
Aranjamente instituţionale alternative de guvernare a bunurilor comune. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Adrian Miroiu () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1759]
-
urmă accidentul este parte integrantă a realității. În cele ce urmează voi relua și clarifica principalele caracteristici generice ale organizării economice și politice a obștii arhaice, punctul de plecare al analizei, și voi 4.3.1.1. Organizarea economică Economia precapitalistă descrisă de Stahl (1998, vol. I, pp. 12, 211-213) este caracterizată de două elemente. Primul este abundența resurselor naturale. Singura raritate naturală remarcabilă se poate să fi fost pământul bun în sens de spațiu de locuire sau habitat, și nu
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
țăranilor. Perspectiva este una economică, nu pentru că utilizează metodele economiștilor moderni, ci pentru că adresează aspecte importante privind piețele și alte instituții economice. Este morală nu pentru că presupune că țăranii și elitele erau mai morali și mai puțin calculați în aranjamentele precapitaliste, ci pentru că presupune că, sub instituțiile precedente, calculul care guverna comportamentul conducea la rezultate mai morale în raport cu bunăstarea țăranilor decât sub aranjamentele sociale și instituționale ale capitalismului modern (Popkin, 1980, p. 413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
413). Potrivit lui Popkin, ideea originează într-o lectură dickensiană și marxistă a „împrejmuirilor” din Anglia începutului Revoluției industriale. În cadrele acestei dezbateri, concluziile capitolului dau dreptate poziției contrare luate de Popkin, care, în esență, contrazice prezumția rezultatelor morale ale aranjamentelor precapitaliste și conchide, legat de distribuția beneficiilor, că, dacă arendașii și micii proprietari au beneficiat sau nu de expansiunea statelor și piețelor, acest lucru a depins de principalele instituții ale primului - curți de justiție, taxare și proceduri de împroprietărire. Aceste instituții
Modelul cutumiar de autoguvernare locală: obştile din Munţii Vrancei. In: Acţiune colectivă şi bunuri comune în societatea românească by Horia Paul Terpe () [Corola-publishinghouse/Administrative/793_a_1821]
-
implacabil al birocrației, a rutinei, a lipsei de responsabilitate și de eroism, a spiritului mic-burghez, a cetățeniei, nu putea fi oprit. Asta deoarece, așa cum a constatat sociologul Pavel Câmpeanu, forțele de productie capitaliste, relațiile de productie socialiste și suprastructura politico-juridică precapitalista, feudala au condus, per ansamblu, la un mod de productie totalmente schizoid, încremenit în contradicțiile sale permanentizate, pe care Câmpeanu le numește incompatibilități. Chiar dacă Ceaușescu atrăgea atenția asupra necesității că organele partidului să nu le înlocuiască în activitățile practice pe
Polis () [Corola-journal/Science/84978_a_85763]
-
Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1307 din 30 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349542_a_350871]
-
Procesele istorice care antrenau în chip „revoluționar” societatea românească au produs un impact puternic asupra moșnenilor. La sfârșitul secolului al XVIII-lea și începutul secolului al XIX-lea, moșnenii, beneficiind de o anumită condiție socială, s-au integrat fenomenelor noi precapitaliste. Alături de boierimea autentică, veche, de origine românească, moșnenii și-au intersectat interesele și au intrat în revoluția cu caracter social din 1821. Despre ceea ce au fost moșnenii în 1821, cea mai valoroasă apreciere aparține istoricului Florin Constantiniu. Potrivit tezei Domniei Sale
PROF.UNIV.DR. DINICĂ CIOBOTEA, MOŞNENII ÎN REVOLUŢIA DIN 1821 de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1236 din 20 mai 2014 [Corola-blog/BlogPost/344706_a_346035]
-
