26 matches
-
bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină: Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus, a' lui Maria, cu lumină! Că începea așa o primeneală, Miresmele de flori de liliac, Și lutul primenit în văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit
POEZIE DE PAŞTI de VALERIU CERCEL în ediţia nr. 1201 din 15 aprilie 2014 by http://confluente.ro/Valeriu_cercel_1397568234.html [Corola-blog/BlogPost/347822_a_349151]
-
făcut umbră pământului degeaba. Oricât ar striga unii sau ații, "jos Băsescu" sau "jos Ponta și Antonescu", oamenii își văd de treaba și își repară astăzi un gard, mâine îl vopsesc, schimbă acoperișul casei și-i văruiesc pereții ca să apară primeneala și în ograda lui și astfel satele prind viață, se schimbă peisajul comunei, chiar dacă se mai zăresc și unele case lăsate în paragină vorbindu-ți de neputințele anilor împovărați de acele greutăți și boli care nu știu și nu pot
IMPRESII DIN ROMÂNIA DE ELENA BUICĂ de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 650 din 11 octombrie 2012 by http://confluente.ro/Impresii_din_romania_de_elena_buica_al_florin_tene_1350017294.html [Corola-blog/BlogPost/346383_a_347712]
-
bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină : Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus a' lui Maria, cu lumină! Că începea așa o primeneală, Miresmele de flori de liliac, Și lutul primenit în văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la spovedit
LIRICĂ PASCALĂ 2012 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 469 din 13 aprilie 2012 by http://confluente.ro/George_roca_prezinta_lirica_pascala_george_roca_1334332536.html [Corola-blog/BlogPost/351164_a_352493]
-
și toți știau că a-nceput hora. Toată suflarea satului se cuprindea de acel tainic fior. Atunci intrau cu toții-n febra pregătirilor. Se agitau, se chemau, se-ntrebau: -Unde mi-ai pus rochia, mamă? Nu găsesc pantofii! Ce mai! Începea primeneala...Toate fetele se-nghesuiau la oglindă. Se...”găteau”. -Hai, fă, odată! Ce te mai moșmondești? -Stai, ghea, să-mi pun mărgelele! Și floarea... Nu puteau ieși la horă oricum, dar nu era timp de „moșmondeală”. Hora începuse...Odată primenite, cu
FRAGMENT DIN POVESTIREA HORA de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1343 din 04 septembrie 2014 by http://confluente.ro/nastase_marin_1409844554.html [Corola-blog/BlogPost/376125_a_377454]
-
URARE DE ANUL NOU Autor: Ion I. Părăianu Publicat în: Ediția nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 Toate Articolele Autorului URARE DE ANUL NOU Aho, aho, copii și frați, Stați puțin și ascultați. Mâine Anul se-noiește, Românul se primenește. Cu primeneala rămâne, Sufletul îi e tăciune. Guvernanții des numiți De ani ne țin umiliți. Nu putem să ne-amăgim, Doar cu un pahar cu vin Și ăla tot de la noi Păstrat cu grijă-n butoi. O sarma, un cozonac... Cum la
URARE DE ANUL NOU de ION I. PĂRĂIANU în ediţia nr. 1827 din 01 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/ion_i_paraianu_1451653430.html [Corola-blog/BlogPost/350236_a_351565]
-
bună”, Un soare îngânat de-o ciocârlie Cu-o veste la clopotnița bătrână; Se anunța o mare sărbătoare, Iar martoră era și Luna plină: Va coborî din morți, spre Înălțare, Isus, a lui Maria, cu lumină! Că începea așa o primeneală, Miresmele de flori de liliac, Și lutul proaspăt, iz de văruială, Se vânturau prin ușa din cerdac, Ne ușuram și trupul de povară Și sufletul cumva de-am suduit, (Scăpam și eu atuncea de ocară, În ziua când mergeam la
