293 matches
-
sfințenie, decât printr-un cler pregătit, plin de demnitate și devotat cu sufletul și cu mintea chemării sale sfinte, pregătirea cât mai bună a clerului va fi una din grijile de căpetenie ale sarcinii mele patriarhicești. Crescut în învățăturile și predaniile Sfintei noastre Biserici Ortodoxe, care de la început a respins șovinismul și prozelitismul ca pe niște lucruri care nu sunt potrivite cu duhul creștin, vom avea inima larg deschisă pentru celelalte confesiuni din țara noastră. De asemenea, vom întinde mâna iubirii
1977)... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2196 din 04 ianuarie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1483529258.html [Corola-blog/BlogPost/357836_a_359165]
-
se bucure de tot ce-i dorește sufletul. Cuvine-se, totuși, ca tot omul cu mintea limpede să știe că nimeni nu va putea viețui în sfințenie și în curăție de nu-l vei chema Tu întru odihna sfintelor Tale predanii. Cei ce vor voi să i se sustragă, găsi-vor lăcașele înșelăciunii, așa cum le-a fost voia; nouă, pregătită ne este casa cea prea-strălucitoare a adevărului Tău. Dar ce dai Tu pe cale firească le dorim și noi lor, la rându
CEL MAI MARE MONARH AL PĂMÂNTULUI (2) de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1237 din 21 mai 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_1400682867.html [Corola-blog/BlogPost/370181_a_371510]
-
propriu-zisă a lui Dumnezeu (rămasă inaccesibilă) și veșnica iradiere a ființei sale, prin care Dumnezeu, repet, creează și se face cunoscut deplin și ne unește cu El. Cu alte cuvinte, când Scriptura spune „Dumnezeu este iubire”, conform sfintei tradiții, a predaniei creștin-ortodoxe, noi înțelegem energiile, slava, harul dumnezeiesc. Rețineți, deci, Dumnezeu creează prin energiile Sale. Tocmai din acest motiv, Scriptura îl numește, sub aspectul energiilor, „Lumină” și „Viață”. Prin energii Dumnezeu conduce lumea, de aceea este numit „Putere” sau „Dreptate”. Toate
DARUL IUBIRII de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1077 din 12 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Darul_iubirii_marian_malciu_1386868841.html [Corola-blog/BlogPost/363229_a_364558]
-
de față: pentru pricinile arătate, nu ne putem înțelege deloc cu lumea decât prin Dumnezeu. Trebuie să pierdem lumea ca s-o primim altfel: ca s-o primim pe calea însingurării, prin Dumnezeu, ca dor al dragostei dumnezeiești. În rezumat, predania pustnicească a însingurării este clară: Dacă la Dumnezeu nu ajungi decât prin dezlipirea totală de tot ce nu-i Dumnezeu, în fața Lui nu te găsești însă niciodată singur și micșorat. Într-adevăr, după ce ai renunțat pentru El la toate câte
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
a biruit frumusețea lumii, înfrățind și întregind totul. Știu, vom muri, dar câtă splendoare (Daniel Turcea). Dar ce înfățișări ia însingurarea la oamenii din lume, în lumea mirenilor? Însingurarea nu este bună pentru toată lumea, numai în chip teoretic. Există o predanie a însingurării chiar în lumea mirenilor. De la primele generații creștine, nedespărțite în mireni și monahi, și care în însingurarea lor de păgânitate aveau conștiința că ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
păgânitate aveau conștiința că ceea ce este sufletul în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la creștinii însingurați de azi, pierduți în necredința de acum și pe care, uneori, trebuie să fii duhovnic ca să-i descoperi, această predanie a însingurării stăruie vie. Există în predania răsăriteană un amănunt de antropologie, un fel anumit de a vedea pe om, care ne pare a fi ușurat mult lucrul însingurării. În tot omul, pentru marii însingurați ai răsăritului, este întrupat un
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
