353 matches
-
avocat activ, specializat în drept civil. A fost o puternică surpriză pentru mine. Mai cu seamă având o râcă personală față de politicienii cu veleități literare, abuzivi, caraghioși. Ca Radu Vasile, de exemplu, domnul cu ghiul și cu mustață ŕ la Pristanda. Ca și celălalt domn,... domnul falș în toate, prim secretarul de partid Ion Iliescu, - de alde Năstase, cu mătușica, nu mai vorbim... Dacă, vreo carte, azi, mâine, va scrie și căpitanul vorbăreț de petroliere pântecoase,... Cicerone,...hâââ!... Traian Băsescu, slăbiciunea
Un ministru poet by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10516_a_11841]
-
evoluția metonimică s-a produs desigur de la actul de punere în butuci a deținuților. Cuvîntul hîrdău era viu cu sensul de "închisoare" în vremea lui Caragiale, care îl folosește (în sintagma hîrdăul lui Petrache) și în Scrisoarea pierdută, rostit de Pristanda: "Am pus mîna pe dl Cațavencu... L-am turnat la hîrdăul lui Petrache", și în lista de "genitive personale cristalizate" (,Reforma lui Luther - Barometrul lui Pache - ...- Hârdăul lui Petrache - Vinul lui Brătianu - țuica lui Marghiloman - Ocaua lui Cuza..."). Despre sinonime
Închisoare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/10256_a_11581]
-
ca atare, ele nu se plătesc împreună, nu se cumulează. Nu cunoaștem condițiile în care vi se va acorda pensia privată, dar ne îndoim că veți putea beneficia de ea de când ați putea primi pensia anticipată sau pensia anticipată parțială. Pristanda Mariana, Variaș. Din câte am priceput, contractul individual de muncă v-a fost desfăcut din motive disciplinare (desfacerea lui în baza art. 130, litera i) - „i) persoana încadrată în muncă săvârșește o abatere gravă sau încalcă în mod repetat obligațiile
Agenda2004-8-04-dialog () [Corola-journal/Journalistic/282088_a_283417]
-
de altă parte, datorită numelor din distribuție: de exemplu, Zoe este interpretată de Magda Catone iar Tipătescu, de George Ivașcu a mergîndu-se pe un constrast de înălțimi intenționat ales a Nae Cațavencu este Ștefan Iordache, Dandanache a Florin Zamfirescu, Ghiță Pristanda a Răzvan Vasilescu, Tipătescu a Ion Lucian, Farfuridi a Mircea Albulescu, Brînzovenescu a Dan Puric. De cînd Tocilescu și-a anunțat echipa, am asistat, pînă la premiera propriu-zisă, si la un spectacol al culiselor, al comentariilor: că piesa se joacă
Aria scrisorii pierdute by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/17574_a_18899]
-
strigă, moștenit din latină) și un împrumut tîrziu, modern: vampir intră în limba literară pe cale cultă, probabil din franceză. La Caragiale, sensul metaforic și uzul jurnalistic al termenului sînt bine cunoscute de Cațavencu sau de Tipătescu, nu și de polițaiul Pristanda ("Pardon, să iertați, coane Fănică, că întreb: bampir... ce-i aia, bampir?"). Cuvîntul pătruns în mai multe limbi de circulație - franceză (vampire), engleză (vampire), italiană (vampiro) etc. - e de origine sîrbă; e foarte posibil să fi fost preluat mai întîi
Vampiri și strigoi by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/16912_a_18237]
-
o manieră proprie de a vorbi. Teatrul lui e plin de ecouri memorabile ce au asupra spectacolului efectul delirant pe care melodia operei italiene o are asupra publicului. Spectatorul vrăjit ia fraza din gura actorului și o continuă singur. Cînd Pristanda vorbește de remunerația lui după buget, simți nevoia de a striga din stal "mică, sărut mîna, coane Fănică", într-atît aceste replici, sentințe trăiesc singure cu o pură viață verbală. Ele zugrăvesc misterios sufletul nostru volubil și ne reprezintă inanalizabil, depășind
Receptarea dramaturgiei lui Caragiale by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15966_a_17291]
-
