36 matches
-
sfântă a Anului Nou 1847, de la Paris, Bălcescu arăta în discursul său îndreptat către Patrie că: ținta noastră socotesc că nu poate fi alta decât unitatea națională a românilor. (Istoria României în date. Ed. Enciclopedică, București, 1971, p. 183) În: Prințipiile noastre pentru reformarea Patriei, program elaborat în 12/ 24 Mai 1848, la Brașov, moldovenii subliniau în ultimul punct 6 unirea Moldovei și a Valahiei într-un singur stat neatârnat românesc. (Istoria României. Ed. Academiei R. P.R., București 1964, vol. IV
UNIREA PRINCIPATELOR de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1486 din 25 ianuarie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1422200497.html [Corola-blog/BlogPost/377012_a_378341]
-
scopul de a-l aduce pe Budai la Iași, ca profesor. După moartea soției, pe la 1821, Lazăr se călugărește sub numele de arhimandritul Leon Asachi. Om cu o vastă cultură, traduce și publică în 1816 „Jucăria norocului sau istorisirea pentru Prințipul Menscicof”. Știa bine franceza, traducând din această limbă o lucrare ce purta titlul „Bordeiul indienesc” (1821), în prefața căreia scrie: „Știut iaște că limba care o vorbim s’au urzit din acea Latină, întru o epohă cu acea Italiană, Franceză
GHEORGHE ASACHI de ION C. HIRU în ediţia nr. 530 din 13 iunie 2012 by http://confluente.ro/Gheorghe_asachi_ion_c_hiru_1339653393.html [Corola-blog/BlogPost/366192_a_367521]
-
încearcă să te respecți ca om, iubite lector, nu fi ipocrit. Bietul Rimbaud a trăit mizerabil din lipsa unui suport moral, în ciuda unui imens talent. La fel Baudelaire, Verlaine, pictorii„blestemați”, mulți scriitori. Vorba lui nenea Iancu - „O soțietate fără prințipii, ca va să zică nu le are”. Să râzi și să plângi. BORIS MARIAN Referință Bibliografică: Respectă-ți aproapele / Boris Mehr : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 1075, Anul III, 10 decembrie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Boris Mehr : Toate Drepturile
RESPECTĂ-ŢI APROAPELE de BORIS MEHR în ediţia nr. 1075 din 10 decembrie 2013 by http://confluente.ro/Respecta_ti_aproapele_boris_mehr_1386653004.html [Corola-blog/BlogPost/363302_a_364631]
-
Ftiriadi câtă osteneală își dă cu copiii. Aprobat și felicitat de cei mari, precum inspectorul și domnul Ftiriadi, profesorul putea să-și aplice nestingherit metoda și exprimarea nepedagogică, așteptându-se, poate, la recompense și mai mari, „într-o soțietate fără prințipii” și fără educație. Modul de exprimare al lui Marius Chicoș Rostogan devine o sursă a comicului prin asocierea unui cuvânt cu o conotație pozitivă cu unul cu o conotație negativă: „Bravo, prostovane”, asocierea de cuvinte din limbi diferite: „Silențium, măgarilor
PARTICULARITĂŢI DIAFAZICE ALE VORBIRII PERSONAJELOR DIN OPERA LU I.L. CARAGIALE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1370 din 01 octombrie 2014 by http://confluente.ro/elena_trifan_1412178172.html [Corola-blog/BlogPost/353031_a_354360]
-
legi odată Pentru care viața toată La un semn, curge pe apă Nimeni nu ne dă dreptate Ce-am furat, am furat singuri Chiar și corzile de ringuri Și râvnim la echitate Și atunci mă-ntorc și zic: N-ai prințip, n-ai nici morală Că ce-am învățat la școală A rămas un mizilic! Referință Bibliografică: Totul e o ardere / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 767, Anul III, 05 februarie 2013. Drepturi de Autor: Copyright © 2013 Ion
TOTUL E O ARDERE de ION UNTARU în ediţia nr. 767 din 05 februarie 2013 by http://confluente.ro/Totul_e_o_ardere_ion_untaru_1360055379.html [Corola-blog/BlogPost/351746_a_353075]
-
Acasa > Poeme > Antologie > REGULI NOI LA PRIMĂRIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 697 din 27 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului Din comisia întâie Cu prințipul la vedere Au votat cu mici și bere Reguli noi la primărie Cu nepoți și cu muiere Și au dus cu toți cuvântul De la unul la cel'lalt Pregătind pentru asalt Sala unde bătea vântul Literele de pe șpalt Adunarea electivă
