1,380 matches
-
în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger„primordială”, „originară”, „de cea mai
Mesajul în comunicarea filozofică, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/mesajul-in-comunicarea-filozofica-de-stefan-vladutescu/ [Corola-blog/BlogPost/339522_a_340851]
-
ale temelor la Științe. Așteptau propuneri de la elevi. Singurul lucru planificat era legat de cum să dezvolți - prin orice temă de interes general - operațiile gândirii: cum să antrenezi memoria, recunoașterea, descrierea, comparația, sortarea, ordonarea, parafrazarea, relațiile parte-întreg, cauză-efect, cum să faci presupoziții, să testezi ipoteze, să evaluezi date, să faci un plan, să creezi etc. Copiii propuseseră, la un moment dat, tema ”Părul”. Am fost acolo să văd produsele studiului lor: au învățat despre compoziția lui chimică; la fizică au vorbit despre
Unde se potrivește elevul daco-romano-olimpic? by https://republica.ro/unde-se-potriveste-elevul-daco-romano-olimpic [Corola-blog/BlogPost/338346_a_339675]
-
perspectivelor ce vizează a produce autenticitate și obiectivitate, dar care nu face decât să subiectivizeze și mai mult deja marcata interiorizare a perspectivei. Incertitudinile generate de intersectările relatărilor fac ca pozițiile să se arate a fi fixate prin conjecturi și presupoziții, prin alegații și bănuieli, iar nu prin aserțiuni, asumpțiuni, afirmații existențial asumate. Observând că doar de la acestea din urmă se poate porni în punerea în practică a unei logici evenimentațiale stricte, rezultă că intersecția relatărilor nu face decât să mobilizeze
GABRIEL CHIFU: Romanul emigrării, de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/gabriel-chifu-romanul-emigrarii-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339568_a_340897]
-
Riscul gândirii”, afirma că gândirea incoloră, fără sentiment, are o singură pasiune, aceea pentru uitare. Ea pare că funcționează bine, ca un joc artificial, cu reguli inventate, tocmai pentru că a dat la o parte problemele grave și reale. Pe aceste presupoziții amnezice își întemeiază o mare parte din știința autoritaristă concluziile ei de tip scientist. Aceasta este una dintre concluziile majore ale volumului în discuție. Referință Bibliografică: Puterea cuvantului interviu cu scriitorul Florin Caragiu / Victorița Duțu : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția
PUTEREA CUVANTULUI INTERVIU CU SCRIITORUL FLORIN CARAGIU de VICTORIŢA DUŢU în ediţia nr. 289 din 16 octombrie 2011 by http://confluente.ro/_puterea_cuvantului_interviu_cu_scriitorul_florin_caragiu.html [Corola-blog/BlogPost/342491_a_343820]
-
orice f. pentru care revelația și adevărurile teologiei creștine sunt inatacabile (filozofia lui Kierkegaard, existențialismul creștin, filozofia lui Nae Ionescu etc.). Filozofia științei = disciplină aflată la granița f. cu știința, care investighează și analizează natură, adevărul și valoarea științei, metodele, presupozițiile și categoriile cunoașterii științifice etc. S-a constituit ca atare la sfarsitul sec. 19 și începutul sec. 20; cuprinde atât probleme speciale, intim legate de cercetarea științifică, cât și probleme cu un accentuat caracter metafizic, reunind deopotrivă eforturi ale oamenilor
DESPRE CEREMONIILE SI TENDINTELE UMANISTE ALE ASUR – INTRE REALITATE, CONTESTARE SI CONTRAFACERE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1119 din 23 ianuarie 2014 by http://confluente.ro/Despre_ceremoniile_si_tendinte_stelian_gombos_1390466785.html [Corola-blog/BlogPost/361588_a_362917]
-
România și la nivelul elitelor politice și universitare. Iar miasmele paludice s-au prelins și impregnat până în locurile cele mai îndepărtate ale României. Ceea ce explică, neîndoielnic, mirosul fetid pe care cuvântul „intelectual” l-a răspândit cu ocazia sondajului. Din păcate, presupoziția tacită a acestui demers sociologic a fost că românul stăpânește semnificația cuvântului „intelectual”, ceea ce nu bag deloc mâna în foc că e adevărat. Dacă, în loc de „intelectual”, ar fi fost scris „tehnocrat”, „economist” sau „astronaut”, nu cred că rezultatele ar fi
