39 matches
-
căuta aceste noțiuni fundamentale a fost demnă de un bărbat atât de pătrunzător ca el. Dar el, neavând un principiu, le-a cules după cum le-a-ntîlnit, din cari a (răscolit) scotocit mai întîi vr-o zece, pe care le-a numit categorii (predicamente). În urmă a crezut să mai fi găsit încă cinci, pe care le-a adaos sub numele de postpredicamente. Ci tabla sa rămase tot mancă. Afară de aceea se găsesc între ele și câțiva modi ai sensibilității pure (quando, ubi, situs
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
dar cu a căror amintire numai eu mă pot mulțămi, neavând a face în prezent decât c-o încercare critică. {EminescuOpXIV 400} Fie-mi permis a numi aceste noțiuni intelectuale pure, dar deduse, praedicabilia ale inteligenței pure (în opunere cu predicamentele). Având odată noțiunile originare și primitive, cele deduse și subalterne lesne se pot adaoga, spre a zugrăvi pe deplin arborul genealogic al inteligenței pure. Fiindcă acum nu intenționez complectudinea sistemei, ci caut numai principiele unui asemenea sistem, păstrez pentru altă
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
numai principiele unui asemenea sistem, păstrez pentru altă ocazie această întregire. Acest scop însă se poate ajunge ușor dacă se iau în mână compendiile ontologice, subordonând d. es. categoriei cauzalității predicabilele puterei, acțiunei, pasiunei, categoriei comunităței cele al prezentului, rezistenței; predicamentelor modalității predicabilele iscărei, trecerei, schimbărei ș. a. m. d. Categoriile combinate cu modi-i ai sensibilității pure sau și întreolaltă dau naștere la o mulțime mare de noțiuni apriorice deduse, a căror observare și înregistrare de s-ar putea complecta ar fi
Opere 14 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295592_a_296921]
-
Într-un mediu arid, imobilitatea este adevărată sinucidere, iar mișcarea este Însăși condiția supraviețuirii. Pentru o discuție amplă și poetică În acest sens, vezi Burce Chatwin, The Songlines, Londra, Cape, 1987. M.L. Ole Parkipuny, „Some Crucial Aspects of the Maasai Predicament”, În Coulson, African Socialism in Practice, capitolul 10, pp. 139-160. Vezi, de exemplu, Raikes, „Eating the Carrot and Wielding the Stick”: „Multe politici se bazează pe păreri privind «modernizareaș agricolă Împărtășite și de guvernul tanzanian, și de criticii să antisocialiști
În numele statului. Modele eșuate de îmbunătățire a condiției umane by James C. Scott () [Corola-publishinghouse/Science/2012_a_3337]
-
replieze în interior atunci când acestea dispar. Bibliografie Appadurai, Arjun, 1986, „Introduction: Commodities and the Politics of Value”, în Arjun Appadurai (coord.), The Social Life of Things: Commodities in Cultural Perspective (pp. 3-63), Cambridge University Press, Cambridge. Clifford, James, 1988, The Predicament of Culture, Harvard University Press, Cambridge. Clifford, James; Marcus, George, 1986, Writing Culture: The Poetics and Politics of Ethnography, Chicago University Press, Chicago. Cole, Donald Powell, 1975, Nomads of the Nomads: The Al Murrah Bedouin of the Empty Quarter, Aldine
O nouă provocare: dezvoltarea socială by Cătălin Zamfir [Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
Studies, Routledge, Londra. Câmpeanu, P. (1994), Coada: un mod de viață în România, Litera, București. Chelcea, L., Lățea, P. (2000), România profundă în comunism. Dileme identitare, contract social local și economie secundară la Sântana, Nemira, București. Clifford, J. (1988), The Predicament of Culture: Twentieth-century Ethnography, Literature, and Art, Harvard University Press, Cambridge. Humphrey, C. (1998), Marx Went away but Karl Stayed behind, University of Michigan Press, Ann Arbor. Kornai, J. (1992), The Socialist System: The Political Economy of Communism, Clarendon Press
Viața cotidiană în comunism by Adrian Neculau () [Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