ar fi personalitatea militarului și a politicianului, în definitiv, a omului Ion Antonescu (ar fi fost anglofil, ni se spune cu un umor deloc englezesc despre aliatul lui Hitler, ceea ce mă duce cu gîndul la altele sînt în sufletul bietului Pristanda, ar fi fost un excepțional ofițer și un bărbat onest, care i-a urît pe bolșevici etc.), rămîn faptele sale istorice. Și dacă continuarea războiului dincolo de Nistru este o problemă politică și militară, căzînd mai ales în sarcina istoricilor, alcătuirea
Sfîrșitul unei ambiguități by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/15721_a_17046]
-
mult mai subtil proces de destrucție prin minciună, hoție, înșelăciune și trădare fățișă, procedee adjudecate ca normale de politrucii postdecembriști și care cu necesitate au continuat avarierea fundamentelor moral-spirituale ale nației. Goana după căpătuială și afaceri curat murdare, vorba lui Pristanda, este zeul la care se închină tot mai mulți români, ajunși peste noapte nesimțitori și ahtiați după câștiguri nemeritate. Tot mai scumpă, cartea a ajuns astăzi un obiect de lux pentru omul dornic de cultură și/sau informație. Așa că, într-
CARE PE CARE SAU ANGOASA ROMÂNILOR de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1516 din 24 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382728_a_384057]
-
îl întruchipează pe Caragiale așezat în fața unei căruțe cu paiațe, personajele sale cele mai cunoscute. Bucureștenii îi pot recunoaște astfel, printre alții, pe marii actori Radu Beligan - în chip de Rică Venturiano (O noapte furtunoasă), Ion Chelaru - interpretându-l pe Pristanda (O scrisoare pierdută) sau pe Alexandru Giugaru, în rolul lui Trahanache. În căruța cu paiațe, turnată în bronz, are locul lui de cinste și Brânzovenescu, din aceeași Scrisoare pierdută, personaj întruchipat memorabil, în 1982, de maestrul Mircea Diaconu, intrat el
Oprescu, la inaugurarea ansamblului monumental Caragialiana - Căruţa cu Paiaţe: Maestre, nici nu ştii cât de mult ne lipseşti! () [Corola-journal/Journalistic/27435_a_28760]
-
încercări de manipulare și dezinformare prin declarațiile din presă ale președintelui CNAS. Menționăm că numărul semnatarilor este în realitate extrem de mic, datele furnizate presei de CNAS fiind demne de cele raportate în marile întreceri socialiste sau similare steagurilor lui Ghiță Pristanda. În județul Vâlcea numărătoarea este în mod evident falsă, lucru care se poate verifica pe siteul www.casvl.ro - cele 223 de acte, exact cât numărul total al medicilor, nu au fost semnate ci s-au prelungit automat, în mod
Medicii de familie au atacat în instanţă CNAS () [Corola-journal/Journalistic/26169_a_27494]
-
pe mai-mici: "Bine, mă! da nu vedeți voi ce murdărie? Voi trăiți ca vitele, mă! - Ca vitele, Măria Ta! - O să vă dau afară, mă! - Să ne dai, Măria Ta! - Mari ticăloși sînteți, mă! - Ticăloși, Măria Ta!". Karkaleki îl reia pe Pristanda. Karkaleki, "acest celebru publicist, întemeetorul presei politice române" este un Bostandaki pălmuit la nivel mai înalt. Povestea lui? Aceeași, schimbînd ce e de schimbat, cu a grozăviilor scrise în România postbelică, dar datate aiurea și altminteri. "Mă mir cum n
Atelier by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/8666_a_9991]
-
tiparul unui personaj ceaikovskian, cu arii ample, romantice, pătrunse de ethosul slav, desprinzându-se imaginea unei eroine tolstoiene transplantate în morala ambiguă și pe meleagurile provinciei prahovene... Tout est pris à la légère... Tina Munteanu, soprană lirică, grațioasă și distinsă. Pristanda, întrupat de basul Ștefan Schuller, are trăsăturile unui Untertan, citizen in a monarchy, care se zbate și se descurcă așa cum poate, pierde din duplicitatea inițială făcând parte din echipa „asociată” cu Mitteleuropa. Răzvan Georgescu - Agamiță Dandanache (ce nume sugestiv!), trouble
O scrisoare pierdută... by Corina BURA () [Corola-journal/Journalistic/84258_a_85583]
-