Cel mai intelectual by https://republica.ro/cel-mai-intelectual [Corola-blog/BlogPost/338092_a_339421]
-
care autenticitatea, sinceritatea și asumarea. Știm că, de exemplu, Paul Valéry susținea că cine se confesează minte. În aceeași ordine de idei, Eugen Simion admite („Fragmente critice 2”, Craiova, Fundația Scrisul Românesc, 1998, p. 361) că se poate ieși de sub presupoziția deformării adevărului în scrierile confesive, căci „sinceritatea, singură, nu dă valoare confesiunii și nu justifică acceptarea ei în spațiul literaturii”. Pentru cazul nostru, valoarea confesiunii ca modalitate generică de narare iese de sub incidența interogației de autentificare: o dată prin faptul că
CONSTANTIN PĂDUREANU: Regăsirea de sine, de Ștefan Vlăduțescu by http://revistaderecenzii.ro/constantin-padureanu-regasirea-de-sine-de-stefan-vladutescu-c/ [Corola-blog/BlogPost/339561_a_340890]
-
în „presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger „primordială”, „originară”, „de cea mai
ŞTEFAN VLĂDUŢESCU: Mesajul în comunicarea filozofică /The message in the philosophical communication by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-sri-mesajul-in-comunicarea-filozofica-philosophical-message-communication/ [Corola-blog/BlogPost/339584_a_340913]
-
că în dosarul său s-ar fi văzut că este român. Ideea se întărește cu afirmația: „Cred că pentru noi, străinii (s.n.- V: Șt.), America este o colecție de imagini din fanteziile noastre” (p. 28), dar se fortifică și cu presupozițiile emoționale induse de aserțiuni, precum: „judecătorul nu ne-a spus cât de greu este să-ți păstrezi (în America - n.n.) obiceiurile, bucătăria, limba” (...), „nu a pomenit despre singurătatea de a-ți fi lăsat în urmă prietenii, familia” (...), „despre cum ți
ANDREI CODRESCU: Transparenţa S.U.A./U.S.A. transparence (Book Review), de Ştefan Vlăduţescu by http://revistaderecenzii.ro/andrei-codrescu-transpareanta-s-u-a-u-s-a-transparence-book-review-de-stefan-vladutescu-cv/ [Corola-blog/BlogPost/339585_a_340914]
-
cum ne-am fi așteptat. Mai mult decât atât, știind că orice ființă este înzestrată cu viață, deci cu ființare, ceea ce o deosebește de un lucru, care este un obiect concret sau abstract fără viață, deci fără ființare, suflare, autodeterminare, presupoziția potrivit căreia ființarea s-ar datora existenței ființei sau că ființa n-ar exista decât ca ființare, care ar ascunde, chipurile, ființa, este un fel de scărpinare cu piciorul după ureche. Însă lucrurile nu se opresc aici : Heidegger reduce ființa
FIINŢĂ ŞI TIMP SAU “LOIALITATEA OARBĂ FAŢĂ DE HITLER” de AUREL CONȚU în ediţia nr. 2164 din 03 decembrie 2016 by http://confluente.ro/aurel_contu_1480777116.html [Corola-blog/BlogPost/382398_a_383727]
-
presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea (Vlăduțescu, 2006). Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu filosofemul mesajului și cu cel al comunicării, care sunt impuse prin argumentare. Orientarea pe cercetarea spusei urmează presupunerilor cercetării orientate (Vlăduțescu, 2006). Faptul fundamental al lumii moderne este faptul pluralității inteligibilității, derivată indirectă a identității în
Mirela Teodorescu: Zidirea prin care se ajunge la perfecţiunea existenţei by http://revistaderecenzii.ro/mirela-teodorescu-zidirea-prin-care-se-ajunge-la-perfectiunea-existentei/ [Corola-blog/BlogPost/339424_a_340753]
-
Germania și Franța, se vor împărți, eventual, în interiorul acestui conflict și despre ceea ce România ar avea de făcut sau de învățat în următoarea perioadă. Deocamdată, ceea ce este evident, mai ales din multitudinea de informații care vin, trebuie să pornim de la presupoziția că știm că nu știm. Practic, suntem într-o perioadă a jocurilor politice internaționale, în care cu greu mai putem să deducem ce se va întâmpla. Putem ghici, însă totul este foarte complicat. Pornind de la Statele Unite, care prin felul în
Război SUA - Rusia. Gușă: Miza principală: Europa () [Corola-website/Journalistic/104174_a_105466]
-