LIRICĂ PASCALĂ 2011 de GEORGE ROCA în ediţia nr. 117 din 27 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Lirica_pascala_2011.html [Corola-blog/BlogPost/360614_a_361943]
-
de spoială într-un văl de sentimente, pentru cavaleri și fete! E a dragostei răscoală ce-și ia arme din cuvinte, pentru suflet, dăruite! E a minții născoceală care-i dă însuflețire, să o ducă-n nemurire! E-a privirii primeneală în straie nobiliare, pentru fast de sărbătoare! E lumina siderală în candela sufletului și-n dragostea poetului! E-a dorului tânguială în sufletul singuratic, pentru cititor romantic! E-nmiresmată petală din floare nemuritoare, ce din carte-i grăitoare! E rază
CE-I POEZIA? de MARIA FILIPOIU în ediţia nr. 1364 din 25 septembrie 2014 by http://confluente.ro/maria_filipoiu_1411673652.html [Corola-blog/BlogPost/353125_a_354454]
-
lor este mult mai mic în raport cu restul populației. Femeile sunt în marea lor majoritate casnice și uneori completează venitul casei sau își asigură un venit acceptând să coasă, să țeasă, să croșeteze la domici liu sau să spele cămășile și „primenelile“ clienților recrutați din mahala. Atunci când exercită o meserie, ele sunt angajate ca servitoare în diferitele case boierești și negustorești sau dețin mici slujbe, cum ar fi: spălătorese, cârciumărese, vânzătoare în diverse prăvălii. Personajele sunt cele mai diverse: țărani și mahalagii
În şalvari şi cu işlic: biserică, sexualitate, căsătorie şi divorţ în Ţara Românească a secolului al XVIII-lea by Constanţa Ghiţulescu () [Corola-publishinghouse/Science/1322_a_2878]
-
Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: «știi moldovenește?», ce «știi rumânește?», adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
mai înainte de noi pe acest pămînt și sub ce nume, - scot de știre tuturor carii vor vrea să știe neamul țărilor acestora” <footnote Ibidem, p. 133. footnote> . Am citat întreaga frază pentru a dovedi cum, “cu vremi, cu vacuri, cu primenele”, Miron Costin poate fi citat, cu segmentele subliniate din text, pentru susținerea ideii că “alături de anumite particularități bine cunoscute, uneori esențiale, deosebirea dintre denumirile etnice «moldovan» și «român» (situația, credem, ar putea fi asemănată cu cea a doi gemeni) <footnote
A FI NA?IONAL SAU A NU FI by Gheorghe C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/83212_a_84537]
-
Moldovei, după al doilea descălecatul aceștii țări, de Dragoș vodă. Și muntenilor, ori de pre munte - munteni, ori de pre Olt - olteani. Măcar dară că și la istorii, și la graiul și streinilor, și in-de-sine, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, au și dobîndesc și alte nume, iar acela carele iaste nume vechiu stă neclintit și Înrădăcinat, rumân [s.n.], cum vedem. Că, măcar că ne răspundem acum moldoveni, iar nu Întrebăm: știi moldovenește?, ce știi rumânește?, adecă rîmlenește, puțin nu iaste sțis
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
pînă acmu, cine au lăcuit mai Înainte de noi pe acest pămînt și sub ce nume, scot de știre tuturor carii vor vrea să știe neamul țărilor acestora. Am citat Întreaga frază pentru a dovedi cum, cu vremi, cu vacuri, cu primenele, Miron Costin poate fi citat, cu segmentele subliniate din text, pentru susținerea ideii că alături de anumite particularități bine cunoscute, uneori esențiale, deosebirea dintre denumirile etnice moldovan și român (situația, credem, ar putea fi asemănată cu cea a doi gemeni) constă
A FI SAU A NU FI by GHEORGHE C. MOLDOVEANU () [Corola-publishinghouse/Science/830_a_1715]
-
