17,847 matches
-
pătruns de idealuri naționale prea-inalte care să te mobilizeze să faci bine pentru țară care ți-a dat următoarele: sistem medical gratuit, invatamint gratuit, etc. 7. ești prost 8. nu meriți să trăiești în rromania - o țară frumoasă cu oameni primitori care are toate formele de relief și toate anotimpurile 9. vrei, în mod ascuns, să iasă psd. 10. te-ai lăsat păcălit de mircea badea - lucru care este, practic, identic cu nr. 7. De câteva zile, pe unul dintre copacii
Despre lene by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82790_a_84115]
-
șpaga de loc de veci, etc., cu TVA cu tot" (ziuadevest.ro/ arhiva, 16.01.2002). Ca orice termen la modă, șpagă își dezvoltă și o familie lexicală, încă neînregistrată în principalele dicționare: formată deocamdată din numele de agent șpăgar (= primitorul de șpagă): "Primăria Capitalei a fost ocupată numai de șpăgari" (EZ 2318/2000, 1); "patru ani de pușcărie pentru judecătorul șpăgar" (brasov.monitorul.ro/ arhiva/ 12.06.20001), din diminutivul șpăguță ("Nici o șpăguță, nimic, nici un verzișor? Păi e posibil să
Șpaga by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14979_a_16304]
-
dacă cel mai european om politic al vechiului Regat, Tache Ionescu, se declara încântat să-l aibă lângă dânsul, în campanie electorală pe dramaturg, nu înseamnă că acesta a avut și a ratat vreo șansă în aria, aparent așa de primitoare, a politicii. Era momentul moșierilor, primilor posesori de diplome universitare din străinătate, al avocaților - calitate care i-a ușurat succesul pe această scenă lui Barbu Delavrancea. Proletariatului intelectual nu i se putea acorda nici un rol în fericita Românie a votului
Tot obraznic ai rămas, nene Iancule... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15488_a_16813]
-
rețetă a ceea ce trebuie să conțină o conferință ca să aibă succes ? Vă mulțumesc foarte mult pentru această apreciere binevoitoare. Cred că ar trebui mai curînd să vă întreb eu cum se face că publicul Colegiului Noua Europă este atît de primitor și de deschis? De puține ori am avut ocazia să mă simt atît de plăcut înconjurat de simpatia auditorilor. Prezentarea generoasă a Dlui Pleșu și prezența unora dintre profesorii mei cei mai respectați și a multor vechi prieteni a dat
Toma Pavel: "Nouă ne place lumea asta păcătoasă, cu cărți..." by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/14629_a_15954]
-
românului. Dl. Agathon mizează pe stupizenia proverbială a neamțului și pe credulitatea incurabilă a elvețianului care, deîndată ce vor răsfoi pliantele cu un Neptun invadat de palmieri va țâșni direct la aeroport și nu se va opri decât în brațele primitoare ale d-lui Agathon. Să fim serioși! Dacă străinii vin în România, vin din cu totul alte motive decât umbra discutabilă a palmierilor ciupiți în vârf ai rubicondului ministru al turismului. Palmieri autentici poate găsi - ba chiar la prețuri mai
Inșii-petardă stau la umbra palmierilor by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/15165_a_16490]
-
ar fi văzut vreodată și ca și când le-ar fi cu totul străin motivul întâlnirii. Apoi, apariția mamelor, negocierea zestrei, ceremonia jocului, a răpirii miresei, a nunții, a mulțumirii pentru dar, cu dosul mâinii celui care l-a făcut, dus de primitor la buze și la frunte, sunt tot atâtea zone ale biografiei locului, cu stratul lor de semnificații imediat istorice, care exprimă aderența substanțială a celui care le-a observat la o lume bine înțeleasă pentru a fi și bine exprimată
Basme valahe by Cornelia Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/13929_a_15254]
