1,083 matches
-
ca om și ca intelectual. Fiicelor ei, Valeria și Virginia, le-a dat o educație aleasă și le-a crescut cu dragoste, așa cum fusese crescută și ea de mama ei. Valeria a fost solistă de operă și i se spunea „Privighetoarea Iașului”, iar Virginia a studiat științele. Amândouă au scris poezii. Veronica disprețuia distracțiile ușoare și festivitățile, pe care le ocolea, cu toată poziția socială Înaltă pe care o avea. Urmând sugestia lui Maiorescu că Veronica ar fi născută pentru a
Veronica Micle. In: Editura Destine Literare by Elena Buică () [Corola-journal/Journalistic/81_a_329]
-
00 la Casa de Cultură a Studenților are loc un minunat concert susținut de către marele Tudor Gheorghe, sub îndrumarea orgchestratorului și dirijorului Marius Hristescu. “Femeia este al cincilea anotimp în care natura se odihnește, amintindu-si toate florile primăverii, toate privighetorile verii, toți strugurii toamnei și toate ninsorile iernii”. (Grigore Vieru) Maestrul Tudor Gheorghe aduce pentru iubitorii muzicii de calitate primele raze ale primăverii. Citește tot... Concert Guess Who @ Club Skye, 24 februarie Joi, 24 februarie 2011, incepand cu ora 22
Iasi 4u - Pagina 2 [Corola-blog/BlogPost/94712_a_96004]
-
în perimetrul mai generos al întregii țări: ,Cultura celor ce cunosc limba rusească e covârșitor de superioară în liniștea ei augustă, alături de cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici. O metaforă potrivită ar fi: basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii. De ce se vrea ca privighetoarea să facă cor cu vrăbiile? De ce se vrea ca basarabenii să intre-n hora, fie chiar a fraților? Ca gen, da, suntem frați. Însă o altă specie. În Basarabia cultura
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
cunosc limba rusească e covârșitor de superioară în liniștea ei augustă, alături de cultura vechiului regat, cu reprezentanții ei guralivi și obraznici. O metaforă potrivită ar fi: basarabeanul e ca o privighetoare într-o cușcă de vrăbii. De ce se vrea ca privighetoarea să facă cor cu vrăbiile? De ce se vrea ca basarabenii să intre-n hora, fie chiar a fraților? Ca gen, da, suntem frați. Însă o altă specie. În Basarabia cultura trebuie să se dezvolte pe două fronturi. Nu va învinge
Există o critică regională? by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11540_a_12865]
-
Petronius pe dulcea noastră Dâmbovița), Georgeta Horodincă (eleva istoricului josnic Barbu Câmpina și a lui Mihail Roller). Horodnicioaia făcuse praf pe bietul Titus Maiorescu și pe Jean-Paul Sartre (ce titluri a avut sau are această savantă cocoțată?); Mihai Beniuc și privighetoarea tălmăcitoare fără limbă, Ema Beniuc; contesa lirismului contemporan, nimfa exasperată și crudelă, Nina Cassian; inima tăiată în săbii felurite a elegiacului bașbuzuc și mareșaloid Eugen Jebeleanu (năuc ideologic al istoriei contemporane). Cercul nu se închide aici. Dar nu trece de
Extraordinarul Petre Pandrea (I) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/11628_a_12953]
-
apă, Fluturele); eseurile cu tentă moral-filosofică (meditația fiind uneori coborîtă în melodramă, teza îmbibată de sentimentalism - sau pedanterie, după caz) alternează cu mici "snoave" sau povestiri glumețe decontractate; texte "rotunde", "împlinite", de o certă valoare artistică (unele, precum Umbra sau Privighetoarea, declarate de cunoscători drept capodopere), stau alături de texte anoste sau de-a dreptul jenante. Ținutul Andersen apare captivant, nu doar în ciuda, ci, am spune, tocmai datorită varietății sale, datorită reliefului accidentat; provoacă, nemulțumește, sîcîie, agasează - surprinde, încîntă, pune pe gînduri
Bicentenar Andersen - Cuceritorul by Mihaela Cernăuți-Goro () [Corola-journal/Journalistic/11826_a_13151]
-
sugestii, inclusiv lectura și interpretarea textelor acestor emisiuni, au lăsat o adevărată comoară sonoră. Amintim câteva: „Colindele la români”, „Astăzi s-a născut Hristos”, „Lumină din lumină”, „Paștele la români”, „Din negrul mormânt”, A ruginit frunza din vii”, „Maria Lătărețu - privighetoarea Gorjului”, „maria Tănase” - Doamna cântecului românesc”, „Ioana Radu - romanțe și cântece de petrecere”, „Dorina Drăghici - personaj artistic remarcabil”, seria de emisiuni „Pe lângă plopii fără soț”, care a inclus versuri și creații muzicale pe versuri de Eminescu și altele.