Claudiu Bleonț, iar pe Zoe o intruchipează Cerasela Iosifescu. Distribuția este completată de alte nume cunoscute publicului de teatru: Ilie Gheorghe, Valentin Mihali, Adrian Andone. Regizorul Mircea Cornișteanu va urca și el pe scenă alături de echipa sa, în rolul lui Pristanda. Piesa propune o imagine coerentă și reușită asupra societății actuale, transpusă prin textul lui Caragiale, fără clișeele cunoscute, proaspătă și vie, cu umor și modernizată inteligent și deloc ostentativ. Dacă vă întrebați de ce ar trbui să vedeți această piesă, răspunsul
"O scrisoare pierdută", la Teatrul Odeon, de Ziua Unirii by Badoiu Raluca () [Corola-journal/Journalistic/80242_a_81567]
-
potrivită a ponoaselor gustate cu delicii de cei pe care nu-i inculpă. Ascensiunea unora se hrănește din căderea celorlalți, și secretul alimentează acest joc între gura lumii și forul interior. Sunt secrete ale lui Polichinelle și secrete mortale. Și Pristanda, și Anghelache sunt slujbași, dar între unul care fură cu măsură și face mici servicii și unul care se pretinde singular, de pierdut are cel din urmă. Pe acești inadaptați, pe care Caragiale îi refuză, cum îl refuză pe Lefter
Ceva secret by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/4269_a_5594]
-
vede un exponent al poporului turmentat: „Cetățeanu’ turmentat! Care nu are nici nume, nici prenume, nici poreclă... El este un anonim, un poporan, o celulă din poporul turmentat... El pare să știe totul, părând că nu știe nimic, așa cum Ghiță Pristanda pare că nu cunoaște exact nămica, știind totul!... Ghiță joacă un rol grozav, al imparțialului (la o adică părtinitor, fiindcă leafa de la buget este cum este!), așa cum Cetățeanul turmentat nu este, după noi, ce se crede că este, turmentat de
Ochiul magic by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/4482_a_5807]
-
Horia Gârbea Curat constituțional! Muzica! Muzica! Ghiță Pristanda uzica este aceea care ne gîdilă urechile într-un mod plăcut. Așa o definește Marius Chicoș Rostogan. El și interpretează plin de mîndrie "La Zolfărino ghe vale". Elogiul bătăliei de la Solferino (24 iunie 1859), în care trupele lui Franz-Iozef au
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
decît Paderewsky din gură, pe coclauri, cu trăsurile la pas. Încă și mai bizar, sau poate semnificativ, e faptul că numele polițistului care, la finalul Scrisorii pierdute, solicită să înceapă Muzica! Muzica! vine de la un cîntec și un joc populare. Pristandaua este un dans tradițional asemănător cu "Brîulețul", un fel de bătută pe loc, jucat de bărbați prinși în șir. Spre deosebire de "Tontoroiul" jucat de femei. De unde vine expresia "a juca tontoroiul", adică a dănțui fără ritm, eventual în stare de ebrietate
Pentru urechile și sufletele personajelor by Horia Gârbea () [Corola-journal/Journalistic/8895_a_10220]
-
regimului comunist, veselia tâmpă cu care faimosul lot de 322 de parlametari a călcat în picioare avizul Curții Constituționale privind suspendarea președintelui țării, prestația de tenor de operetă a necoptului ministru al Justiției, numărarea stelelor de pe steagul UE după metoda Pristanda de către omologul său de la Educație, competențele dovedite ale profesorului universitar de relații internaționale, Elena Udrea, în analiza sistemului democratic norvegian, ok-ul de încercat amic dat de ministrul de Externe regelui Spaniei, plictiseala campaniei pentru Parlamentul European) și comentariile docte ale
UE dincolo de mit by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/8962_a_10287]
-
absen-ța unei conștiințe etice a binelui și a răului! Este o lume "pișicheră" care generează haos pentru a supraviețui? (din nou M. Iorgulescu) în topul cameleonilor conduc din nou câte un Dan-da-nache, Ipingescu, Cațavencu, Farfuridi sau Gudurău, cât mai ales Pristanda cu logica polițienească eternă: curat neconstituțional, dar umflați-l "! Românul mințit, sărăcit și furat până și de umorul care l-a ajutat să traverseze spiritual atâtea veacuri potrivnice. Dacă românul înțelege mai dificil ce este democrația a început să depisteze