drobi pe zi. Lucrătorii de la saline (șavgăi, rufetași, condamnați), pe care în 1854 Appert i-a văzut ieșind din mine „nenorociți, cu totul zdrobiți”, nu puteau da în muncă decât un randament foarte scăzut. Numai printr-o exploatare crâncenă, Moldova precapitalistă reușea să-și mențină în această parte a Europei unul din primele locuri printre țările producătoare de sare. Ca urmare a creșterii relative a numărului de lucrători, a înlocuirii toporului prin ciocane în operațiunile de extragere a sării, a sporirii
SCRIERI ISTORICE ALESE by Leonid BOICU () [Corola-publishinghouse/Science/100962_a_102254]
-
sa de etalon, de pivot, de element de control al valorii, la care se raportează și argintul și celelalte mărfuri. Există autori care descriu crizele de dinainte de apariția capitalismului ca fiind în principal crize de subproducție, "întrucât niciuna dintre orânduirile precapitaliste nu avea premisele necesare creării unei producții de mari proporții"501. Este dificil de împărtășit o asemenea afirmație. În teritorialitatea lor redusă, deoarece lumea economică despre care vorbim nu era o lume a spațiilor geografice foarte largi și uniform dezvoltate
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
duce la acumulări de dezvoltare în același spațiu, chiar dacă noua acumulare se produce sub forme noi, altădată necunoscute și nebănuite. Zilele de muncă prelungite, subalimentația, malnutriția, așa rele cum sunt descrise, înseamnă mai mult decât nivelul de trai din trecutul precapitalist 1123. Socialismul și bazele sale teoretice și practice vin, deci, dintr-o eroare. Se confundă poezia cu realitatea iar viziunea istorică și științifică lipsesc cu desăvârșire. De altfel, Marx, ca și ceilalți teoreticieni ai săi, nu au oferit niciodată soluții
Feţele monedei: o dezbatere despre universalitatea banului by Dorel Dumitru Chiriţescu () [Corola-publishinghouse/Science/1442_a_2684]
-
preciza faptul că deși principiile burgheziei apusene de libertate și egalitate au pătruns în plin Ev Mediu românesc, când nu se putea vorbi de condițiile sociale favorabile înfăptuirii lor, „ideile liberale nu au avut un caracter democratic modern în faza precapitalistă: ele au luat caracterul liberal revoluționar numai după ce influența capitalismului a început a dizolva vechea noastră economie agrară, înlocuind-o cu o economie bănească, adică atunci când li s-au creat condițiile economice” (Zeletin, 1991, p. 73, subl. autorului). Altfel spus
Enciclopedia dezvoltarii sociale by Cătălin Zamfir, Simona Maria Stănescu () [Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
va fi în mod necesar cel mai imperialist, dar politicile sale imperialiste vor constitui cauza major) a r)zboiului pe glob. În aceeași perioad), Joseph Schumpeter a scris binecunoscutul s)u eseu, oferind o explicație imperialismului, contrar) celei economice. ,,Elementele precapitaliste, ceea ce a supraviețuit, reminiscențele, și factorii de putere” arunc) statele în aventurile imperialiste. Clasele militare, odat) ce au fost necesare consolid)rii și extinderii propriilor state, dup) ce și-au îndeplinit misiunea, nu dispar. Ele supraviețuiesc. Ele cer conținu) angajare
Teoria politicii internaționale by Kenneth N. Waltz () [Corola-publishinghouse/Science/2255_a_3580]
-
economică. Impusă prin dominația politică și militară sovietică, revoluția comunistă a inaugurat dictatura Partidului Comunist, a reorientat - în relațiile internaționale - statul român dinspre Vest spre Est și a înlocuit nu numai capitalismul, ci și cea mai mare parte a societății precapitaliste, încă majoritare în zonele rurale și în orașele mici, cu noua economie și societate socialiste. Tranziția socialistă a fost suficient de lungă pentru a schimba radical societatea în multe privințe, dar nu în toate. Principala sa direcție a fost industrializarea
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