Talente avem, tineri muzicieni români instruiţi, cu academii, avem, dar ceva ne lipseşte [Corola-blog/BlogPost/93993_a_95285]
-
cerc acolo în turnul cu ceas din cetate cum se-așează pielița asta tulbure pe ochi cum se'nțepenește zăvorul gîtului cum scîrție limba cum se' ncheagă sîngele ca maioneza și fata din camera cealaltă spune: ciocîrlia a fost nu privighetoarea în balconul de vizavi fîlfîie un steag mama mare își încrețea bretonul cu fierul de coafat și deodată linia zigzagată se'ntinde pe monitor și rămîne dreaptă
Poezie by Nora Iuga () [Corola-journal/Imaginative/12207_a_13532]
-
de spirit înfipt în propriul nostru piept bătrân, Cel care scapă și el se îndreaptă ușuratec spre ținta care-i ia sufletul, Uneori nici nu știm c-am murit ieri, aflăm din ziare... Nimeni Nimeni nu te mai cântă patrie, privighetorile tale înjură și beau basamc la bodegă, la fereastră iarăși pâcle siberiene și iarăși căpitanii tăi profanează mormintele, Vântul din grajduri pizmuiește vântul din crângurile de stânjenei, norii urăsc ploaia, croitorii cei mari din Valahia cos straie noi din mantale
Poezie by Ovidiu Genaru () [Corola-journal/Imaginative/12642_a_13967]
-
nicăieri, credeam eu, de sertar, de cufăr, de cutie magică. Tot pe vremea aceea se ivise o cântăreață de-a noastră care își spunea Narghita: avea o voce de fetiță retardată și clinchetea fie ca un clopoțel, fie ca o privighetoare oarbă. Ei bine, Narghita stătuse ani buni în India și se-ntorsese de acolo sută la sută indiancă, având valize întregi de sariuri, brățări, inele și cercei. Așa se face, deci, că de la Avaramu-o-o-o-o la Narghita, plus severul profesor de
Unchiul meu, Maharajahul by Ruxandra Cesereanu () [Corola-journal/Imaginative/12286_a_13611]
-
Ioan Vieru leben und werk doamnelor și domnilor de la înălțimea ușii se aude privighetoarea iată cum timpul traversează o pagină scrisă și una nescrisă sunt din est și nu-mi plac medaliile celor de acasă despre așa ceva nu se poate vorbi în lanul galben se află sigur o cutie goală o balanță dezechilibrează soarele
Poezie by Ioan Vieru () [Corola-journal/Imaginative/12534_a_13859]
-
întuneric malurile. Idolul lor e Doamna în Doliu, de o sută de ani așteaptă să i se întărească aripile, să-i crească mușchi la subțiori. dar ea și-a făcut casa într-o sală de așteptare. Acolo nu cântă decât privighetorile de lemn și vântul ce-a împins corăbiile argonauților. De câte ori iese la plimbare se rup catargele ploii și pâcla inundă străzile. Inventează alfabete sălbatice pe care învață să citească adolescenții corupți și fecioarele. Se lasă sedusă, dar nu cedează decât
Poezie by Vasile Igna () [Corola-journal/Imaginative/13110_a_14435]
-
înrobitor sonor * și țîțele ei erau mai înalte mai dulci mai vii decît ea hodă în metru haotic scrisă în țara lui guguștiuc bhosul pe cine să pun ochiul ca o șa și viața tot așa și moartea de asemenea * privighetoarea fu spintecată cu pumnalul cu care magazinerul ospiciului a tăiat porcul curca și vițelul în decembrie trecut * o o oho ohoho neam slinos de os de lingușitor de mercenar de troglodit și barbar * să înghiți neant dintr-o sticlă de
Poezii by Nicolae Tone () [Corola-journal/Imaginative/14694_a_16019]
-