sciences de l'homme, Paris, 1996. The Chicago Commission on Race Relations, The Negro în Chicago, The University of Chicago Press, Chicago, 1922. Cicourel Aaron, The Social Organization of Justice, Heinemann, Londra, ediția a II-a, 1976. Clifford James, The Predicament of Culture, University of Harvard Press, Cambridge, 1988. Cohen Phil, "Subcultural Conflict and Working-Class Community", în Hall Stuart et al. [1980]. Coulon Alain, L'École de Chicago, PUF, "Que sais-je?", Paris, 1992. Cressey Paul G., The Taxi-Dance Hall: A Sociological
by HENRI PERETZ [Corola-publishinghouse/Science/1003_a_2511]
-
McGrew și C. Brook (coord.) Asia-Pacific in the New World Order, Routledge, Londra, pp. 88-120. Malik J.M. (1995) "China-India Relations in the Post-Soviet Era: The Continuing Rivalry", China Quarterly, pp. 142, 317-355. A-Iarkovitz, A.S. și A. Reich (1997) The German Predicament: Memory and Power in the New Europe, Cornell University Press, Ithaca, NY. Mastanduno, M. (1991) "Do Relative Gains Matter? America's Response to Japanese Industrial Policy", International Security, pp. 16, 73-113. Maull, H.W. (1991) "Germany and Japan: The New
Sistemul internațional după Războiul Rece by Ewan Harrison () [Corola-publishinghouse/Science/1059_a_2567]
-
Santa Barbara, 1971 Sulzberger, C. L., An Age of Mediocrity: Memoirs and Diaries, 1963-1972, Macmillan Publishing Co., Inc., New York, 1973 Idem, A Long Row of Candles: Memoirs and Diaries, 1934-1954, The Macmillan Company, New York, 1969 Summerscale, Peter, The East European Predicament: Changing Patterns in Poland, Czechoslovakia and Romania, Gower, London, 1982 Szulc, Tad, The Illinois of Peace: Foreign Policy in the Nixon Years, The Viking Press, New York, 1978 Talbott, Strobe, The Master of the Game: Paul Nitze and the Nuclear Peace
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
fost acolo". De pildă, Summerscale îl plasează pe Bodnăraș la Moscova, în vreme ce Pacepa neagă versiunea lui Ceaușescu conform căreia el, și nu Gheorghiu-Dej ar fi fost patriotul care a ridicat problema retragerii trupelor lui Hrușciov; Peter Summerscale, The East European Predicament: Changing Patterns in Poland. Czechoslovakia and Romania, Gower for Royal Institute of International Affairs, Londra, 1982, p. 20; Ion Mihai Pacepa, Red Horizons: Chronicles of a Communist Spy Chief, Regnery Gateway, Washington D.C., 1987, pp. 255-257. 730Daniel Norman, "New Course
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
CIA, Comunismul în Europa de Est; evenimente post-staliniste din țările-satelit, 28 august 1958, p. 12, dosarul Comunismul din Europa de Est, cutia 5, dosare pe subiecte, seria CSN, însemnări, Biroul consilierului special pentru securitate națională, Biroul Casei Albe, Biblioteca DDE 871Summerscale, The East European Predicament, p. 35. 872Campbell, American Policy Toward Communist Eastern Europe, p. 33 873Ionescu, Communism in Rumania, 1944-1962, p. 272, Raport CIA, Comunismul în Europa de Est; evenimente post-staliniste din țările-satelit, 28 august 1958, p. 13, dosarul Comunismul din Europa de Est, cutia 5, dosare pe
Relații româno-americane by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney () [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
noțiune de gen la una de specie. Noțiunea „om" are mereu aceeași sferă, deși ea este numai o noțiune de gen. Acele noțiuni care nu mai pot fi noțiuni de specie ci numai noțiuni de gen, se numesc categorii sau predicamente și au însușirile cele mai generale și mai esențiale. Gândirea logică începe cu noțiunile care se referă la nenumăratele însușiri ale unui singur lucru de aici și de acum, și se oprește la noțiunile care se referă la o singură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
31 H.Wald, op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