libertatea Poetului; libertatea, care se dovedește a fi de necontestat în cadrul liricii sale, este o condiție preliminară pentru actele de creație. Cel de-al șaselea capitol se intitulează Despre receptare și a fost elaborat în scopul elucidării neînțelesurilor și a presupozițiilor, spre a putea aborda la un nivel superior lirismul dorcescian. Despre un proiect de cercetare semiotică, a șaptea temă, prefigurează o analiză atentă și detaliată a simbolurilor asociate în construcția poetică, pe când Despre Shunyata, pe care poetul Eugen Dorcescu o
CRISTINA TEMU, POEZIA SPIRITUALĂ* de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1479358245.html [Corola-blog/BlogPost/372712_a_374041]
-
tensiunii dintre subiectul musilian și spațiul urban, merge, însă, într-o altă direcție. De fiecare dată când naratorul lui Musil se aventurează să reprezinte această stare existențială (der andere Zustand - n.t.), întotdeauna sfârșește prin a reprezenta experiența modernității. [...] Contrar presupozițiilor făcute de majoritatea comentatorilor, sursa energiilor utopice la Musil nu se situează în vreo îndepărtată preistorie a omenirii, și nici în modelele propuse de religie sau misticism. Mai degrabă am putea spune că Omul fară însușiri găsește această sursă utopică
Stefan Jonsson - Musil și orașul by Ioana Pârvulescu [Corola-website/Journalistic/14682_a_16007]
-
nesfârșitele binefaceri, nimic nici despre inevitabilele scandaluri, nimic..., niciun CV anexat! Să fii fost Pilat gâtuit de emoție în fața personalității atipice a lui Isus, amestec derutant de omenesc și divin? Nicidecum. Rolul semnului exclamării constă tocmai în a înlătura orice presupoziție de acest gen. Nu știm ce coloratură afectivă are exclamația. La prima vedere, pare o constatare clară, concisă, temeinică. Neutră, din punct de vedere afectiv. Nu, asta e tot! atât trebuia spus! N-a fost nevoie de nicio retorică savantă
SĂ FII OM! de TITIANA DUMITRANA în ediţia nr. 1452 din 22 decembrie 2014 by http://confluente.ro/titiana_dumitrana_1419233662.html [Corola-blog/BlogPost/342433_a_343762]
-
mine. - Al tău și sunt. - Fără nicio comparație? - Fără. Cu gândul numai la tine. Te ador în acele momente”. (Celosa) Pomeneam, anterior, de maternitatea care surclasează feminitatea. Naratoarea însăși încearcă să ne convingă, și să se convingă, de o asemenea presupoziție. Dar se poate imagina, oare, o proză mai feminină decât aceasta? Greu de crezut. Eu, în acest moment, cel puțin, nu descopăr niciuna. Eventual, la George Sand. Și acum: e fericită protagonista cu această soluție de viață? Categoric, nu! Blazonul
IOANA BORCHIN SAU REMINISCENŢA PARADISULUI PIERDUT de EUGEN DORCESCU în ediţia nr. 1802 din 07 decembrie 2015 by http://confluente.ro/eugen_dorcescu_1449476049.html [Corola-blog/BlogPost/342686_a_344015]
-
în “presupuse”, trebuie să revenim la importanța spusei. Fundamentală este spusa, mesajul. La început nu va fi mesajul, ci comunicarea. Mileniul al doilea s-a încheiat cu ideea că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie ca argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „ca hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofema nu este o mitemă” (Gheorghe Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) și, în plus, cu filosofema mesajului și cu cea a comunicării
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
impregnează de un “orexis”. Intenția se dovedește teleologică, ea conține un proiect de influențare. Coordonând ideile, se poate infera că orice mesaj are un caracter teleologic. Esența oricărei comunicări (comuniune de limbaj și transfer-punere în comun de semnificații, sensuri, înțelesuri, presupoziții și subînțelesuri) o constituie nu atât înțelesurile, cât în definitiv întrebările pe care le pune. Există o comunicare care răspunde la întrebări precum: ¨ „De ce este ființare și nu, mai degrabă, Nimic?” - întrebare, după M. Heidegger„primordială”, „originară”, „de cea mai
Stefan Vladutescu: Mesajul în comunicarea filozofică by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesajul-in-comunicarea-filozofica/ [Corola-blog/BlogPost/339527_a_340856]
-
