26 matches
-
evoluției literaturii noastre, sub multiplele ei curente, de la apariția simbolismului, apoi a avangardismului, dar și scoaterea de sub influența tradiționalismului, promovat de N. Iorga care recunoștea doar meritul educativ al literaturii, negând evoluția stilistică a artei literare. Liber de constrângeri și preconcepte, fără să lipsească de farmecul lor operele studiate, a știut să se apropie de sufletul autorilor, să-i înțeleagă și să le evidențieze lucrările, fără agresiune și cu respectul cuvenit. „Pe același drum, voi urmări cu egală plăcere o operă
PERPESSICIUS de OVIDIU DINICĂ în ediţia nr. 1379 din 10 octombrie 2014 by http://confluente.ro/ovidiu_dinica_1412937933.html [Corola-blog/BlogPost/352811_a_354140]
-
structurilor aeronavelor - autoclave compozite 349. Aeronave de monitorizare a sănătății structurale 350. Structura aeronavei - diagnostic 351. Mecanica KFluidelor și aerodinamica 352. Ungerea hidrodinamică 353. Navigația aeriană 354. Controlul zborului aeronavelor și rachetelor 355. Echipamente și dispozitive giroscopice 356. Aerodinamică 357. Preconcept 358. Elice 359. Design industrial 360. Proiectare asistată de calculator 361. Grafică computerizată 362. Infografie 363. Sisteme de propulsie aerospațială și aplicații industriale 364. Turbine cu gaz și eoliene 365. Istoric sisteme de propulsie aerospațială 366. Sisteme automate de control
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254615_a_255944]
-
structurilor aeronavelor - autoclave compozite 349. Aeronave de monitorizare a sănătății structurale 350. Structura aeronavei - diagnostic 351. Mecanica KFluidelor și aerodinamica 352. Ungerea hidrodinamică 353. Navigația aeriană 354. Controlul zborului aeronavelor și rachetelor 355. Echipamente și dispozitive giroscopice 356. Aerodinamică 357. Preconcept 358. Elice 359. Design industrial 360. Proiectare asistată de calculator 361. Grafică computerizată 362. Infografie 363. Sisteme de propulsie aerospațială și aplicații industriale 364. Turbine cu gaz și eoliene 365. Istoric sisteme de propulsie aerospațială 366. Sisteme automate de control
EUR-Lex () [Corola-website/Law/254616_a_255945]
-
de gîndire. Situația, se știe, se schimbă în cazul oralității. Aici limbajul nu iese din natură și se întemeiază pe un proces tipic de simbolizare, cunoaște o serie întreagă de „trepte”, de la intuiția difuză și mobilă la semnul fix, de la preconcept la concept-imagine. De altfel, culturile prealfabete nu se află la același nivel de „maturizare”; în consecință, nu trebuie nivelate prin aplicarea unei categorii unice de concepte, funcții, comportamente. Cercetătorul are de ales între a valoriza tradiția în baza aparatului terminologic
Mioriţa : un dosar mitologic by Petru URSACHE () [Corola-publishinghouse/Science/101018_a_102310]
-
lui esențiale pe care să le perceapă în raport cu întregul. În ceea ce privește dezvoltarea intelectului preșcolarul se află în stadiul gândirii preoperatorii (2-7 ani). În primul substadiu al gândirii preoperatorii (2-4 ani) mediatorii dintre copil și obiectele lumii înconjurătoare sunt doar „preconcepte și prerelații fără reglarea lui toți și a lui câțiva pentru preconcepte și fără relativitatea moțiunilor pentru prerelații”. Atașamentul statornic al preșcolarului față de acțiunea concretă se regăsește deci în cauzalitatea specifică acestui nivel preoperativ al gândirii, cauzalitate care este de
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
dezvoltarea intelectului preșcolarul se află în stadiul gândirii preoperatorii (2-7 ani). În primul substadiu al gândirii preoperatorii (2-4 ani) mediatorii dintre copil și obiectele lumii înconjurătoare sunt doar „preconcepte și prerelații fără reglarea lui toți și a lui câțiva pentru preconcepte și fără relativitatea moțiunilor pentru prerelații”. Atașamentul statornic al preșcolarului față de acțiunea concretă se regăsește deci în cauzalitatea specifică acestui nivel preoperativ al gândirii, cauzalitate care este de tip psihomorfic. Raționamentele copilului sunt de tip intuitiv, fapt pentru care J.