atunci când definim predicatul, spunem că el este partea de propoziție (genul) principală (specia) care arată ce face, ce este, cine este și cum este subiectul (diferența). Practica la catedră a demonstrat că atunci când o definiție nu respecta aceste categorii sau predicamente, ea aste dificil de înțeles și de reținut de către elevi. Prin noțiunea care definește, definiția scoate la iveala cele două note principale din conținutul oricărei noțiuni: prima, care semnifică identitatea dintre specia de definit și toate celelalte specii ale genului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
noțiune de gen la una de specie. Noțiunea „om" are mereu aceeași sferă, deși ea este numai o noțiune de gen. Acele noțiuni care nu mai pot fi noțiuni de specie ci numai noțiuni de gen, se numesc categorii sau predicamente și au însușirile cele mai generale și mai esențiale. Gândirea logică începe cu noțiunile care se referă la nenumăratele însușiri ale unui singur lucru de aici și de acum, și se oprește la noțiunile care se referă la o singură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
31 H.Wald, op.citată p.86-83. 32 H.Wald,op.citata, p.90-91. 24 anumit gen de lucruri. Pentru a se desfășura în mod concret, definirea vizează numai cinci categorii: genul, specia, diferența,propriul și accidentul. Aceste categorii sau predicamente de care ara nevoie definiția se mai numesc predicabile sau categoreme. Genul conține însușirile care aparțin tuturor lucrurilor de același gen, specia conține însușirile genului și însușirile ei specifice, diferența conține numai însușirile care deosebesc o specie de celelalte specii
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
atunci când definim predicatul, spunem că el este partea de propoziție (genul) principală (specia) care arată ce face, ce este, cine este și cum este subiectul (diferența). Practica la catedră a demonstrat că atunci când o definiție nu respecta aceste categorii sau predicamente, ea aste dificil de înțeles și de reținut de către elevi. Prin noțiunea care definește, definiția scoate la iveala cele două note principale din conținutul oricărei noțiuni: prima, care semnifică identitatea dintre specia de definit și toate celelalte specii ale genului
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
noțiune în lumea arabă, în lucrarea “Nation, State and Integration in the Arab World” (1987). Fouad Ajami a analizat consecințele demersurilor statelor arabe după războiul din 1967, creionând posibilele opțiuni de viitor în lucrările “Arab Road” (1982) și “The Arab Predicament: Arab Political Thought and Practice since 1967” (1992). c. În Egipt, cercetările de geografie politică regională au fost întreprinse în principal în cadrul Universității din Cairo, remarcându-se studiile expertului Abdel Monem Said Aly referitoare la rolul de lider regional al
Lumea arabă - un spațiu geopolitic intermediar by Cezar Teclean () [Corola-publishinghouse/Science/1590_a_3040]
-
transcendo, -ere)- a trece mai departe la transcendent, a trece peste un domeniu, într-unaltul, în transcendență. Transcendente („pășind dincolo”), se numeauîn filosofia scolastică proprietățile cele mai generale ale lucrurilor,care, după doctrina neoplatonică, se aflau ca „esențialități metafi zice” dincolo de predicamentele sau categoriile particulare: res (lucrul), ens (fiindul), verum (adevărul), bonum (binele), aliquid (ceva-ul), unum (unul). De aici a rezultat cu ușurință relația la Dumnezeu ca Ființa ce se află la baza tuturor conceptelor umane. Astăzi, transcendentse întrebuințează în următoarele
CREDINŢA ŞI MĂRTURISIREA EI by Petre SEMEN ,Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/128_a_428]
-
1947), pp. 1-2. Niebuhr, Reinhold, Leaves from the Notebook of a Tamed Cynic, reprint, Harper and Row, New York, 1980. Osgood, Robert E., Tucker, Robert W., Force: Order and Justice, Johns Hopkins University Press, Baltimore, MD, 1967. Petro, Nicolai N., The Predicament of Human Rights, University Press of America, Washington, DC, 1983. Rajaee, Farhang, Islamic Values and World View, University Press of America, Washington, DC, 1983. Ramsey, Paul, War and the Christian Conscience, Duke University Press, Durham, NC, 1961. Rawls, John, A
