1,145 matches
-
caute mireasă. În acest voiaj are loc logodna și căsătoria prințului Carol I cu prințesa Elisabeta, după demersurile puse la cale de către rudele nobiliare. Ceremonia are loc la Castelul Monrepos, iar balul la Neuwied. În data de 18 noiembrie, perechea princiară se îndreaptă spre România, prin Viena și Budapesta, călătoria fiind făcută cu vaporul pe Dunăre până la Giurgiu. De aici ajung în București, pe prima cale ferată din regat. Prințesa Elisabeta a fost impresionată de primirea triumfală și prietenoasă, făcută de
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
până la Giurgiu. De aici ajung în București, pe prima cale ferată din regat. Prințesa Elisabeta a fost impresionată de primirea triumfală și prietenoasă, făcută de mulțime, care va evoca mai apoi momentele, în pagini memorialistice. Unicul copil al acestei familii princiare a fost prințesa Maria. Născută la sfârșitul verii anului 1871 și botezată la biserica de la Cotroceni. Fetița era frumoasă și precoce, umplându-le viața. La 24 martie 1874, fetița se îmbolnăvește de scarlatină și în zorii lui 28 martie, își
ELISABETA I, REGINĂ ŞI POETĂ (CARMEN SYLVA) de CARMEN MARIN în ediţia nr. 46 din 15 februarie 2011 by http://confluente.ro/Elisabeta_i_regina_si_poeta_carmen_sylva_.html [Corola-blog/BlogPost/348991_a_350320]
-
slujirea lui Dumnezeu și a Neamului a fost transmisă prin părinții săi drept măritori creștini cu multă evlavie, omenie și demnitate ortodoxă. A crescut și s-a format în această ascendență a continuității spirituale a Moșilor și Strămoșilor Neamului Dac princiar și voievodal, desăvârșindu-se în misiunea mistică și vocația pedagogiei creștine. Aflat permanent în slujirea Neamului și a lui Dumnezeu, Tribunalul Militar București, l-a condamnat în anul 1958, la 9 ani de închisoare, pentru tăinuirea de persoane, din care
MARTIRI ŞI MĂRTURISITORI AI SFÂNTULUI NUME DUMITRU-DEMETRUS de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1399 din 30 octombrie 2014 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1414679415.html [Corola-blog/BlogPost/380971_a_382300]
-
ce va fi mâine. Am ațipit pe genunchii tăi și liniștea-mi zâmbește-n somn. Potirul se umple de picături de fericire și binecuvântare. Între ieri și azi, liniștea mă îmbracă în iubirea-ți brodată peste chipul meu. Sărutul tău princiar luminează înserarea. Îmbrățișarea ta e o pală de vânt ce mătură perdeaua de nori... Iar soarele, --răsfirat în raze peste stânca neclintită-- se miră cum de nu mă-ntreb ce va fi mâine! DAR DE CE? Tremură amintirea, sfidând vremea, în
PERIPLU DE POEZII de FLORICA GOMBOȘ în ediţia nr. 1829 din 03 ianuarie 2016 by http://confluente.ro/florica_gombos_1451836587.html [Corola-blog/BlogPost/378566_a_379895]
-
comunică, relevă lumea lumii înseși. Vigoarea îi vine din Semnul Crucii, între Verticalitate și Orizontalitate, și din raportul dintre Poezie și Poetă: „Luptătorul acela/ răstignit și înlănțuit/ încă nu a murit./ S-a frânt puțin numai inima-i mare - / ospăț princiar pentru cerșetorii de zdrențe din stele/ ne-căzătoare” („Notă informativă” ), sau „Așteaptă, călătorule!/ Voi coborî, / nu peste mult în țărâna/ cu mireasmă păgână / de grâuri prea coapte,/ ca noaptea nebună a trecerii / peste moarte//. Nu bea toată otrava din cupa
MARIANA CRISTESCU SAU VIZUALIZAREA ÎN INTERIORUL CUVÂNTULUI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1788 din 23 noiembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1448272926.html [Corola-blog/BlogPost/342881_a_344210]
-
Acasa > Versuri > Omagiu > PATRIA Autor: Gheorghe Pârlea Publicat în: Ediția nr. 700 din 30 noiembrie 2012 Toate Articolele Autorului MOTTO : „Sunt român și punctum” (Mihai Eminescu) *** E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. * Mi-i Patria un sipet plin de zestre, Ștergarele împodobite cu poieni de Rai, Un lăicer țesut de
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Patria_gheorghe_parlea_1354303079.html [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
