2,398 matches
-
parcă, o vreme, de istorie. Este epoca ,preistorică", ,mitologică" a scriitorului și, abia acum dându-și seama, ,paradisul său pierdut". Mai precis, el situează satul Lisa în veacul al XVII-lea, când a fost atestat de un document semnat de principesa Anna Bornemisza - numele doamnei fiind demn de un vers dintr-un hai-ku. De fapt, este vorba de satul Vitoriei Lipan, a cărui viață tăcută e ritmată, silită, nu de legile oieritului, ci dăruită celor ale lucrării pământului. Strămutarea puerului din
Omul cu urechea tăiată by Dina Georgescu () [Corola-journal/Journalistic/11235_a_12560]
-
la pian, în vila lui de pe Cumpătul. Într-una din ședințe, ne-a recitat crâmpeie din "Oedip" cu un glas extraordinar de cald. Am rămas siderat ascultându-l! Latura mondenă a recepției acestui celest teritoriu era susținut de soția lui, Principesa Maruca. Gazda coresponda cu musafirii prin mici bilețele. Păstrez și astăzi câteva asemenea foșnitoare mesagii. - Cum era Enescu în intimitate? - Fermecător! De o imensă simplitate și tandrețe, fără nici un ifos. Datorită minunatului poet și muzicolog, pe nedrept uitatul Emanoil Ciomac
Barbu Brezianu: by George Arion () [Corola-journal/Journalistic/14113_a_15438]
-
pe care am scăpat-o la momentul premierei. Poate în urmă cu mai bine de o stagiune vorbeam cu entuziasm despre felul în care regizoarea (absolventă a UNATC, clasa Cătălina Buzoianu) a avut curajul estetic să pună în scenă Ivonna, principesa Burgundiei de Gombrowicz, la Teatrul Național din Timișoara, bazîndu-se pe comunicarea sa cu textul, pe un instinct teatral, mai degrabă decît pe prea puținii actori din trupă. O piesă complicată, pe de o parte, amprenta marelui spectacol al Cătălinei Buzoianu
Femeia deșertului by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15031_a_16356]
-
Mircea Morariu Ivona, principesa Burgundiei Unei tinere regizoare căreia până acum i-am văzut doar spectacole mai curând neizbutite, i-a fost încredințată în pripă montarea uneia dintre cele mai frumoase, dar și mai dificile piese din literatura dramatică a secolului trecut - Ivona, principesa
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
principesa Burgundiei Unei tinere regizoare căreia până acum i-am văzut doar spectacole mai curând neizbutite, i-a fost încredințată în pripă montarea uneia dintre cele mai frumoase, dar și mai dificile piese din literatura dramatică a secolului trecut - Ivona, principesa Burgundiei de Witold Gombrowicz. Dacă e să-i recunosc vreun merit Alinei Hiristea e că, deși a operat drastice reduceri în text, a izbutit să-l expună scenic clar, așa încât până și cel mai indiferent spectator pleacă din sala de
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
așa încât personajul său aproape că nu se vede, punând astfel sub semnul întrebării întregul angrenaj. E cert că lipsa concepției integratoare care, după cum bine se știe, înseamnă însăși misiunea regizorului grevează asupra spectacolului. De aceea, în pofida tuturor eforturilor actorilor, Ivona, principesa Burgundiei, în versiunea sa orădeană, nu emoționează, dar nici nu interesează pe măsura faptelor expuse în textul lui Gombrowicz. Vacanță în Guadelupa Dacă ar fi fost să dăm crezare afișului ce îi invita în toamnă pe orădeni să contracteze abonamente
Premiere orădene by Mircea Morariu () [Corola-journal/Journalistic/15136_a_16461]
-
și un studiu introductiv și alcătuiește totodată aparatul de note), acestea sunt grupate în patru secțiuni, dintre care cea dintâi trimite la fecunda și interesanta perioadă pariziană a lui Leibniz. Un al doilea grupaj epistolar îl constituie corespondența purtată cu principesa Sophie de Hanovra și cu Sophie Charlote, principesă de Brandenburg și regină a Prusiei, în probleme precum cele circumscrise teoriei lui Leibniz despre suflet, ori despre substanța simplă. Volumul se structurează mai departe în alte șase secțiuni, uneori convențional numite