Notă: înscriu acest comentariu la concurs pentru cadou, secțiunea cel mai romantic comentator sau buletinul meteo pe teme muzicale. ‘Pe Dumnezeu îl poți întâlni pretutindeni: în stropul de roua, în lumina soarelui, în ochii florilor, în cântecul izvoarelor și al privighetorilor. Dar îl vei cunoaște cu adevărat în muzică.’ Grigore Vieru Dacă poezia este “muzică minții”, atunci muzică este “poezia” sufletului, de aceea ne place și muzica fără cuvinte.’ ‘Muzică poate face dintr-un suflet răvășit o catedrală.’ ‘Cine nu crede
Sfârşitul verii by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82580_a_83905]
-
Când soarele răsare din crinii DIMINEȚII Și se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria vieții Și primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și deal Și te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald. Când soarele răsare de sub deal, prin vie, Aburind a ploaie și a cânt de prima vară, ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie, Să intri în LUMINĂ
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
mai mult Când soarele răsare din crinii DIMINEȚIIȘi se-oglindește-n cerul senin și diafan, ATUNCI pădurea-și țipă bucuria viețiiși primăvara-și prinde perle în mărgean. Când soarele răsare din râul de cristal, Clipocind prin apa-i zglobie de smarald, ATUNCI privighetoarea cântă pe luncă și dealși te-ademenște pâinea cu mirosu-i cald.Când soarele răsare de sub deal, prin vie,Aburind a ploaie și a cânt de prima vară,ATUNCI să-ți prinzi în păr parfum de iasomie,Să intri în LUMINĂ și
ELISABETA SILVIA GÂNGU [Corola-blog/BlogPost/380494_a_381823]
-
absolutului, această creație trebuie privită din mai multe puncte de vedere pentru a-i determina conținutul și valoarea. Putem afirma că această inepuizabilă, surprinzătoare și înflăcărată DOAMNĂ a poeziei, născută sub zodia zeițelor Afrodita și Eutrope, continuă să cânte precum privighetoarea, trecând prin viață optimistă și mai ales zâmbitoare, fără a ține cont de croncănitul ciorilor: //noaptea coboară dinspre asfințit spre lună/de trei sute șaizeci și cinci de ori pe an/asta mă face să gândesc că neiubirea/e mult mai mare decât
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
și le așterne, cu nostalgie, pe coala imaculată de hârtie, cu inocența unei adolescente îndrăgostite. Fără tine sunt un copac fără frunze,/o zi mohorâtă de decembrie,/o fântână fără apă,/un fluture fără aripă,/un înger fără Dumnezeu,/o privighetoare răgușită,/un pește ce se zbate/ pe nisipul fierbinte.// (Ce iubire e asta). Sunt poeme născute din sentimente curate, ce se pare că nu au părăsit-o și nici nu o vor părăsi vreodată pe această poetă cu nume de
GHEORGHE CLAPA (AUTORUL ESEULUI)– “LIRICA FEMININĂ ROMÂNEASCĂ S-A ÎMBOGĂȚIT CU O VOCE DISTINCTĂ: DORINA STOICA” de DORINA STOICA în ediţia nr. 1876 din 19 februarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380571_a_381900]
-
mie-mi spun de ștefanida liră eu lor - cum limba azi ni-e sclavă sub tot copacul - răzeșescul sânge și-n toată floarea - -nvăpăiată zâna aici e veșnic cântecul ce plânge Crist veșnic peste noi își tinde mâna ...doar că privighetoarea azi e-un mit și-L vindem ne-ncetat pe Răstignit... IZBÂNDA OSÂNDIȚILOR cu noi dimpreună tot sângeri pe Cruce Hristosule - Frate mai Mare-al simțirii când trece-ascuțișul prin carnea osândei răzbate cu vârfu-n Lumina Sfințirii nu-i lacrimă frântă-n