-
cu o viață efemeră ca și resursele din care se hrăneau, organizații și grupări culturale care încearcă să suplinească lipsa publicului și a atmosferei firești unei activități literare, peregrinări ale scriitorilor prin mai multe țări, în căutarea unui loc mai primitor și mai propice activității lor de un idealism vecin cu nebunia. Primul merit important al acestei enciclopedii, care sare în ochi încă de la răsfoirea ei preliminară, este că acordă o mare atenție și un spațiu corespunzător acestor structuri mai mult
Diaspora culturală by Mircea Anghelescu () [Corola-journal/Journalistic/13947_a_15272]
-
vagoane adormite de ani pe alte linii? Ziua poate că s-ar putea întîmpla una ca asta, dar noaptea trebuia să se țină seama de foștii oameni morți de somn. Mai primejdioasă era lumea vagabonzilor arămii care nu-s deloc primitori, care se cred stăpîni absoluți peste nullius. Ei ar putea să-și adjudece viața mea la loteria propriului somn. Prăbușit și lățit ca o hartă, cu capul sprijinit pe una din buruienile înalte care-și împart cu scaii întinderea stufoasă
Omul pierdut(fragment) by Ilinca Taranu () [Corola-journal/Journalistic/13965_a_15290]
-
după poftele diriguitorilor, aci îi extermina, aci îi marginaliza, de o manieră lucie, Securitatea era, în schimb, o mamă exemplară pentru cei care, încă din pruncie, îi supseseră cu lăcomie mamelele, precum și o gazdă înțelegătoare cu mai târzii sosiți în primitoarele ei saloane cu pereți vătuiți. A fi semnat, încă de pe băncile școlii, un angajament - de preferință nu dincolo de anii studenției - era semnul unei bune orientări pentru junele ce nu înțelegea să mucegăiască în mărunte posturi provinciale, ori în pierdute funduri
Cui de trecut îți vorbește... by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/10485_a_11810]
-
trage la fund, și pe care în ceasul din urmă-o voi duce la gură ca pe-un megafon: „de profundis clamavit!" (detonată cu primul tău mort coborât în țărână -păzea! nici nu știi cum te spulberă undă de șoc.) primitoare cum moartea doar poate fi. de nu s-ar pune pe trupul meu ca pe-un cuibar să-și clocească gropițele, de n-ar mai croncăni atât, n-ar mai scurma după râme, nu s-ar mai scălda-n praf
iov and vio by Emilian Galaicu-Păun () [Corola-journal/Imaginative/5984_a_7309]
-
dacă nu s-o fi terminat benzina. Nașterea unei națiuni Într-o dimineață însorită de toamnă, prefectul de Napoca, Tiberius Agillus, se trezi bine dispus și plin de energie. Mulțumi zeilor că l-au trimis pe pămîntul Daciei, mănos și primitor. Cu moravurile lui, ar fi putut nimeri în Asia Minor sau chiar în Finis Africae. Împăratul tolera sodomiții doar în armată, cu cei din administrație era necruțător. Exilul lui Agillus era luminos și fericit. Dacii îl respectau și, cît le
Proză by Horia Gârbea () [Corola-journal/Imaginative/6593_a_7918]
-
cu un om mort. Era doar un tufiș, un tufiș și atât. Verde, des, parfumat, iar în spate cineva juca tenis. Nepăsători, doi tineri, jucau tenis. Și cineva privea cum ei joacă tenis. Și cerul era senin. Aerul cald și primitor. Numai că în fotografie, cadavrul se încăpățânează să persiste. În aerul dulce al dimineții, nu vrea să dispară, deși cei doi joacă tenis, cineva îi privește, lumea trece mai departe spre urgențele ei. O derulare calmă a vieții înfășoară mai
Poezie by Liviu Georgescu () [Corola-journal/Imaginative/7493_a_8818]
-