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
de note), acestea sunt grupate în patru secțiuni, dintre care cea dintâi trimite la fecunda și interesanta perioadă pariziană a lui Leibniz. Un al doilea grupaj epistolar îl constituie corespondența purtată cu principesa Sophie de Hanovra și cu Sophie Charlote, principesă de Brandenburg și regină a Prusiei, în probleme precum cele circumscrise teoriei lui Leibniz despre suflet, ori despre substanța simplă. Volumul se structurează mai departe în alte șase secțiuni, uneori convențional numite, subsumând de regulă mai multe scrieri leibniziene: Lămurirea
O premieră editorială by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15240_a_16565]
-
să mă facă să-nțeleg. El m-a iubit cu o iubire tristă”. În decembrie 1925 merg, împreună cu alți colegi, cu Moș Ajunul și sunt primiți la Familia Regală, la Patriarhie, de către Patriarhul Miron Cristea, la Palatul cu Lei, de către Principesa Cantacuzino, la Octavian Goga și la alte personalități ale timpului. În 1926, Rica și Mircea merg, împreună, la Iași, unde, printre altele, sunt primiți la Ionel Teodoreanu acasă și la redacția “Vieții românești”, unde îi întâlnesc pe Garabet Ibrăileanu și
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
obținerea licenței în Litere și Istorie, Profira Botez a plecat, ca profesoară, la Strehaia, apoi la Bazargic și la Balcic, unde a intrat în atmosfera inconfundabilă a lumii de la Mahmud și unde le-a cunoscut pe Regina Maria și pe Principesa Ileana, viitoarea Maică Alexandra, de care s-a apropiat foarte mult. A urmat căsătoria nefericită cu distinsul, dar exagerat de posesivul ofițer de marină, Marcel Tăutu, din vechea familie a boierilor Tăuți, de care avea să divorțeze în 1935. Grave
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
Coco Vidrașcu, Petrișor Viforeanu, Ion Voicu, George Vraca, Maria Zagor ș.a., toți apar în evocările Doamnei Stoicescu, resuscitând o lume apusă, cu gălăgia și can-can-urile ei, cu întreaga distincție și strălucire. O relație specială a avut Profira Stoicescu și cu Principesa Martha Bibescu. Dr. Stoicescu îl îngrijea pe Principele George-Valentin, iar soțiile stăteau de vorbă, la palatul de la Mogoșoaia. Peste ani, cele două aveau să se reîntâlnească, în cu totul alte condiții, la Paris, în ultimul an de viață al prințesei
Enigmatica doamnă R... by Filip-Lucian Iorga () [Corola-journal/Journalistic/13594_a_14919]
-
context, cu vigoarea și pigmentul veninos dorite de tânărul Verdi. Repertoriului romantic verdian de maturitate, artista știe să-i dăruiască pasiunea ardentă, trepidantă, fie că se regăsește în imaginile sonore ale Aidei, Violettei din Traviata, Leonorei din Trubadurul sau ale Principesei Eboli din Don Carlos. După cum, intensitatea exprimării, trăirea profundă captivează în pagini ale romantismului târziu sau verismului, în Mefistofele (Boito) sau La Wally (Catalani), Adriana Lecouvreur (Cilea) sau I Pagliacci (Leoncavallo), în puccinienele Manon Lescaut, Turandot (rolul Liù) sau Madam
“Mariana Nicolesco în România” by Costin Popa () [Corola-journal/Journalistic/13909_a_15234]
-
ele, sau urmărești activitatea febrilă de refacere a serelor de flori. Intrând apoi în interiorul palatului și parcurgând una dintre cele trei expoziții de la parter, și anume cea care ilustrează dăruirea, priceperea și efortul neîntrerupt, de peste treizeci de ani, făcut de principesa Martha Bibescu pentru a reface întregul domeniu de la Mogoșoaia, ai sentimentul reconfortant că un fir nevăzut leagă momentul de atunci cu cel prezent, chiar dacă acesta din urmă este infinit mai modest ca posibilități. Zidurile Palatului de la Mogoșoaia stau mărturie pentru