Kitsch-ul și noi by Alexandru Bucur () [Corola-journal/Journalistic/9439_a_10764]
-
un critic primul Tipătescu adevărat (greu de estimat cînd de nereali or fi fost ceilalți!...). La Teatrul Mic, În 1988, Tipătescu se relaxa... cîntînd la flaut. Peste doar unusprezece ani, și pe scena Naționalului bucureștean apare o muziciană - fata lui Pristanda, care cîntă la vioară (primește și un dolar de la Cațavencu, pe chestia asta!). Aici, bietul prefect este victima tuturor nebunilor, În frunte cu Zoe, căci doar deaia și recunoaște aceasta,”da, sunt nebună!”(drept care aruncă-n el cu pantofi, apoi
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
lenea, ipocrizia, demagogia politică și viciul sunt Însușiri ale acestei lumi istorice” (prezentul demonstrîndu-ne că sunt, În aceeași măsură, și Însușiri ale lumii noastre treimiiste!) n-aș fi de acord nici cu citatul din Marian Popa, după care „ Venturiano, Trahanache, Pristanda, Tipătescu sunt parodii ale unor comportamente sociale ”; ei sunt reali, ei sunt prototipul, modelul, nu parodia modelului ; sau :” Îl vedem pe Tipătescu capabil de atitudine ironică, pentru că ironia presupune o oarecare inteligență și un anume grad de instrucție ” (afirmația e
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
sacru te Împiedică să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care Încurcau/ Încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte - C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, În...doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează În contemporaneitate („mulți tineri Își Închipuie că regia românească a luat naștere odată cu revoluția din 1989”-p.72; „primul paragraf din Constituția teatrului este succesul
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
să abandonezi lupta, oricît ar fi de grea... Și cu cît sarcasm portretizează impostorii, contestabilii, psihopații și șmecherii care Încurcau/ Încurcă lumea onestă a acestei frumoase arte - C. Dinischiotu, Andriy Zholdak, Zoltan Schapira (care a transformat personajul Pristanda, În...doamna Pristanda!); cît de drept judecă greșelile de atitudine, diferite, pe care le sesizează În contemporaneitate („mulți tineri Își Închipuie că regia românească a luat naștere odată cu revoluția din 1989”-p.72; „primul paragraf din Constituția teatrului este succesul”-p.81; „TV
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
actor În rolul doamnei Trahanache? Nevăzînd montarea clujeană, nu răspundem, ci ne mulțumim să Întrebăm. Știm că la Galați, recent, Conu Leonida a fost interpretat de trei actori. O fi avut vreo noimă? În fine, mă Îngrijorez cînd aflu că Pristanda devine...doamnă (la Pitești), cînd Cațavencu este și el femeie (la Chișinău), iar toți bărbații Scrisorii...sunt jucați de femei (la Teatrul Maghiar din Cluj). Din clipa asta, ca om care a trecut prin teatre, Îmi amintesc de Scapinul lui
JURNAL TEATRAL by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1611_a_3004]
-
ipocrizia, demagogia politică și viciul sunt Însușiri ale aces tei lumi istorice” ( prezentul demonstrîndu ne că sunt, În aceeași măsură, și Însușiri ale lumii noastre treimiiste!) ; naș fi de acord nici cu citatul din Marian Popa, după care „ Venturiano, Trahanache, Pristanda, Tipătescu sunt parodii ale unor comportamente sociale ”; ei sunt reali, ei sunt prototipul, modelul, nu parodia modelului ; sau :” Îl vedem pe Tipătescu capabil de atitudine ironică, pentru că ironia presupune o oarecare inteligență și un anume grad de instrucție ” ( afirmația e
Jurnal teatral, 4 by Bogdan ULMU () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1599_a_2908]