Nu de mult am văzut filmul Dogville al lui Lars von Trier. Era într-o duminică geroasă. M-am dus de la ora zece și l-am văzut de trei ori la rînd. Pînă la șapte seara. Tot personalul simpatic și primitor de la Studio m-a tratat cu înțelegere și compasiune. Afară fiind atît de frig, un cinematograf este, la o adică, un loc bun de dezmorțire, un adăpost dacă ai fugit de acasă sau chiar dacă fugi de tine. Salvezi ușor, astfel
Crima lui Kurt by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/13169_a_14494]
-
Stahl, Lucia Demetrius, Ovidiu Constantinescu, Oscar Lemnaru, Cella Serghi, Ioana Postelnicu, Dan Petrașincu etc. Nu mai puțin probant ni se înfățișează reproșul adus romanului "modern" de a-și fi trădat aspectul cheie, care e personajul. Dacă romanul, "gen proteic, atoate primitor", s-ar putea defini drept "patria personajului", "cînd acesta se simte izgonit, nici o vrăjitorie de procedee nu-l poate întoarce înapoi". Un surplus de tehnici orgolioase s-a dovedit a avea efecte alienante, nerăspunzînd unor trebuințe de dezvălurie a noi
Un inconformist: Cornel Regman by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12233_a_13558]
-
vrut să-l cunosc pe Nicu Steinhardt. În chilia lui de la Rohia am poposit într-o vară frumoasă și liniștită. M-am uitat de jur împrejur, în camera mică, austeră și, totuși, de o căldură aparte. Simțeam ceva foarte uman, primitor, o căldură care îmi invada tot corpul, într-un loc rece, în principiu, un loc în care solemnitatea retragerii s-ar fi cuvenit să-și impună glacialitatea. Mi s-a părut asta la fel de ciudat ca atunci, la Florența, cînd priveam
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/12822_a_14147]
-
maestru-discipol. Elementul de noutate constă în situația dilematică a unuia dintre personajele din planul principal, prințul Calimachi, adus să opteze, ca discipol, între două modele aflate la antipozi. Unul, profesorul Martinetti, omul de lume și de succes, elegant, afabil, monden, primitor și îndatoritor, reprezintă diurnul. Iar celălalt, Jiquidi, bătrânul posac, singuratic și inospitalier, exercitând totuși o stranie fascinație, reprezintă nocturnul, închiderea în sine și retragerea din lume. Unul ar fi maestrul de zi, celălalt maestrul de noapte. Eroul oscilează între cei
Cealaltă putere by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/11407_a_12732]
-
nici un drum. Oare de ce voi fi rămas în halta aceasta, mai curând decât într-alta? În întâmplare nu prea cred, oricum. Astapovo, iubita mea, e gara, în care grabnic mi-am depus povara, sătul de drum în anotimpul ud. Prea primitor n-a fost nici trenul, care speram să-mi dea puțină împăcare... Că mă iubești, e tot ce-am vrut s-aud. Silogismul contradicției Tristețea-i că Aceasta și Aceea nu pot fi simultan adevărate. De s-ar putea un
BÖSZÖRMÉNYI ZOLTÁN - O sumă de sonete by Șerban Foarță () [Corola-journal/Journalistic/11444_a_12769]
-
vindecat de boală ce-l dobora" (Venance Fortunat). Sărutul dat leprosului este emblematic pentru abdicarea de sine într-un act de caritate simbolică. El se practica în Evul Mediu nu pe gura ci pe rănile leprosului. În Legenda Sfîntului Iulian Primitorul, Flaubert pune deosebit de bine în scenă, cu o ironie teribilă - fiindcă Flaubert denunță stereotipurile religiei 4 - întîlnirea dintre Iulian și un lepros pe care îl sărută peste tot pe trup. Imaginea de carte poștală din final reprezintă această conjuncție miraculoasă
Alain Montandon - Sărutul sacru by Muguraș Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/11465_a_12790]
-
galben care din gura mea în gura ei se înalță chiar în clipele în care eu sfarm între dinți speteaza scaunului de piatră galbenă pe care e așezată ea stă în miezul acestei pietre galbene și-și ridică în spuma primitoare a văzduhului poalele rochiei de piatră galbenă care îi acoperă gleznele și pulpele ea stă în miezul acestei pietre galbene și mă roagă să nu care cumva de drag de ea să mă dau de trei ori peste cap și