ACTIVITATI MATEMATICE. by Elena CODREANU,Mariana BAHNARIU () [Corola-publishinghouse/Science/84376_a_85701]
-
și pe fond social definit; prin medierea și cu filtrajul conștient al unor eforturi organizatoric-educaționale și cognitiv-operaționale, socioemoționale, acționale și atitudinale recurente; asupra unor conținuturi, experiențe, valori sau situații încorporate de și în obiectul învățării; pentru atingerea unor rezultate cognitive (preconcepte, concepte, semnificații, principii, strategii, rezolvare de probleme), psihomotorii (obișnuințe, deprinderi și abilități manuale, utile pentru viața cotidiană, expresii faciale și corporale, de grafism), afectiv-educaționale (gusturi, preferințe, orientări, interese ), exprimate și integrate în competențe, în trăsături de personalitate, în proiecte și
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
ale lui Spranger 31, este cu neputință. Acționând în tradiția hermeneutică inițiată de Schleiermacher, Droysen își justifică demersul prin faptul că acesta este "determinat de caracterul morfologic al materialului"32 supus investigației. Acest caracter este interpretat de Schnädelbach ca "un preconcept material al faptului istoric", ce "trimite din nou la filozofia implicită a istoriei"33. Analiza lui Droysen vizează cu precădere posibilitățile noastre de a cunoaște. Perspectiva filozofică asupra istoriei (Geschichte) este la el una "critică", nu "nemijlocit ontologică", fiindcă pornește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
presupune o obiectivitate absolută, o "conștiință profesională" pură, eliberată de orice imixtiune a factorilor subiectivi; or, noi am vorbit deja despre "o filozofie implicită" a istoriei, recunoscută chiar de Schnädelbach -, o filozofie pe care istoriștii înșiși o promovează în virtutea unui "preconcept material al faptului istoric" (Droysen) sau a unei "structuri sufletești" (Dilthey), iar aceasta nu poate afecta numai "conștiința personală". Apoi nu trebuie să uităm că subiectul cunoscător vine să cerceteze istoria (Geschichte), purtând cu el propria-i istorie, iar conștiința
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
planul empiric, ca la Hegel, ci primește în cazul de față forma unei "unități structurale" sau a unei "structuri sufletești", care include deopotrivă intelectul, afectivitatea și voința, angajând deci toate componentele vieții sufletești. În condițiile în care funcționează ca "un preconcept material al faptului istoric", fără a fi însă așa ceva în adevăratul sens al cuvântului, această structură unitară este cea care asigură o continuitate paradigmatică a formelor ce se manifestă în științele spiritului -, sau în termenii lui Schnädelbach, a "unităților din
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
metateoreticienii faptului istoric"121, ceea ce, poate, e cam mult spus, dar în orice caz este sugestiv. Despre locul și rolul presupozițiilor la Dilthey am vorbit deja. Regăsim deci și la el aceleași teme pe marginea cărora am discutat în legătură cu Droysen: "preconceptul material", imposibilitatea unei Voraussetzungslosigkeit și, implicit, a unui demers pur inductiv în științele spiritului. (Încercări de a elimina "preconceptele materiale despre obiect" vor face ulterior Windelband și Rickert 122.) Aceste teme confirmă relația lui Dilthey cu apriorismul și cu tradiția
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
ca un tot unitar și rațional, singurul grație căruia istoria însăși dobândește demnitatea unei științe" (s.n.).129 Sublinierile din fraza anterioară au menirea de a pune în evidență faptul că la Hegel istoria filozofiei este derivată, în fond, dintr-un preconcept al spiritului, exterior "vieții" în înțelesul pe care Dilthey i-l dă acesteia din urmă. Când spunem exterior avem în vedere transcendența Ideii hegeliene. La el, Ideea se obiectivează pentru a se cunoaște pe sine, se întrupează în istorie, însuflețește
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