măiastre Și șoapta dinspre Cer, cu blândul mamei grai. * E Patria îndemnul tatei dinspre astre, Să-i îngrijesc izvorul cel săpat de el, Ca apa, susurând, s-ajungă-n valurile-albastre Și, de acolo, aburii de Patrie - la Cer. * E Patria podoabă, coroană princiară Ce-nnobilează răzășeasca-mi viță, Ea sevă-mi dă de pom pătruns de primăvară Căci gata-mi e de rod întreaga mea ființă. Referință Bibliografică: PATRIA / Gheorghe Pârlea : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 700, Anul II, 30 noiembrie 2012. Drepturi
PATRIA de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 700 din 30 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/Patria_gheorghe_parlea_1354303079.html [Corola-blog/BlogPost/359391_a_360720]
-
aleși, înfrățit cu Marii Comandanți ai bravei noastre Oștiri, cântat de marii noștri poeți și rapsozi, primenit de marii condeieri, binecuvântat de femei alese, principese și crăiese de sacrificiu filantropic-un adevărat cult sacru al Omeniei, cum a fost cazul princiar prin excelență al inegalabilei și inimoasei Regine Maria. Voievozii, Bărbații de Stat, Marii Comandanți, Femeile pline de har, poeții, scriitorii, dascălii, Clerul, toate păturile sociale ale poporului erau toți cu inimă și cu sânge creștinesc. Viețile curate închinate unității și
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
fost și va rămâne una dintre cele mai luminoase figuri ale Bisericii neamului.” („Ordinea”-19 nov. 1943) Tare mult a suferit Vlădica Mitropolitul pe când era monah pentru provincia sa românească, trudindu-se din răsputeri să o vadă izbăvită și așezată princiar în sânul Familiei ei regale. „Întemeind revista Luminătorul,a fost exilat tocmai la Smolensk. Era prea periculos pentru stăpânirea străină. Dar și acolo stând, arhimandritul Gurie a scris românește, a crezut în învierea neamului pe care l-a iubit, a
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
rezistenței religioase basarabene împotriva rusificării principatului lor și al nostru milenar a fost Biserica-Mamă în frunte cu Odorul ei scump, poporul ortodox. Pentru mine, Principatul lui Burebista-Basarabia, Crăiasă și Martiră este acel tainic și sacru-Acasă: locul de înfrumusețare al Miresei princiare logodită cu Voievodul chipeș din Carpați, locul binecuvântat al vieții eroic-legendare și leagănul bucuriei mărețelor lăcașuri de cult-mărgăritarele ortodoxe ce ne atârnă de nemurire, inima prin care se revarsă Nistrul-fluviul în care se primenesc stelele serafice revărsate peste pământul străbun
BISERICA ORTODOXĂ BASARABEANĂ-ÎNFĂPTUITOARE A MARII UNIRI de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 2278 din 27 martie 2017 by http://confluente.ro/gheorghe_constantin_nistoroiu_1490587113.html [Corola-blog/BlogPost/379265_a_380594]
-
frumuseții pure sunt Mirii iubirii dragostei lor. În Țara în care de peste veacuri, „Codru-i frate cu Românul”, fiecare ființă în sine aduce un prinos de slavă, de cinstire și de recunoștiință Poemului Iubirii: • Fiecare Cer angelic vădit îmbujorat, pregătește princiara Caleașcă de Aur, aleasă să poarte Mirii luminii ce și-au brodat taina trăirii lor dragi în legământul de șoaptă plin de azur. • Fiecare zâmbet de Soare pune fiorul lui șegalnic în obrajii catifelați de trandafir ai frumoaselor și invincibilelor
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
se-ating cu flăcări. • Fiecare Stâncă solitară își înclină fruntea căruntă și semeață spre a-i primi ca într-un sanctuar pe sacerdoții mărturisirii ce-și oficiază taina dragostei lor sub cununa Neamului. • Fiecare Viță de vie vibrează în marama princiară de borangic undele șoaptelor de îngeri pe care apoi le brodează în firida de nectar: fie un cotnar al zâmbetului fie o aprindere a rubiniului-dor. • Fiecare Floare a soarelui vrăjită de apoteoza Luceafărului ei se aprinde în mirul făcliei de
MĂRŢIŞORUL FRUMUSEŢII DESĂVÂRŞITE: FECIOARA-FEMEIA-MAMA de GHEORGHE CONSTANTIN NISTOROIU în ediţia nr. 1159 din 04 martie 2014 by http://confluente.ro/Gheorghe_constantin_nistoroiu_gheorghe_constantin_nistoroiu_1393936072.html [Corola-blog/BlogPost/347638_a_348967]
-
pătrunzând prin oglinzile privirii. Animați energic să progresăm cu ipotetice frumuseți de construcții moderne, ne-am împestrițat patria cu arătări arhitecturale impresionante primordial prin mărime și kitsch, în vreme ce sub sânul munților Prahovei vibrează inima unui oraș frumos ca o mireasă princiară, ce poate fi model. De ce-om mai privi o frumusețe, dacă nu ne ungem spiritul cu un fascicol de lumină de la ea?! De ce ne stricăm așezămintele urbane, apoi, călătorind la Sinaia vedem drept în față frumosul și ne minunăm