Poezie by Nicolae Tzone () [Corola-journal/Imaginative/9986_a_11311]
-
azi, sau mai mult ne strică? În primul rând, poporul român este un popor de oameni inteligenți, un popor latin; iar latinii au fost inteligența antichității, suportul ei cerebral. Românii sunt, se știe, pe deasupra, și oameni foarte simpatici și foarte primitori, foarte ospitalieri, foarte atașați de țările prietene, cum este Franța. Poporul român a fost și este francofon, chiar dacă unele guverne au trădat această tradiție atât de vie În istoria și În sufletele noastre. Multe țări europene au o părere foarte
Editura Destine Literare by Alexandru Danielopol () [Corola-journal/Science/76_a_289]
-
firea inteligibilă, Sfântul Grigorie precizează că, la rândul ei, aceasta este împărțită: „una este necreată și făcătoare a celor ce sunt, ea fiind pururea ceea ce este și totdeauna fiind la fel, e mai presus de orice adaos și micșorare, nefiind primitoare de bunătăți. Iar cealaltă fiind adusă la existență prin creațiune, neîncetat privește la cauza primă și se păstrează pururea în bine prin participare la Cel ce o cuprinde și se creează totdeauna prin sporirea în bunătăți, preschimbându-se spre mai
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
Dumnezeu întunecat prin păcat e restaurat pentru întreaga umanitate, care este îndumnezeită și transfigurată”<footnote Marius Telea, Antropologia Sfinților Părinți Capadocieni, Editura Emia, Deva, 2005, p. 68. footnote>. Participarea la bunătatea dumnezeiască îl face pe participant „mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
mai mare și mai primitor de bunătăți, fiindcă îi dă spor în forță și mărime, așa încât cel ce este hrănit cu bunătatea dumnezeiască crește mereu și niciodată nu încetează de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să-l primească și să-l cuprindă, fiindcă nimic din ce primește nu este aici de prisos, nici fără folos, tot ceea ce curge în sufletul primitor apărându-i propria-i mărime. Căci amândouă cresc împreună: puterea hrănitoare
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
de-a crește. Deoarece izvorul de bunătăți curge fără încetare, firea primitorului devine mai capabilă să-l primească și să-l cuprindă, fiindcă nimic din ce primește nu este aici de prisos, nici fără folos, tot ceea ce curge în sufletul primitor apărându-i propria-i mărime. Căci amândouă cresc împreună: puterea hrănitoare sporește și mai mult belșugul de bunătăți, iar izvorul de hrană curge și mai îmbelșugat prin lărgirea sufletului, care se face din ce în ce mai mare. Așadar sufletul trebuie să se ridice
Participarea la Dumnezeu (Μετουσία Θεοῦ) după Sfântul Grigorie de Nyssa. In: Editura Ortodoxia. Revistă a Patriarhiei Române by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/134_a_424]
-
cazul lor, a armenilor din Cartea șoaptelor, memoria individuală și cea a neamului par adesea a se suprapune, căci fiecare supraviețuitor duce cu sine povestea celor care nu au mai apucat să-și rostească adevărul și nici să găsească țărmul primitor În care să-și refacă nu patria reală, ci pe cea imaginară - singura posibilă. Pierduți pe drumul suferințelor și al morții, În martirajele spre taberele de la Deirez-Zor, rătăciți În cele șapte cercuri concentrice ale Întâlnirii cu moartea, permanent prigoniți, armenii
ALECART, nr. 11 by Nicoleta Munteanu () [Corola-journal/Science/91729_a_92864]