partea aplicativă: el urmărește, în funcție de determinațiile anterioare, principalele sisteme filozofice, spre a verifica temeinicia ipotezelor sale. Aici s-ar putea pune următoarea întrebare: Atunci în ce mai constă deosebirea față de metoda folosită de Hegel, de vreme ce și Dilthey pleacă de la un preconcept ideal (de la niște "presupoziții", cum le spune el), pe care-l aplică apoi realităților filozofice? Trebuie deci să deschidem o paranteză spre a clarifica această nedumerire ce pare să invalideze o idee a lui Schnädelbach, idee cu care mai sus
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
există "deosebiri esențiale"). Abia acum după ce am urmărit pas cu pas demersul lui Dilthey e timpul să lămurim lucrurile. Considerăm în continuare că afirmația lui Schnädelbach este justă și aducem în favoarea ei următorul argument: spre deosebire de Hegel, Dilthey înfățișează și istoria preconceptului, geneza lui145. Bineînțeles, nu ne-am hazarda să susținem că în cazul lui Hegel preconceptele cu care operează filozoful au un caracter pur transcendent pogorându-se de-a dreptul din zona idealității într-o realitate pe care o însuflețesc: bunăoară
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
diferența rămâne și este evidentă: deși ambii gânditori folosesc o metodă istoristă, Hegel așa cum am arătat, de altfel o aplică într-un sens transcendent, recurgând la o cale logică (imanența este doar a gândirii), pe când Dilthey prezentând geneza și istoria preconceptului utilizează istorismul într-un sens imanent, care ține seama doar de imanența vieții. Subliniem din capul locului că această incursiune a lui Dilthey în istoria filozofiei vizează două aspecte: pe de o parte, recunoașterea trăsăturilor în virtutea cărora a fost deja
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
aducem acum în discuție și analiza întreprinsă de Schnädelbach în legătură cu ceea ce noi am numit relativizarea apriorismului kantian de către Dilthey. În capitolul precedent (II, 1Bd) am văzut că până și din punctul de vedere al lui Droysen care pornește de la "un preconcept material al faptului istoric"86, ceea ce-l determină pe Schnädelbach să avanseze ideea unei "filozofii implicite a istoriei" -, conștiința se înțelege pe sine "ca fapt istoric". De altfel, Schnädelbach admite că înțelegerea istoriei (Geschichte) "este și o comprehensiune de sine
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
sinteză extremă”, cum altele nu s-au întreprins. Își propusese să urmărească „filonul” mistic în artă și în literatură, însă până la urmă totul a rămas în stadiul de schiță. Plecând de la operă (product folcloric sau izvodire cultă), și nu de la preconcept, emite, cu o superbie în care intră o bună doză de prezumțiozitate, o seamă de considerații asupra „sufletului românesc”. Un articol se intitulează Sufletul românesc în poezie. În lirica autohtonă, a cărei evoluție o delimitează în cinci etape, trăsăturile caracteristice
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288061_a_289390]
-
certă filiație lovinesciană”, întrunind „sagacitatea analitică cu năzuința spre sinteză”; dar lovinescianismul său nu excludea „familiarizarea cu spiritul thibaudetian”. Sub aparențe amabile, G. Călinescu era,în fond, reticent: „Un foarte bun cronicar, exponent al unei excelente generații de profesori fără preconcepte didactice, primitori în libertate ai formulelor celor mai înaintate de artă.” O caracterizare de largă audiență se datorează lui Perpessicius, pentru care C. este „un Saint-Just al opiniei critice”, oferind imaginea unui intransigent, care „a ridicat foiletonul la rangul unui
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286378_a_287707]
-
gest autocritic, Streinu își mărturisește propriul impas la care a ajuns, dintr-un elan, sugrumat la un moment dat, al căutării "misterului constitutiv" al poeziei lui Tudor Arghezi. După ce a denunțat aluviunile de universitarism și psihologism, pline de "concepte și preconcepte" mai mult ori mai puțin irelevante în comentariile consacrate poetului, după ce l-a confruntat cu "infiltrațiile baudelairiene", adnotate "în chiar subtilizarea lor ca procedee stilistice", și după ce a descins "în intimitatea tehnică a operei", analistul se declară a fi silit