negrul pămîntului, seninul cerului, neliniștea amurgului preludiu, de Chirico din memorie și din apusul care-i seamănă, cînd soarele mai stă pe cer, acest albastru definitiv, acest negru pierdut, dungă de lumină gălbuie, verzuie, atît are din lume, unde stă primeneala lunii cu secera și, în completare, rotundul ei? date care se schimbă de la cromatică la raporturi, forme, judecăți, arta plastică utopie din bazele ei literare utopice, INTERVENȚIE ÎN TEXT Culorile nu țin de simțul văzului, afară de degradarea de la negru la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1465_a_2763]
-
n.n.] abia s-au început de doi ani lucrările serioase de șosele, cu venirea dl. Inginer Bănescu"2018. Cu toate acestea, "în mijlocul acestei campanii, în toiul lucrărilor, în care, se știe, prefectul are rolul principal, se vorbește de o nouă primeneală prefectorială"2019. Autorii se refereau la zvonul, devenit realitate, al înlocuirii prefectului județului Constanța din acel moment, Dumitru Quintescu, de către domnul Luca Ionescu. La 22 iunie 1897 săptămânalul Constanța publica un articol intitulat "Dobrogea românească, dar fără români" în cuprinsul
Dobrogea. Evoluţia administrativă (1878-1913) by Dumitru-Valentin Pătraşcu [Corola-publishinghouse/Administrative/1412_a_2654]
-
VII-a primară am format o echipă de vreo 12 inși și am plecat la muncă tocmai în inima munților. Veneam acasă odată la o săptămână, de obicei duminica. Să ne luăm hrană, să ne schimbăm și să ne luăm primeneli de rezervă. Acolo, în inima munților, ne-am făcut o colibă în două ape, acoperită cu crengi de fag, brad și stejar, iar în interior, de o parte și cealaltă a unui culoar ne-am organizat așternutul , tot cu crengile
Întoarcere în timp by Despa Dragomi () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1236_a_2192]
-
Constantin Țoiu „Mulți am fost și mulți sîntem și mulți te așteaptă Lumea din primenele nu se mai deșteaptă Orice ieste muritoriu cu vremea se petrece Trece vremea și pre ai săi toți îi părăsește Cei ce acum petrecem, pomenim alții Trecuți: de noi cu vremea vor pomeni alții..." Miron Costin scria aceste versuri în
Modern ești cât nu devii clasic by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/6097_a_7422]
-
aleg cu o boală de piept din această cumplită glumă a ungurilor, mai e că acum nu mai am nici parale, chiar astăzi, miercuri, voi fi nevoit să trăiesc cu pâine și apă, n-am nici tutun, n-am nici primenele (înot în murdărie de două săptămâni aproape), n-am nici ce să citesc sau să scriu ceva, n-am absolut nimic. Dacă rămân așa, nu pot decât să mă acăț de ușorul ușii sau să trântesc cu capul de un
Ediția critică Rebreanu by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Imaginative/13143_a_14468]
-
că aparținea într-adevăr unui ciclu firesc al naturii. În grădină, argații tunseseră pomii, greblaseră frunzele uscate și adunaseră toate resturile în grămezi. Grădinarul săpase straturile de trandafiri și de hortensii. Cluceresei îi plăcea mirosul de pământ reavăn, miros din primeneala naturii. Iancu o văzu cum respiră adânc și zâmbi. Mama lui micuță, cu părul nepieptănat, semăna cu o copilă uimită, rătăcită printre minunile lumii. ― Bună dimineața, mamă clucereasă! O săltă în brațe și o roti ca pe o păpușă, în
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2340_a_3665]
-
deschide temnița, Vinde-ți, mamă, papucii Și-mi deschide butucii, Ca să ies la codru des Și din el să nu mai ies, Numai sara la potici Să culc mândre și voinici, Să-mi fac bani de cheltuială Și straie de primeneală. 232 {EminescuOpVI 233} L. SOCIALE 217 Frunză verde de piperiu, Noi am fost cinstiți boieri, Ne-a bătut un bărbieriu, Cu cureaua briciului Tot de-a lungul trupului, Ni-a dat una, ne-a dat doua Ni-a dat patruzeci