Politica între națiuni. Lupta pentru putere și lupta pentru pace by Hans J. Morgenthau () [Corola-publishinghouse/Science/2126_a_3451]
-
care poate funcționa, deocamdată -, acoperă un spațiu "logic" și extra-logic vast, acesta din urmă fiind el însuși "logicizat": a) forme logice diferite de judecată (noțiunea și raționamentul, acesta din urmă, cu variantele sale "formale": demonstrația și argumentarea); b) entități prejudicative (predicamentele, predicabilele, postpredicamentele, transcendentalia, care, în context strict judicativ, sunt "specii" de noțiuni); c) elemente prelogice de natură psihologică, parțial "logicizate": trăiri, fapte, îndeosebi cele de tipul prejudecăților și precomprehensiunilor, modalitățile de preluare și de prelucrare "subiectivă" a "obiectelor", toate având
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
stricte ale judicativului unde își capătă sensurile și lingvisticul și onticul noțiunea poate trece drept "cuvânt cu sens". În logica de tip aristotelic întâlnim cinci grupe de noțiuni: a) categoriile (în planul exprimării, acestea sunt cuvintele nelegate), numite de medievali predicamente, în număr de zece în Categorii: substanța, cantitatea, calitatea, relația, locul, timpul, poziția, posesia, acțiunea, pasiunea; b) cele cinci voci (numărul a fost stabilit de Porphyrios; la Aristotel sunt, nominal, doar patru): genul, diferența, specia, propriul, accidentul, numite, de aceiași
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
de noțiuni generale, numite postpredicamente: opușii, contrarii, anterior-posterior, simultan, mișcarea, posesia (într-un sens mai general); d) noțiunile superioare, numite, de medievali, transcendentalia: Ființa, Unul, Adevărul, Binele etc.; e) noțiunile obișnuite, corespunzătoare cunoașterii "naturale", întemeiate în experiență sau constituite inductiv. Predicamentele, predicabilele, postpredicamentele și transcendentalia, spre deosebire de noțiunile obișnuite, alcătuiesc direct resursa gândirii, rostirii și făptuirii umane în sensul logos-ului formal, având, fiecare în ciuda înțelesurilor diverse prin care au fost reconstruite în fel de fel de filosofii un nucleu semantic, o
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
judicativului, este Parmenides. Aici Platon tematizează, cum știm, Unul însuși.42 Aristotel "optează", în privința problemei care ne interesează aici, pentru: (1) construcția logicii, anume a "silogisticii", pe temeiul formulei S este (nu este) P; (2) formularea unui sistem al categoriilor (predicamentelor) care își capătă sensul prin operația de predicare, adică în structura judecății (de predicație); (3) încadrarea logic-judicativă a "ființei veșnice", prezentarea acesteia printr-o descriere suficient întemeiată prin raportare la exigențele predicativității (adică ale judicativului). De aceea putem găsi în
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]
-
și în formalismele logicii. Poate că nu întâmplător există un capitol de logică a predicatelor în logica simbolică, nu întâmplător a fost pus în discuția logicienilor, filosofilor și matematicienilor statutul de predicat, forma sistematică a acestei discuții fiind "teoria categoriilor" (predicamentelor); nu întâmplător, de asemenea, clasele de noțiuni au fost gândite tot în funcție de predicat, acestea căpătând nume precum: "predicamente", "predicabile", "postpredicamente". Din perspectiva deschisă aici, teoria categoriilor (predicamentelor) este un capitol esențial al cercetărilor după convențiile dictaturii judicativului. De altminteri, "categoria
Judecată și timp. Fenomenologia judicativului by VIOREL CERNICA [Corola-publishinghouse/Science/975_a_2483]