în trup, aceea sunt creștinii în mijlocul lumii (Epistola către Diognet), și până la creștinii însingurați de azi, pierduți în necredința de acum și pe care, uneori, trebuie să fii duhovnic ca să-i descoperi, această predanie a însingurării stăruie vie. Există în predania răsăriteană un amănunt de antropologie, un fel anumit de a vedea pe om, care ne pare a fi ușurat mult lucrul însingurării. În tot omul, pentru marii însingurați ai răsăritului, este întrupat un inger, un heruvim în devenire. Este probabil
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
lui Dumnezeu, chipul și asemănarea lui Dumnezeu, icoana de Logos din noi - în trăirea răsăriteană a sfinților - a luat figura mai dinamică a unui înger în devenire întrupat în fiecare om. Oricum ar fi, lucrul a rămas și rămâne caracteristic predaniei răsăritene. Îl regăsim covârșitor ilustrat în acest lucrător poem al însingurarii care este imnul Heruvimilor din obșteasca noastră Sfântă Liturghie: Noi care închipuim cu taină pe Heruvimi și făcătoarei de viață Treimi cântare întreit sfântă aducem, toată grija cea lumească
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_parintele_benedict_ghius_.html [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne merge bine...“ Teoretic vorbind, „spațiul public“ într-o democrație este un loc de comunicare liberă, unde toate vocile trebuie lăsate să vorbească, toate au
DESPRE CINE SUNTEM NOI ASTĂZI, CUM (MAI) SUNTEM NOI ASTĂZI ORTODOCŞI ŞI ÎN CE (MAI) CREDEM NOI, ROMÂNII DE ASTĂZI – DIN PERSPECTIVA ŞI ÎN VIZIUNEA SOCIOLOGULUI ROMÂN DAN DUNGACIU ... de STELIAN GOMBOŞ by http://confluente.ro/Despre_cine_suntem_noi_astazi_cum_mai_stelian_gombos_1336464806.html [Corola-blog/BlogPost/358630_a_359959]
-
lagărul de la Miercurea-Ciuc; prima dată a fost închis acolo după uciderea lui I.G. Duca, în ianuarie-februarie 1934). De remarcat că în perioada primei suspendări a Cuvântului (1933-1938), în anul 1937, Nae Ionescu va semna editoriale în revista de critică teologică Predania, editată de teologul Gheorghe Racoveanu, unul dintre discipolii săi (până în octombrie 1937). În semn de protest față de arestarea maestrului, elevii săi vor începe să-i editeze cursurile, pornind cu Istoria logicei, la sugestia lui Nae Ionescu. (De altfel, încă din
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ by http://confluente.ro/Filosoful_si_ganditorul_crestin_nae_i_stelian_gombos_1340604129.html [Corola-blog/BlogPost/357646_a_358975]
-
este comuniunea tuturor întru toți, întru Dumnezeu, după cum afirmă și marele filosof creștin Ernest Bernea: „Oamenii sunt sortiți să trăiască, să sufere și să se mântuiască împreună” (Ernest Bernea, Preludii Îndemn la Simplitate. Cel ce urcă Muntele. Treptele Bucuriei. Ed. Predania, București, p. 15). Pe lemnul răstignirii Sale atârnat de evrei fără să vrea pentru omenire, sființind Crucea cu Sângele Său, Iisus Hristos a pironit pe ea, de fapt, păcatele întregii lumi, mai cu seamă pe ale iudeilor, plătindu-le și
PRIMĂVARA ÎNFLORITĂ ÎN LUMINA ÎNVIERII DOMNULUI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2298 din 16 aprilie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1492336816.html [Corola-blog/BlogPost/379269_a_380598]
-
un izvor sigur, nesupus schimbării în timp. Sfinții Părinți din totdeauna au recunoscut atât Sf. Scriptură cât și Sf. Tradiție și au afirmat că ele au aceeași valoare pentru Biserică și nu pot fi despărțite una de alta. Sfânta Tradiție (Predanie[29]), ca mediu de revelare a lui Dumnezeu în Biserică exprimă în primul rând învățătura Mântuitorului și a Sfinților Apostoli care nu a fost scrisă de ei înșiși, ci a fost transmisă prin viu grai (Ioan 20:30-31; Filip. 4
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
taina vieții veșnice. [27] Pr. Prof. Univ. Dr. Isidor Todoran și Arhid. Prof. Univ. Dr. Ioan Zăgrean, Teologia dogmatică, București 1991, p.74. [28] Serghei Bulgakov, Ortodoxia, Ed. Paideia, București, 1997. [29] Termenul slavonesc folosit mult timp și la noi - „Predanie”, accentuiază în mod deosebit un „dat” și un „moștenit”. [30] Aici se au în vedere în primul rând adăugirile liturgice ulterioare precum și atitudinea Bisericii față de eretici și schismatici în diverse situații. Trebuie de mai reținut faptul că aspectul dinamic al