VLAD OPREA. REVERENŢELE PELERINULUI LA SINAIA de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1918 din 01 aprilie 2016 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1459497782.html [Corola-blog/BlogPost/375048_a_376377]
-
noastră se deosebește foarte mult de acela, numai că multe cuvinte ale lor sunt de înțeles pentru cei [care vorbesc] latinește”. Erau idei generice care circulau în lumea cultă din epocă și care aveau reverberații complexe la curțile domnești și princiare de la Suceava, Târgoviște sau Bălgrad.Înainte de Mihai Viteazul, domnul moldovean Petru Rareș, fiul nelegitim al lui Ștefan cel Mare, care semăna ”priceput” în războaie ca tatăl său, cum ne spun cronicarii a încercat să unească Moldova cu Transilvania, profitând de
DOMNITORUL MOLDOVEAN PETRU RAREȘ A ÎNCERCAT PRIMA DATĂ SĂ UNEASCĂ ȚĂRILE ROMÂNE, STUDIU DE DR.IONUȚ ȚENE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 1803 din 08 decembrie 2015 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1449591099.html [Corola-blog/BlogPost/342634_a_343963]
-
Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României...! Povestea de iubire a Altețelor Lor Regale e o oglindă de argint în care iubirea se privește fermecată. Ce nuntă frumoasă, ce iubire mirabilă! Altețele Lor Regale sunt un cuplu princiar ce dovedește că nu poate fi o oglindă mai fidelă a iubirilor fermecătoare, a frumuseții iubirilor înstelate de luceferii ce întronează pe mirii de oriunde și din toate timpurile, în cartea credinței lumii, etern și ireversibil ținând aprinse lumânările albe
POEMUL LUMÂNĂRILOR ALBE DE NUNTĂ de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1333 din 25 august 2014 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1408945149.html [Corola-blog/BlogPost/368279_a_369608]
-
Opinii Nunta regală dintre Kate și prințul William a fost frumoasă, de la copacii inserați discret în catedrală la zâmbetele fâstâcite ale mirilor princiari. M-a făcut să mă gândesc cum s-ar fi petrecut la noi treaba asta, la nunta prințesei Eba, să zicem, cu iubitul ei Syda. Ar fi mers limuzină s-o ia de acasa din Otopeni și-ar fi adus
Alaiul nostru by http://www.zilesinopti.ro/articole/20/alaiul-nostru [Corola-blog/BlogPost/100064_a_101356]
-
în Piatra-Neamț, cu o întrerupere de 6 ani (1968-1974), când este angajat că redactor la ziarul “Ceahlăul” din aceeași localitate. Din anul 2000 face parte din colegiul redacțional al revistei de literatură și arta “Antiteze” din Piatra-Neamț. ۩ VOLUME PUBLICATE: Vânătoare princiara, poeme, debut editorial, 1992, Ed. Cronică, Iași Catedrală de azur, poeme, 1994, Editura Cronică, Iași Repere literare și stilistice, eseuri, 1996, Editura Cronică, Iași Scriere cuneiforma, poeme, 1997, Editura Cronică,Iași Întâlnire pe pod, poeme, 2003, Editura Timpul, Iași Imperiul
SONETUL ETERNEI POVESTI de MIHAI MERTICARU în ediţia nr. 1509 din 17 februarie 2015 by http://confluente.ro/mihai_merticaru_1424174960.html [Corola-blog/BlogPost/376075_a_377404]
-
un crâmpei de țară. Pierdute-n timp, tăcerile totale În urma lor se-nstăpânește vidul: Nici maiestatea, nici solemn-rigidul, Nici zâmbete la caldele urale. Hamletizează umbrele defuncte În binecunoscute monologuri, Învinse de uitate decaloguri - Poruncile cuprinse-n zece puncte. Pe stema princiară, cenușie, Nici cea mai slabă pată de lumină- Opacitate fermă și deplină- De-a fost ceva, nicicum nu se mai știe. Un cuib vestit cu faima lui apusă- Au dispărut și cronici și poeme, Și nu mai e nici cine
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_cuib_de_nobili.html [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
în cele patru vânturi, Ca puful de firavă păpădie, Iar către noi, anemică adie Ideea ce se-nalță din pământuri. Un cuib de nobili - o relicvă rară; Hamletizează umbre risipite, Iar toate par acum închipuite... Un cuib vestit, cu faimă princiară... Adrian Simionescu Referință Bibliografică: Un cuib de nobili / George Nicolae Podișor : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 358, Anul I, 24 decembrie 2011. Drepturi de Autor: Copyright © 2011 George Nicolae Podișor : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului
UN CUIB DE NOBILI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 358 din 24 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Un_cuib_de_nobili.html [Corola-blog/BlogPost/350866_a_352195]
-
Alteței Sale Regale Principele Radu al României. O zi nevorbitoare în cuvânt, dar zugrăvitoare pe drumul timpului a splendorilor pragului cu flori și soare al verii; o zi aniversară ce translează prezentul din canatul ferestrei spre orizont. Apar premonitorii sărbătorile princiare, ca speranța ce nu se vede după spuse aruncate pe marea de cuvinte, ci după vârful de catarg al sufletului care se mișcă din depărtare spre malurile așteptărilor. Aniversările princiare răzbat din adâncul istoriei, ca lumina orange, izbucnind pe piersică
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
translează prezentul din canatul ferestrei spre orizont. Apar premonitorii sărbătorile princiare, ca speranța ce nu se vede după spuse aruncate pe marea de cuvinte, ci după vârful de catarg al sufletului care se mișcă din depărtare spre malurile așteptărilor. Aniversările princiare răzbat din adâncul istoriei, ca lumina orange, izbucnind pe piersică toamna, în toată culoarea concentrată a florii din care s-a născut, primăvara. Aniversările princiare sunt mirabil transfigurate în ceremonial strălucitor, ca o desăvârșire a reversului iubirii de țară a
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
după vârful de catarg al sufletului care se mișcă din depărtare spre malurile așteptărilor. Aniversările princiare răzbat din adâncul istoriei, ca lumina orange, izbucnind pe piersică toamna, în toată culoarea concentrată a florii din care s-a născut, primăvara. Aniversările princiare sunt mirabil transfigurate în ceremonial strălucitor, ca o desăvârșire a reversului iubirii de țară a Familiei Regale a României. De la Principele Carol I și până azi, la Altețele Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României, aniversările princiare
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
princiare sunt mirabil transfigurate în ceremonial strălucitor, ca o desăvârșire a reversului iubirii de țară a Familiei Regale a României. De la Principele Carol I și până azi, la Altețele Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României, aniversările princiare translează fiecare an spre un sens magnific al timpului aurit în istorie așa cum coacerea piersicii împlinește opera de rodire, adunând în ea toată catifeaua și mierea pământului. Într-un poem există actul pur al sufletului! O aniversare, ce domină pragurile
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
Lor Regale, Principesa Moștenitoare Margareta și Principele Radu ai României...! Povestea de iubire a Altețelor Lor Regale e o oglindă de argint în care iubirea se privește fermecată. Ce nuntă frumoasă, ce iubire mirabilă! Altețele Lor Regale sunt un cuplu princiar ce dovedește că nu poate fi o oglindă mai fidelă a iubirilor fermecătoare, a frumuseții iubirilor înstelate de luceferii ce-ntronează pe mirii de oriunde și din toate timpurile, în cartea credinței lumii, etern și ireversibil ținând aprinse lumânările albe
ALTEŢA SA REGALĂ PRINCIPELE RADU AL ROMÂNIEI de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 893 din 11 iunie 2013 by http://confluente.ro/Asr_principele_radu_al_romani_aurel_v_zgheran_1370928459.html [Corola-blog/BlogPost/363391_a_364720]
-
bine apucă-te serios de muzică. Un strop de talent, n-o să-l înveți la seminar, în nici o facultate. Cultivă-l și folosește-te de el!”, l-a povățuit tatăl. Un prim „contract de diseur” îl realizează la grădina restaurant „Princiar” din șoseaua Kiseleff, unde a cântat cu acompaniamentul maestrului Fănică Luca. Avea atunci un repertoriu de șaizeci de cântece, tangouri și romanțe. În 1933 va fi angajat oficial ca solist vocal, la localul de lux occidental „Galeries Lafayette” și va
GICĂ PETRESCU. ÎN URMA MAESTRULUI, DOAR O UŞĂ ÎNCUIATĂ... de AUREL V. ZGHERAN în ediţia nr. 1504 din 12 februarie 2015 by http://confluente.ro/aurel_v_zgheran_1423716821.html [Corola-blog/BlogPost/363038_a_364367]