REGULI NOI LA PRIMĂRIE de ION UNTARU în ediţia nr. 697 din 27 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Reguli_noi_la_primarie_ion_untaru_1354083960.html [Corola-blog/BlogPost/359262_a_360591]
-
legi odată Pentru care viața toată La un semn, curge pe apă Nimeni nu ne dă dreptate Ce-am furat, am furat singuri Chiar și corzile de ringuri Și râvnim la echitate Și atunci mă-ntorc și zic: N-ai prințip, n-ai nici morală Că ce-am învățat la școală A rămas un mizilic! Referință Bibliografică: Când pui lipsă peste lipsă / Ion Untaru : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 346, Anul I, 12 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011
CÂND PUI LIPSĂ PESTE LIPSĂ de ION UNTARU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Cand_pui_lipsa_peste_lipsa.html [Corola-blog/BlogPost/351516_a_352845]
-
Acasa > Stihuri > Anotimp > REGULI NOI LA PRIMĂRIE Autor: Ion Untaru Publicat în: Ediția nr. 368 din 03 ianuarie 2012 Toate Articolele Autorului Din comisia întâie Cu prințipul la vedere Au votat cu mici și bere Reguli noi la primărie Dar cu gândul la avere; Și au dus cu toți cuvântul De la unul la cel'lalt Pregătind pentru asalt Sala unde bătea vântul Literele de pe șpalt Adunarea electivă
REGULI NOI LA PRIMĂRIE de ION UNTARU în ediţia nr. 368 din 03 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Reguli_noi_la_primarie.html [Corola-blog/BlogPost/361738_a_363067]
-
www.capital.ro/articol/legalizarea-singura-iesire-din-razboiul-drogurilor-121518.html @Raluca, mulțumesc pentru precizare. Am modificat al doilea paragraf. Salut implicarea în medierea unei astfel de dezbateri. De ceva vreme joci rolul lui Don Quijote pe diferite fronturi în sotietatea românească lipsită de moravuri și prințipii. Eu zic că în această țară nu se va putea lua o decizie cu cap nici într-o mie de ani. Dar merită să murim încercând! Suntem prea laici și ne baricadam în spatele cutumelor... Societatea românească nu este pregătită pentru
Legislaţia despre droguri în dezbatere by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82641_a_83966]
-
și a patriotismului și afirmând că s-a străduit să realizeze o transpunere a textului în „stilul modern” și nu să „imite” textul original. Istoricul literar Florin Faifer aprecia însă că traducerea este greoaie. Tălmăcirea din limba franceză a cărții "Prințipii filosofice, politice și morale" (vol. I-II, Iași, 1846-1847) scrisă de colonelul François-Rodolphe Weiss este considerată de același istoric literar „o contribuție la constituirea terminologiei științifice românești”. Inițial în revista "Albina Românească" se anunțase că traducerea a fost realizată de
Costachi Gane () [Corola-website/Science/335691_a_337020]
-
propria naștere și căsătorie, morțile și nașterile din familie, dar și evenimente naturale sau gospodărești mai importante ( o secetă, un cutremur, o recoltă bogată sau una dezastruoasă). Ultimul fiu, serdarul Toader Sion, a fost, alături de Gheorghe, unul din semnatarii lucrării "Prințipiile noastre pentru reformarea patriei". Paharnicul Sion (paharnic = rang de boierie, boier de Divan) a fost copist la vistierie, ceauș, staroste la Focșani, vechil de staroste la Putna, președinte al Eforiei din Focșani în 1842, unde se stabilise de mult în
Constantin Sion () [Corola-website/Science/337414_a_338743]
-
Bine zice fiu-meu de la facultate alaltăieri În scrisoare: vezi, tânăr tânăr, dar copt, serios băiat! zice: «Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție...»”) și devenit parte a filozofiei lui de viață: „Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!”; „Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu finețe) puțintică răbdare...”. Iar Trahanache permanentizează exercițiul răbdării de ceva vreme, amorul dintre Fănică și
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
serios băiat! zice: «Tatițo, unde nu e moral, acolo e corupție...»”) și devenit parte a filozofiei lui de viață: „Într-o soțietate fără moral și fără prințip... trebuie să ai și puțintică diplomație!”; „Într-o soțietate fără moral și fără prințip, nu merge s-o iei cu iuțeală, trebuie să ai (cu finețe) puțintică răbdare...”. Iar Trahanache permanentizează exercițiul răbdării de ceva vreme, amorul dintre Fănică și Zoe nu-i lezează nici ambițul, nici orgoliul: „TRAHANACHE: (și mai indignat): Ai puțintică