liberă chiar decât piața capitalistă și reglementată a societăților occidentale dezvoltate. Ea se referea la bunurile de consum destinate gospodăriilor populației, pe care le redistribuia într-un sistem complex, influențat parțial de decizia politică și parțial copiat după modelul piețelor precapitaliste, tradițional în România. O parte a acestei piețe al cărei rol era să redistribuie bunurile de consum către populație era, în comunism, formalizată, instituționalizată printr-o serie de organizații evident birocratice și aflate sub control politic. De fapt, cea mai
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
realizat de sectorul privat. Un an mai târziu, statul încă mai era proprietarul a 89% din mijloacele fixe, dar comerțul cu amănuntul aparținea covârșitor sectorului privat - 71%. Capitalismul postcomunist românesc a început exact invers decât cel occidental, ilustrat de evoluțiile precapitaliste ale societăților medievale europene. În Occident, noua relație de producție definită de capital și-a asigurat ascensiunea prin dominarea treptată a producției, mai întâi neagricolă, iar apoi, pe măsură ce se întărea și politic, introducând în circuitul capitalului și producția de hrană
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
secolului trecut, care esențializează pârghiile sale fundamentale de structurare, mobilitate, stratificare socială. Ea este definită de autor ca „o întocmire economică și politico-socială agrară particulară țării noastre”, care constă în patru termeni: a) raporturi de producție în bună parte iobăgiste, precapitaliste; b) o stare de drept liberalo-burgheză, prefăcută în iluzie și fals, lăsându-l pe țăran la discreția proprietarului de pământ; c) o legislație tutelară care decretează inalienabilitatea pământurilor țărănești și „reglementează” raporturile dintre proprietari și țărani, raporturi izvorâte din primii
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
piață, întrucât este blocată de normele, tradițiile și ethosul cultural asociat statusurilor sociale. Clasele sociale nu sunt decât produse ale pieței capitaliste, ca mecanism de alocare a resurselor, iar subculturile lor diferențiate sunt întărite de piață și preluate din subculturile precapitaliste ale statusurilor ierarhizate ce blochează individualizarea. Analiza marxistă a claselor vizează ierarhizări și inegalități care sunt transferate într-o ideologie anticapitalistă. Analiza weberiană vizează clasele mai ales din perspectiva distribuției „șanselor vieții” și a perpetuării/generării unei ordini sociale. O
Sociologie și modernitate. Tranziții spre modernitatea reflexivă by Lazăr Vlăsceanu () [Corola-publishinghouse/Science/2357_a_3682]
-
totală a fost provocată de destrămarea Uniunii Sovietice. (Cazul 6, Cehia) Dacă menținerea sistemului n-ar fi depins decât de Cehoslovacia, nu s-ar fi Întâmplat nimic, Într-atât reușise normalizarea, În viziunea lor, să perenizeze un socialism solid. Ungaria: precapitaliști În socialism Dintre cele două nomenklaturi raționaliste, cea din Ungaria a avut traiectoria cea mai dificilă. După revoluția din 1956, elita politică ungară a trecut progresiv la reforme economice care au acordat un rol din ce În ce mai important sectorului privat. Faimosul compromis
ELITE COMUNISTE ÎNAINTE ȘI DUPĂ 1989 VOL II by Cosmin Budeanca, Raluca Grosescu () [Corola-publishinghouse/Science/1953_a_3278]
-
cîte puțin din ea cam peste tot. Da, pe la sfîrșitul secolului trecut sugestia se transformă într-un fenomen general datorită unei serii de crize ce au zguduit în mod radical societatea. Iată în continuare simptomele. Mai întîi dărîmarea vechiului regim precapitalist sub loviturile repetate ale capitalului și revoluțiilor. În cădere, antrenează cadrele religioase și politice tradiționale, precum și instituțiile spirituale. Universul stabil al familiei, al grupurilor de vecini, al comunităților se clatină, se crapă. Smulși de pe pămînturile lor, de lîngă clopotnițele lor
Epoca maselor: tratat istoric asupra psihologiei maselor by Serge Moscovici () [Corola-publishinghouse/Science/1426_a_2668]