DESPRE REVELAŢIA DUMNEZEIASCĂ ÎNTRE POSIBILITATE, REALITATE, EXISTENŢĂ, LUCRARE ŞI ISTORICITATE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1449572975.html [Corola-blog/BlogPost/342587_a_343916]
-
cu frâna de mână trasă. Lipsesc din peisajul mediatic, deseori, „mădularele slobode și active“ ale Bisericii, disputele, controversele, chiar vocile critice - dar critica aceea pe care un Nae Ionescu o fixa „în limitele teologiei“ și o așezase drept program al Predaniei. De aici, prin recul, și incapacitatea de a puncta, decisiv, spațiul public din România. „Oficial ne merge bine...“ Teoretic vorbind, „spațiul public“ într-o democrație este un loc de comunicare liberă, unde toate vocile trebuie lăsate să vorbească, toate au
Despre cine suntem noi astăzi, cum (mai) suntem noi astăzi ortodocşi şi în ce (mai) credem noi, românii de astăzi – din perspectiva şi în viziunea sociologului român Dan Dungaciu… by http://uzp.org.ro/despre-cine-suntem-noi-astazi-cum-mai-suntem-noi-astazi-ortodocsi-si-in-ce-mai-credem-noi-romanii-de-astazi-din-perspectiva-si-in-viziunea-sociologului-roman-dan-dungaciu/ [Corola-blog/BlogPost/94287_a_95579]
-
Părintele Dumitru Stăniloae, opune naturalismului filozofului necesitatea spiritualității și Ortodoxiei pentru un naționalism autentic. Lui Constantin Rădulescu-Motru îi este opusă figura Dr. Nicolae Paulescu (1869-1931), „fondatorul naționalismului creștin”. Polemica se continuă în anul 1937 cu discipolii lui Nae Ionescu de la Predania (care încearcă să-l compromită ca profesor aducând aminte faptul real că profesorul universitar Crainic nu avea nici un fel un doctorat, iar licența în teologie o obținuse în anul 1916 doar printr-un examen oral) și cu Radu Dragnea, în fața
DESPRE NICHIFOR CRAINIC... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 255 din 12 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_nichifor_crainic_.html [Corola-blog/BlogPost/352539_a_353868]
-
hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă. În Sfânta și Marea Joi, dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
sfințite din Săptămâna Patimilor care se săvârșesc în zilele de luni, marți și miercuri unite cu Vecernia zilei următoare. Cuvânt ziditor pentru Sfânta și Marea Joi În Sfânta și Marea Joi dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, miercuri
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu pietre. Unii sfinți aleși spun, pe temeiul predaniei, că și Adam a fost îngropat acolo de un înger. Așadar, acolo unde era stârvul, acolo s-a așezat vulturul Iisus Hristos, veșnicul Împărat. Noul Adam a tămăduit prin lemn pe vechiul Adam, ce căzuse prin lemn. Prin milostivirea Ta
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1558 din 07 aprilie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1428400081.html [Corola-blog/BlogPost/373856_a_375185]
-
caută să-și explice caracteristicile specifice ale Ortodoxiei și să nu lase nelămurit nimic din ceea ce este mai important în teologie și în practica noastră creștină. Vom lăsa pentru altă dată considerațiile lui Nae Ionescu despre iertare, iubire, tradiție (sau predanie), catolicism și protestantism. Și vom stărui în a arăta cum înțelege el o temă fundamentală a Ortodoxiei: Învierea Domnului. Iisus Hristos - Dumnezeu, devenit om deplin, învinge și biruie păcatul și moartea și înnoiește întreaga făptură: Iisus Hristos - noul Adam. Prin
FILOSOFUL ŞI GÂNDITORUL CREŞTIN NAE IONESCU – ÎNTRE MĂRTURISIREA SPIRITUAL AUTENTICĂ ŞI PROPOVĂDUIREA CULTURALĂ IREPROŞABILĂ… PARTEA A II A... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2309 din 27 aprilie 2017 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1493272693.html [Corola-blog/BlogPost/377711_a_379040]
-