Personajul feminin din opera comică a lui I. L. Caragiale by Iulia Murariu Hînțești () [Corola-publishinghouse/Science/91904_a_92327]
-
român, cum spunea Cipariu În 1869. Încă În prima jumătate a secolului XIX, românii se străduiau să impună „recunoașterea unei chestiuni române” a cărei unică soluție era statul național. În 1848 națiunea română acționa ca un tot unitar. Programul intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, elaborat la Brașov În 12/24 mai, prevede, Între cele șase puncte, „unirea Moldovei și Valahiei Într-un singur stat neatârnat, românesc.” Fixând programul de acțiune al revoluției din Transilvania, adunarea de la Blaj „a reprezentat, În
Prelegeri academice by Alexandru Husar () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92344]
-
Bucovina (unde un comitet al revoluționarilor moldoveni îl desemnează secretar), apoi în Ardeal. La Brașov, așterne pe hârtie un vehement memoriu, Protestație în numele Moldovei, a Omenirei și a lui Dumnezeu, și colaborează la alcătuirea unui program politic și democratic, intitulat Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care propovăduia „libertatea, egalitatea, frățietatea”, precum și unirea celor două principate. Ajuns la Paris, nu are odihnă, își pune în joc tactul și abilitatea, își face tot felul de relații utile, mizând pe farmecul lui de om
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285234_a_286563]
-
s-a străduit să facă o transpunere în „stilul modern” - prima atestare la noi, în plan literar, a conceptului de modern. Traducerea e însă greoaie. O contribuție la constituirea terminologiei științifice românești este tălmăcirea din franceză, în 1846-1847, a cărții Prințipii filosofice, politice și morale de colonelul François-Rodolphe de Weiss. În 1851 comisul transpune după Al. Dumas romanul „istoric, religios și politic” Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, iar în anul următor, Scene din viața privată sau Aceeași istorie
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
de Saint-Pierre, Chateaubriand, Victor Hugo, Jules Janin, Joseph de Maistre, Jean-Baptiste Massillon, J. Michaud. SCRIERI: Pashalion nou, Iași, 1858. Traduceri: Karoline Pichler, Agatocles sau Răvașe scrise din Roma și din Grecia, I-III, pref. trad., Iași, 1843; François-Rodolphe de Weiss, Prințipii filosofice, politice și morale, I-II, pref. trad., Iași, 1846-1847; Al. Dumas, Akté sau Moartea lui Neron, împărat a Romei, I-II, Iași, 1851; Balzac, Scene din viața privată sau Aceeași istorie, Iași, 1852. Repere bibliografice: Piru, Ist. lit., II
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287158_a_288487]
-
a lui Dumnezeu, adresată „fraților români din toată România", în care erau formulate multe acuzații împotriva lui Mihail Sturdza, „dușmanul cel mai aprig al nației noastre” . La 2/24 mai, revoluționarii moldoveni emigrați elaborează, la Brașov, programul, în șase puncte, Prințipiile noastre pentru reformarea patriei, care milita pentru împroprietărirea țăranilor fără răscumpărare și cuprindea dezideratul unirii Moldovei și Țării Românești într-un singur stat neatâmat românesc. Duhamel considera ca fiind oportune, în acele momente, măsuri represive împotriva revoluționarilor moldoveni refugiați în
POLITICA SOCIALĂ A REGIMULUI CEAUȘESCU by MOȘOIU VIRGINIA () [Corola-publishinghouse/Science/91524_a_92974]
-
spus, cele „în redengotă“. Prefer a doua denumire pentru că reflectă nemijlocit fizionomia unei serii masive de cuvinte, în formele uzuale ale deceniilor 4-6: anonsa, benefis, burjuazie, capriț, clas, consert, dicsioner, ecselensie, enteres, familier, fraz, jaluzie, librer, mensionată, naturel, nuansă, orizon, prințip, problem, proțes, provințial, renonsa, retirat, seansă, semplu, solenel, soțietate, surfață, surnatural, șartă etc. Recitind o asemenea listă de termeni, uiți de la o vreme că i-ai extras din Grigore Alexandrescu și Anton Pann, din Heliade și Kogălniceanu, iar în auz