din întreaga lume. Așadar, citirea limbajului corpului ne ajută în viața de zi cu zi, de la încheierea unor afaceri, până la a ști în cine să te încrezi și a observa dacă cineva este supărat. Citirea limbajului corpului înseamnă a face presupoziții despre ce se întâmplă în interiorul persoanei în baza a ceea ce calibrăm ( obervare fără judecată) a posturilor, mișcărilor și poziționărilor. Pentru a înțelege limbajul corpului unei persoane, e necesar să însumezi informațiile venite din mai multe părți. Să luăm de exemplu
Allan Pease: Limbajul trupului sau Cum pot fi citite gândurile altora din gesturile lor by http://revistaderecenzii.ro/allan-pease-limbajul-trupului-sau-cum-pot-fi-citite-gandurile-altora-din-gesturile-lor/ [Corola-blog/BlogPost/339292_a_340621]
-
socială românească, deduc faptul ca democrația, asemenea fericirii, e o noțiune golită de conținut. Ea capată consistență doar pentru puternicii Uniunii Europene sau de aiurea, care pretind că o aplică. De altfel, prin acțiunile sale, DNA-ul îmi confirmă această presupoziție. A dat iama doar printre ai noștri, în timp ce „capitalul străin”, e corectitudinea întruchipată. Evenimentele ultimelor zile vin și ele să-mi întărească presupunerea: circa 70.000 de mii de inși ieșiți în stradă, au izbutit - pe valul unei nenorociri - să
GÂNDURI DE DECEMBRIE de IOAN CIORCA în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/ioan_ciorca_1448270918.html [Corola-blog/BlogPost/342884_a_344213]
-
formele raționamentului: filosofema (raționament demonstrativ), epicherema (raționament dialectic), sofismul (raționament eristic) și aporema (raționament de dialectica bazat pe contradicție). Mileniul al doilea s-a încheiat cu mesajul idețional că filosofia-ca-istorie, adică istoria filosofiei, se scrie că argumentare și explicitare de presupoziții. Mileniul trei începe cu înscrierea istoriei filosofiei „că hermenutică”, în ideea unei „istorii conceptualizante” în care „filosofem nu este un mitem” (Vlăduțescu, 2007, p. 51 și p. 211) (vezi și cercetările de impregnare antropologica ale profesorilor Mihai Coman, 2003, si
Ștefan Vlăduțescu: Mesaj filosofematic şi comunicare asupra filosofemelor. Din manuscrise by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-mesaj-filosofematic-si-comunicare-asupra-filosofemelor-din-manuscrise/ [Corola-blog/BlogPost/339282_a_340611]
-
niveluri de aprehendare a imaginii artistice: 1) nivelul plastic (suprafețe, dimensiuni, culoare); 2) nivelul perceptual (sesizarea formelor, a cantităților și calităților cromatice); 3) nivelul rațional-afectiv (decuparea afectiv-emoțională a reprezentărilor figurative sau abstracte și procesarea lor mentală, prin inducții, deducții și presupoziții). În economia lucrării noastre am pus un accent deosebit pe categoriile “timpului sublimat”: timpul istoric, timpul scenico-episodic, timpul creativ și timpul perceptiv (subiectiv) în compoziția plastică. Astfel, putem percepe și analiza fiecare operă de artă în funcție de “timpurile sublimate”: 1) Timpul
TIMP ŞI SPAŢIU ÎN PICTURĂ: PERCEPŢIA PSIHO-SENZORIALĂ A IMAGINII ARTISTICE de CRISTINA LAURIC în ediţia nr. 867 din 16 mai 2013 by http://confluente.ro/Cristina_lauric_timp_si_spa_cristina_lauric_1368696786.html [Corola-blog/BlogPost/371136_a_372465]
-
producătorul discursului (cel ce dă expresie mesajului) și al modalităților acestuia, persoana I a enunțării, creatorul instanței discursului și cel care propune termenii situației de comunicare și ai contractului de comunicare, centrul strategic al deixisului, realizatorul actelor de limbaj, creatorul presupozițiilor, obiectul operației mentale de autosupraveghere, mediatorul feedback-ului și al feedforward-ului, executantul autocorectării. Comunicatorul poate fi o prezență reală (în comunicare orală, comunicarea paraverbală și cea neverbală) sau virtuală (în comunicarea scrisă). Oricum, în fiecare caz prezența sa este recognoscibilă
Ștefan Vlăduțescu: Elementele Human Communication System. Studiu asupra Comunicării by http://revistaderecenzii.ro/stefan-vladutescu-elementele-human-communication-system-studiu-asupra-comunicarii/ [Corola-blog/BlogPost/339559_a_340888]