să unești și marile sărbători legiuite, făcând și în ele aceleași lucruri și abținându-te de la aceleași". A șaptea observație Unii, puși în mișcare de o frică lipsită de Dumnezeu, numesc erezie împărtășirea continuă zicând că așa cum cei botezați în afara predaniei Bisericii sunt eretici, așa sunt eretici și câți se împărtășesc încontinuu. Noi însă ne mirăm într-adevar ce sa la niște cuvinte atat de îndrăznețe? Spunem doar că potrivit acestei opinii urmează că sunt eretici toti sfinții, nu numai câți
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
aceste dogme? Dumnezeiescul Ioan Hrisostom ne-a spus că viețuirea are nevoie de dogme corecte, iar dogmele au nevoie de viețuire curată, iar viețuirea curată se naște și se realizează prin dumnezeieștile porunci, prin legile sfinte ale Bisericii și veneratele predanii și reglementări ale dumnezeieștilor Părinți. Deci dacă vom nesocoti sfintele canoane, poruncile Stăpânului și celelalte, atunci va dispare și viețuirea curată. Dar dacă dispare viețuirea curată, atunci pierdem și dogmele drepte și vom rămâne pustii și întunecați. Timpul nu-mi
DESPRE PROBLEMA DESEI SAU RAREI ÎMPĂRTĂŞANII ÎN CONCEPŢIA SFÂNTULUI NICODIM AGHIORITUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 28 din 28 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_problema_desei_sau_rarei_impartasanii_in_conceptia_sfantului_nicodim_aghioritul.html [Corola-blog/BlogPost/342451_a_343780]
-
să unești și marile sărbători legiuite, făcând și în ele aceleași lucruri și abținându-te de la aceleași". A șaptea observație Unii, puși în mișcare de o frică lipsită de Dumnezeu, numesc erezie împărtășirea continuă zicând că așa cum cei botezați în afara predaniei Bisericii sunt eretici, așa sunt eretici și câți se împărtășesc încontinuu. Noi însă ne mirăm într-adevar ce sa la niște cuvinte atat de îndrăznețe? Spunem doar că potrivit acestei opinii urmează că sunt eretici toti sfinții, nu numai câți
DESPRE IMPARTASANIE IN CONCEPTIA SFANTULUI NICODIM... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 206 din 25 iulie 2011 by http://confluente.ro/Despre_impartasanie_in_conceptia_sfantului_nicodim_.html [Corola-blog/BlogPost/366931_a_368260]
-
hotărât să se facă pomenire de femeia cea păcătoasă, care a uns cu mir pe Domnul, pentru că lucrul acesta s-a întâmplat puțin înainte de mântuitoarea patimă. În Sfânta și Marea Joi, dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Urmează Sfânta și Marea Vineri cândse prăznuiesc sfintele
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
sfințite din Săptămâna Patimilor care se săvârșesc în zilele de luni, marți și miercuri unite cu Vecernia zilei următoare. Cuvânt ziditor pentru Sfânta și Marea Joi În Sfânta și Marea Joi dumnezeieștii Părinți, care au rânduit pe toate bine, urmând predaniilor dumnezeieștilor Apostoli și Sfintelor Evanghelii, ne-au predat să prăznuim patru lucruri: sfânta spălare a picioarelor, Cina cea de taină, adică predarea înfricoșatelor Taine, rugăciunea mai presus de fire și vânzarea Domnului. Ziua liturgică începe, după cum aflăm din Triod, miercuri
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]
-
îngrozitoare pentru cei care o vedeau. Solomon, din respect pentru strămoș, împreună cu toată oastea, a acoperit-o cu foarte multe pietre. De asta a și fost numit de atunci locul acela: Pardosit cu pietre. Unii sfinți aleși spun, pe temeiul predaniei, că și Adam a fost îngropat acolo de un înger. Așadar, acolo unde era stârvul, acolo s-a așezat vulturul Iisus Hristos, veșnicul Împărat. Noul Adam a tămăduit prin lemn pe vechiul Adam, ce căzuse prin lemn. Prin milostivirea Ta
CÂTEVA CUVINTE DUHOVNICEŞTI CU PRIVIRE LA SĂPTĂMÂNA SFINTELOR ŞI MÂNTUITOARELOR PĂTIMIRI ALE DOMNULUI ŞI MÂNTUITORULUI NOSTRU IISUS HRISTOS… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1942 din 25 aprilie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1461561029.html [Corola-blog/BlogPost/380811_a_382140]