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
60 de ani în 1883, când se petrece acțiunea Scrisorii pierdute, „venerabilul“ s-ar fi putut întâlni pe băncile școlii cu G. Sion și cu D. Bolintineanu, iar Odobescu și Hasdeu ar fi trebuit să-i zică „nene“. Multă vreme, „prințipul“ dominant în însușirea neologismelor de origine mai ales franceză a fost acela al preluării tale quale sau în forme cât mai apropiate de prototip. Adoptate, nu și adaptate, ele păstrau, în cuprinsul limbii române, aerul unor oaspeți exotici, care refuză
Alfabetul de tranziþie by Ştefan Cazimir () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1380_a_2729]
-
au constituit fundament, condiție de posibilitate pentru înființarea Societății "Junimea". Pe lângă acest aspect, ele au mai reprezentat ceva: un fel de "aruncare a mănușii", "provocare la duel", început al unei lupte aproape sisifice cu neantul, "confuzia unor tendințe lipsite de prințip", cu "mișcările nesănătoase", cu "falsitatea și pretențiile necoapte ale istoricilor, filologilor și jurnaliștilor noștri în marea lor majoritate". Critica în literatură, lupta împotriva etimologiștilor în limbă și teoria formelor fără fond în ideologia culturii doar trei din multiplele planuri în
[Corola-publishinghouse/Science/1469_a_2767]
-
rezolvarea problemei țărănești prin desființarea boierescului (clăcii), Împroprietărirea țăranilor fără despăgubire, abolirea privilegiilor feudale. Dorințele partidei naționale din Moldova, (Cernăuți) “partida națională mai propune (...), drept cheia bolții fără de care s-ar prăbuși tot edificiul național (...). Unirea Moldovei cu Țara Românească.“ Prințipiile noastre pentru reformarea patriei (Brașov) Art. 6 Unirea Moldovei și a Valahiei Întruun singur stat neatârnat. Mai avansat este modelul politic din Proclamația de la Izlaz, care preconiza: regim republican, domn ales pe 5 ani, egalitatea În fața legii, desființarea privilegiilor, emanciparea
GHID DE ISTORIA ROMÂNILOR by MIHAELA STRUNGARU - VOLOC () [Corola-publishinghouse/Science/1294_a_1873]
-
manifestat prudență față de includerea acestui obiectiv în programele oficiale, păstrându-și solicitările în limite ,,legale’’: respectarea autonomiei principatelor în conformitate cu vechile tratate; unirea teritoriilor românești din Imperiul Habsburgic într-un “ducat autonom”, cu recunoașterea drepturilor națiunii române; programele revoluționare de la Brașov (“Prințipiile noastre pentru reformarea patriei”12 mai 1848) și Cernăuți (“Petiția Țării” 20 mai 1848) au cerut: înlăturarea Regulamentelor Organice; înlăturarea protectoratului țarist; unirea și independența românilor. -Concepția despre stat și instituțiile sale, despre drepturile și libertățile cetățenești prezentă în documentele
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
înfrântă prin intervenția militară a imperiilor vecine, revoluția de la 1848-1849 a reușit să stabilească direcțiile principale de acțiune pentru formarea României moderne. -Programele revoluției au fost : “Petiția proclamație“ 27 martie 1848, Iași (Moldova); “Petiția Națională” 3-5 mai 1848, Blaj (Transilvania); “Prințipiile noastre pentru reformarea patriei” 12 mai 1848, Brașov; “Petiția Țării”20 mai 1848, Cernăuti (Bucovina); “Proclamația de la Islaz 9 iunie 1848, Islaz (Țara Românească); “Petiția neamului românesc din Ungaria și Banat”15 iunie 1848, Lugoj (Banat); o “Dorințele partidei naționale
Istoria românilor : sinteze de istorie pentru clasa a XII-a by Cristina Nicu, Simona Arhire () [Corola-publishinghouse/Science/1128_a_1947]
-
putea liniști pe cei îngrijorați azi de abuzul de anglicisme din diverse domenii de specialitate. Al doilea fragment pe care l-am ales e total diferit, din punct de vedere lexical și stilistic: " Am răspunsu cu multă smerenie că: «Un prințip plin dă jale și un prințipat plin dă întristăciune mi-au dat lacrămile lor în pumni, rugându-mi-să ca să le aduc și să le vărsu la picioarele sfintei tale măriri și să pociu printr-această vărsare a lacrămelor lor să dășărt
Între devlet și europei by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/14061_a_15386]