Despre "stilul critic" by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/9229_a_10554]
-
este funest între toate. îl putem deci lăsa și chiar uita la garderobă. Matei Călinescu atrage, în sfârșit, atenția și asupra unei ultime situații esențiale: asumarea și interpretarea politică a literaturii de către cititor. Pe scurt: lectura politică a literaturii. Rolul preconceptului într-o astfel de lectură este enorm. Se stabilește o relație de dialog (p. 141), în care intervine, pe de o parte, orientarea lecturii (toate elementele politice ale textului vor fi bine subliniate), iar pe de alta convingerea, respectiv seducția
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
este desființat și de studentul Mircea Eliade, dintr-o perspectivă de și mai mare... sinteză. Știm bine, pe de altă parte, împreună cu Fustel de Coulanges, că avem nevoie de un deceniu de analiză pentru o oră de sinteză. Doar că preconceptul sintezei finale ar trebui să conducă în permanență toți pașii noștri, mărunți, analitici, prealabili. în sfârșit, operația cea mai dificilă dintre toate: definirea și impunerea unui principiu și a unei metode eficiente de selecție. Nu putem parcurge, cunoaște, integra tot
POLITICĂ ŞI CULTURĂ by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/873_a_1589]
-
în direcția semănătoristă, întrucît se cerea scriitorului să-și caute inspirația în "însăși ființa sufletească a poporului romînesc", evitând "florile răului" decadent din străinătate. MIHAIL DRAGOMIRESCU Clasicismul lui Mihail Dragomirescu (1868-1942) se întemeiază pe noțiunea de capodoperă, nu fără un preconcept etic strecurat în vestminte strict estetice, deoarece comandamentul unui echilibru interior al capodoperei îl îndeamnă pe critic să detesteze arta nouă, "eczema literară". Mihail Dragomirescu a fost un foarte bun profesor, care a învățat pe elevi să disece și să
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
a existenței literaturii universale. Altfel spus, al specializării, care, chiar atunci când își restrânge în mod conștient, metodologic, raza vizuală, nu neagă în vreun mod oarecare existența literaturilor ce se sustrag competenței sale fatal limitate. Este vorba de a avea doar preconceptul constant al modelului relațiilor literare internaționale definit anterior și de a-l aplica în mod consecvent în sfera proprie fie ea și inevitabil restrânsă de activitate. Atât și nimic mai mult. O astfel de exigență nu este excesivă, ci strict
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
ale lumii contemporane modificau nu numai raporturile existente de forță, dar obligau și la o revizuire radicală a conceptelor și canoanelor tradiționale cu care a operat, timp de decenii, comparatismul academic. Se mai putea el limita doar la sistemul de preconcepte și referințe format și cultivat numai în două-trei centre culturale occidentale într-o epocă anterioară? Răspunsul vine de la sine: nu, în nici un caz! Formarea Comunității Europene, după al doilea război mondial, repune în mod inevitabil în discuție și conceptul de
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]
-
C din 1985 propune următoarea definiție: A.I.L.C. tinde să dezvolte studiul literaturii dintr-un punct de vedere internațional. precis și vag în același timp dacă punctul de vedere internațional nu este definit cu claritate. Se poate presupune totuși că preconceptul de bază al comparatismului tot ce depășește frontiera literară națională, deci referința la altul, la alteritatea literară extinde raza vizuală a comparatismului în timp și spațiu fără nici o restricție. 2. În mod practic, o astfel de concepție duce la includerea
Pentru Europa: integrarea României: aspecte ideologice şi culturale by ADRIAN MARINO () [Corola-publishinghouse/Science/872_a_1583]