Opere 06 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295584_a_296913]
-
s-o întâmplat mai târziu. In loc să se limpezească, treaba s-o încurcat și mai rău... De ce? a întrebat Ion Cotman cel tăcut. Uite de ce. Intr-o zi, băiatul s-o trezit de dimineață, o pus de mâncare și primeneli într-o traistă, s-o îmbrăcat frumos și pe aici ți-i drumul...Mătușa Rarița o alergat după el plângând în hohote: „Unde te duci, băiatul mamei?” Atunci, nenea Jănel s-o întors către maică-sa și i-o zis
LA CRÂŞMA DIN DRUM by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1619_a_3008]
-
care trăiește până acum în Moldova și în Țara Muntenească și cât norod este în Ardeal cu acest nume: român”. „Măcară dară că și la istorii și la graiul și streinilor și în de sine cu reame, cu vacuri, cu primeneale au și dobândescu și alte nume, iată acela carile iese vechiu nume stă întemeiat și înrădăcinat: rumân. Cum vedem că, măcară că ne răspundem acum moldoveni, iar nu întrebăm: „știi moldovenește” ci „știi românește”, adică râmlenește. Stă dară numele cel
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
Așea și neamul acesta, ce scriem țărilor acestora (Moldova, Țara Muntenească și Ardeal) nume dreptu și mai vechiu este român, adică râmlean de la Roma... Măcar că și la istoricii și la graiul streinilor, și între sine, cu vreme, cu vacuri, cu primenele, iau și dobândesc și alte numere, iar acela ce este vechiu nume stă neclătit români”. Constantin Cantacuzino invocă, de asemenea, romanitatea românilor și unitatea lor: „Iar noi într-alt chip de ai noștri de toți câți sunt rumâni, ținem și
„Poporul moldovenesc” şi „limba moldovenească” * De la anexarea țaristă la aniversarea a „650 de ani de la întemeierea Țării Moldovei” by Iulian Sînzianu () [Corola-publishinghouse/Science/91559_a_92365]
-
nebunii fiindcă nu le poate face..." (Barbu Ștefănescu Delavrancea, Neghiniță) (c) "Tată, eu cred că mie mi se cuvine această cinste, pentru că sunt cel mai mare dintre frați; de aceea te rog să-mi dai bani de cheltuială, straie de primeneală, arme și cal de călărie, ca să și pornesc, fără zăbavă." (Ion Creangă, Povestea lui Harap-Alb) (d) "Toate ca toate însă, dar treaba s-a-ngroșat când au ajuns acasă. Copiii aceia, așa cum i-a lăsat Dumnezeu, văzându-se fără de tată, numai cu
by ANGELICA HOBJILĂ [Corola-publishinghouse/Science/978_a_2486]
-
sărind și nimenea nu se da-n lături. Odiseea, fiind tradusă în endecasilabe, are un mers mai natural. Aci autohtonizarea e desăvârșită. Zeii poartă opinci, stau pe scăuieșe, mesele sunt geluite, lavițele învelite cu lăicere, eroii se lauă, își pun primeneli. De la întîiele replici ai impresia a fi căzut într-un sat ardelenesc de-al lui Slavici: "Hainule, besmeticule Mentor, Ce vorbă spui și-ndemni să ne-nfrîneze?..." "Mai las-o moale, Telemah băiete, Și nu mai face gură, nu fi aprig
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
bine pajiștea și a băltit-o, s-a oprit. După ce cerul s-a mai limpezit, un vânticel rece porni să risipească, asemenea unor armăsari Înaripați, negreața norilor buclucași. Natura respira feciorelnic prin plămânii săi verzi și surâdea cu gingășie pentru primeneala primită de la zei. Temperatura a mai scăzut cu câteva grade, alungând arșița amiezii. Firea Întreagă părea răsărită atunci din sânul adânc al creațiunii, atât era de fragedă, atât era de virginală! Soarele, reapărut ca din senin, Însuflețea, cu lumina de
Asaltul tigrilor by Oltea Răşcanu Gramaticu () [Corola-publishinghouse/Science/320_a_1259]