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
de țară", cum spune G.M. Cantacuzino, unul dintre principalele scopuri ale vieții sale. Urmărind fazele acestei restaurări, așa cum sunt ele ilustrate în expoziția de la Mogoșoaia, se poate observa, cu ușurință, gradul înalt de responsabilitate pe care și l-a asumat principesa, dar și gustul ei fără cusur, în tot acest demers de reînviere - în spiritul curentului istoricist al epocii sale a atmosferei epocii Brâncoveanu. De altfel ea declara explicit că "Fiecare dintre noi duce viața altcuiva care neputând să și-o
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
rămâne însă un proiect nerealizat, despre care aflăm dintr-o scrisoare pe care i-a adresat-o sculptorului Ioan Lucian Murnu: un monument închinat celor patru fii ai lui Brâncoveanu și celor șapte surori ale acestora. Modernitatea concepției artistice a principesei reiese din faptul că nu ar fi dorit un grup statuar, ci elemente de apă și de piatră cu valoare simbolică, și anume două bazine în două poieni, unul în care luciul apei să fie străjuit de patru lei de
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
care traversează în diagonală încăperile, undeva sus, ceea ce ne aduce foarte aproape imaginile și în același timp mărește spațiul expoziționar al camerelor mici de la parter. Parcurgând textele extrase din scrierile lui G. M. Cantacuzino, ne împărtășim nu numai din faptele principesei Martha Bibescu, a familiei sale și a unei întregi clase boierești, ci deslușim și mentalitatea care a dus la aceste înfăptuiri: "...Mogoșoaia cu parcul și palatul și tot domeniul și-a regăsit viața și tot înțelesul datorită gândului stăruitor al
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Martha Bibescu, a familiei sale și a unei întregi clase boierești, ci deslușim și mentalitatea care a dus la aceste înfăptuiri: "...Mogoșoaia cu parcul și palatul și tot domeniul și-a regăsit viața și tot înțelesul datorită gândului stăruitor al principesei Martha Bibescu de a face din 250 de ani de trecut românesc o mărturie vie și prezentă a frumuseții". Din perspectiva oamenilor bogați de astăzi o atare mentalitate te poate face să crezi că totul s-a petrecut nu numai
Martha Bibescu și restaurarea Mogoșoaiei by Liana Tugearu () [Corola-journal/Journalistic/13990_a_15315]
-
Onoare al Chină Food Television. Titlurile câștigătoare vor fi în prim-plan la Târgul de carte de la Frankfurt. Curtea Veche Publishing a ajuns în finala prestigiosului concurs și în urmă cu câțiva ani, cu titlul „Carte regală de bucate” de Principesa Margareta a României. Din juriul concursului fac parte: Edouard Cointreau, Dun Gifford, președinte al Oldways Preservation (UȘA), Prințul Franz Wilhelm al Prusiei, Jean-Jacques Ratier, reprezentantul Salonului Internațional de cărți gastronomice și primar al orașului Sorges (Franța), si Bo Masser, vicepreședinte
Laura Cosoi si Ligia Pop, in finala Gourmand World Cookbook Awards [Corola-blog/BlogPost/94322_a_95614]
-
invită la evenimentul de lansare a dvd-ului “Cuvântul Regelui” realizat de Marilena Rotaru. Evenimentul va avea loc joi, 27 noiembrie, începând cu ora 18.00, în Aula Bibliotecii Centrale Universitare „Carol I” (Calea Victoriei nr. 88), în prezența Alteței Sale Regale Principesei Maria a României. Intrarea va fi liberă. Dvd-ul “Cuvântul Regelui” cuprinde o serie de dialoguri cu Regele Mihai realizate de Marilena Rotaru în perioada 1991-1995, secvențe din încercările Majestății Sale de a reveni în România (1990 și 1994), vizita de
ASR Principesa Maria a României, prezentă la evenimentul de lansare a dvd-ului “Cuvântul Regelui” [Corola-blog/BlogPost/94362_a_95654]
-