-
de gen a munciixe "„diviziuneadegenamuncii", mult mai potrivită decât cea de „clasă”. Diviziunea muncii ne conduce spre probleme de tipul: femeile primesc, și nu dau ordine, sunt plătite mai puțin, fac munci mai rutiniere în raport cu bărbații. Ea consideră că perioada precapitalistă a fost mult mai partenerialăxe "„parteneriat" în sensul diviziunii muncii, capitalismul alungând femeile în „armata de rezervă a capitalismului”, alături de alți marginali. Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison", în lucrarea Feminist Politics and Human Nature (Politica feministăxe "„feminist" și natura umanăxe "„naturaumană
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
tot”, nu este produs de o relație prealabilă care stabilește că diferența biologică trebuie convertită în inegalitate socială (Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003, pp. 241-242). Perspectiva lui Youngxe "„Young,IrisMarion" este aceea că femeilor le-a fost mai bine în perioada precapitalistă și le va fi mai bine în cea postcapitalistă, dar această idee este greu de susținut. Tongxe "„Tong,Rosemarie" susține că, practic, nu avem de-a face decât cu o trecere de la un patriarhatxe "„patriarhat" la altul: patriarhat precapitalist, capitalist
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
perioada precapitalistă și le va fi mai bine în cea postcapitalistă, dar această idee este greu de susținut. Tongxe "„Tong,Rosemarie" susține că, practic, nu avem de-a face decât cu o trecere de la un patriarhatxe "„patriarhat" la altul: patriarhat precapitalist, capitalist, socialist (Tongxe "„Tong,Rosemarie", 1981, p. 191). Nu avem temeiuri să credem că unele patriarhate erau mai bune9 (vezi și Miroiu, 1999, și Pastixe "„Pasti,Vladimir", 2003). Alison Jaggarxe "„Jaggar,Alison" propune, în locul relațiilor alienante, alt tip de relații
Drumul către autonomie: teorii politice feministe by Mihaela Miroiu [Corola-publishinghouse/Science/1944_a_3269]
-
o conversiune de capital economic (un bun material cedat) în capital simbolic (capacitatea de a-l îndatora pe celălalt). Studiul modurilor de producere și de circulație a acestui tip special de capital constituie programul central al lui Bourdieu în societățile precapitaliste, tot în afara logicii "dar din dar" și a calculului rațional. Modelul religios Țările occidentale au impus treptat spiritul de calcul (niciodată nu se insistă prea mult pe influența lui Marx și Weber în această reprezentare a istoriei). Unele sectoare ale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
câmpurile religios, științific, dar și birocratic sau artistic. Pornind de la lectura aprofundată a sociologiei religiei a lui Weber, Bourdieu își dezvoltă teoria autonomizării culturii în țările industrializate (Bourdieu, 1971). După el, universul religios se supune acelorași principii ca și economia precapitalistă: este o formă transfigurată a organizării domestice (cu schimburi fraterne); regăsim aici ofranda, serviciul benevol și sacrificiul (Bourdieu, 1994). Religia este în același timp economică în scopuri și simbolică în mijloace. Ea depune un efort de "transfigurare" a relațiilor economice
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]
-
în 1975 împreună cu membrii echipei sale (în 2001, un număr încă trata "Inconștientul școlar"), încât poate să declare "absurdă separația între sociologia educației și sociologia culturii" (1987, p. 52). În concluzie, Bourdieu a trecut de la economia bunurilor simbolice în societățile precapitaliste la noțiunea de capital cultural în societățile capitaliste. Capitalul școlar (sau cultural) este aici o condiție pentru dobândirea, conservarea și valorizarea unui capital simbolic. "Cultura" este deci înțeleasă în sensul de "cultură școlară". Bourdieu va arăta că, în societățile industriale
Sociologia culturii by Matthieu Béra, Yvon Lamy () [Corola-publishinghouse/Science/1069_a_2577]