ce vizează prin ricoșeu însăși lumea americană din acea perioadă, oferă un tablou în fața căruia cu greu îți poți stăpîni rîsul: șefi de partid care se încălzesc punînd pe foc mobilierul de la Versailles, dansatoare de la Moulin Rouge convertite în starețe, principese cu porniri comunistoide, glume ale naturii ajunse lideri politici (sic!) și un spectru partinic în care merovingienii se aliază cu ateii noncreștini, iar stîngiștii de dreapta devin complicii bourbonilor. Haosul e deplin. Îți vine să crezi că însăși emblema Parisului
John Steinbeck: Scurta domnie a lui Pépin al IV-lea by Radu Paraschivescu () [Corola-journal/Journalistic/13311_a_14636]
-
galaxie decît lumea lui Jupîn Dumitrache deși ele coabitează în același etern, fascinant și atît de contradictoriu București. Pentru a demonstra acest lucru este suficient să cităm (pe urmele lui Dan C. Mihăilescu), descrierea făcută de Claymoor imperialei apariții a principesei Bibescu la una din nenumăratele reuniuni mondene ale vremii: „en satin gris, argent garni de grêbe, sur la tête toute une constellation de magnifiques brillantes, où l’on remarque le fameux solitaire donné à Mme. de Pelaprat par Napoleon I-er
Parfum de Belle Époque by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/13320_a_14645]
-
Ion Manu, Portretul lui Lasserson, al lui Panait Istrati, al actriței Andronescu etc.) fie marile figuri ale curții regale și ale aritocrației românești, dar nu numai, (Portretul Regelui Ferdinant, Portretul Reginei Maria, Portretul Regelui Mihai, Portretul lui I.C. Brătianu, Portretul Principesei A. Cantacuzino, Portretul Principelui Ghica, Portretul Principesei Clara Mavrocordat, Portretul Elenei Văcărescu, Portretul Baronului Levavasseur, Portretul Contelui Chesingne etc.), pictorul este interesat în aceeași măsură de o exactă definiție a personajului și de o anume sugestie a exemplarității lui. Fizionomia
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
Panait Istrati, al actriței Andronescu etc.) fie marile figuri ale curții regale și ale aritocrației românești, dar nu numai, (Portretul Regelui Ferdinant, Portretul Reginei Maria, Portretul Regelui Mihai, Portretul lui I.C. Brătianu, Portretul Principesei A. Cantacuzino, Portretul Principelui Ghica, Portretul Principesei Clara Mavrocordat, Portretul Elenei Văcărescu, Portretul Baronului Levavasseur, Portretul Contelui Chesingne etc.), pictorul este interesat în aceeași măsură de o exactă definiție a personajului și de o anume sugestie a exemplarității lui. Fizionomia, tratată naturalist la un prim nivel, este
Doi portretiști by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12708_a_14033]
-
hotărăște, pentru a nu-i urma soarta și pentru a nu rata astfel împlinirea pămîntescă a iubirii, să trădeze și să fugă în brațele jucătoarei de go. Dar ea îl respinge. Totul se întîmplă exact ca în finalul clasicului roman Principesa de Clčves, a cărui eroină, după ce rămîne văduvă, refuză să se alăture bărbatului pe care-l iubea, pentru că iubirea lui era vinovată de moartea unui soț respectat dar niciodată iubit. Dragostea, la Shan Sa, nu e romantică, nici liber-individualistă, deși
Lumini și umbre by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12819_a_14144]
-
având-o la "Kurier Poranny" din 1934, unde semnează rubrica de critică literară. Recenziile tipărite aici vor închega al zecelea volum de Scrieri alese, apărut în 1973. Tot acum, în timp ce-și priveghea tatăl bolnav, scrie și comedia Iwona, principesa vinului de Burgundia care va vedea lumina tiparului abia în 1938, în revista "Skamander", și separat în 1958; premiera va avea loc în 1958. înainte, însă, de publicarea piesei, Gombrowicz tipărește primul său roman, Ferdydurke (1937), o temerară tentativă de
Centenar Witold Gombrowicz – "Un nebun răzvrătit" by Stan Velea () [Corola-journal/Journalistic/12363_a_13688]