SCHIŢE DIN MUNŢII BUCOVINEI (VERSURI) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 2073 din 03 septembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380570_a_381899]
-
se exprimă cu claritate la fel ca steaua dimineții care lucește în cer, sau fiii și fiicele kosovare în căutarea destinului lor. Poetul posedă o revoltă interioară în versuri, întrebând: cum va fi viitorul? Poeții, prin versurile lor cântă precum privighetorile în primăvară. Lor le cântă sufletul. Pietrele și pomii dansează în versurile poetului. Versul lui Gani Pllana este viu. El ”sărută” cu iubire sânul patriei. În acest timp aritmetic, poetul cântă despre Kosova sa frumoasă, acest boboc de trandafir spălat
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
emoții, forță și demnitate, precum în poemul ”Kosova, apă cirstalină”: ” Aici florile au aromă,/ Aici apa este cristalină,/ Aici stejarii străpung cerul,/ Aici vulturii își fac cuibul./ Aici ziua este noapte/ Și noaptea este zi,/ Aici stelele dau lumină,/ Aici privighetorile cântă./ Greierii și licuricii/ Noaptea o fac zi, dansând./ Și roua prin livezi/ Hrănește verdeața, căprioare./ Kosovei, acestei mame divine,/ Cine i-a făcut nedreptate,/ Cu bună sau fără bună voie?!” Poetul este conștient de evenimentele timpului pe care le
OXIGENUL VERSULUI ÎN CARTEA LUI GANI S. PLLANA de BAKI YMERI în ediţia nr. 2129 din 29 octombrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380670_a_381999]
-
luni, 4 august, și până vineri, 8 august, „RomTelecom“ Timiș a executat o serie de lucrări vizând înlocuirea unui cablu în rețea în Timișoara; aceasta a fost cauza întreruperilor înregistrate în funcționarea posturilor telefonice aparținând abonaților domiciliați pe străzile Trandafirilor, Privighetorilor, Asănești, C-tin Dobrogeanu Gherea și Bd. C. D. Loga. ( M. H.) Ipoteză La Librăria EOS din Timișoara a fost pusă în vânzare lucrarea dr. Nicolae Mustață „Ipoteza fenolo-micotoxică a nefropatiei endemice balcanice. Considerații eco-epidemiologice“. Apărută la Editura Marineasa, cartea
Agenda2003-32-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281342_a_282671]
-
efectuat numeroase turnee în lume, fiind o ambasadoare strălucită a culturii noastre populare. A bătut țara în lung și în lat, mergând prin sate din toate regiunile istorice, pentru a culege folclor. Calitățile sale interpretative i-au atras supranumele de „Privighetoarea“ și „Ciocârlia“. Sensibilitate poetică Acum 90 de ani a murit poetul Șt. Octavian Iosif, autor al unor versuri melodioase, ce evocă peisajul și trecutul patriarhal, pe linia sămănătorismului. Lirica sa este dominată de sentimentul dezrădăcinării și al melancoliilor erotice. A
Agenda2003-25-03-14 () [Corola-journal/Journalistic/281146_a_282475]
-
adiacente unor artere intens circulate. Domnul viceprimar Dorel Borza ne-a precizat că începând din 11 iulie se vor institui sensuri unice pe următoarele străzi: Bd. M. Eminescu, Bd. C. D. Loga, str. G. Enescu, str. Asănești, str. Ada, str. Privighetorilor, str. Oradea și str. Tâmpa - direcțiile fiind cele din desenul de mai jos. O altă noutate este deschiderea circulației pe Bd. Eminescu, cu posibilitate de viraj dreapta pe str. 20 Decembrie 1989. LILIANA SCRIPCĂ Medicină naturistă l Prin Centrul „Dr.
Agenda2003-28-03-8 () [Corola-journal/Journalistic/281222_a_282551]
-
Timișoara ( străzile N. D. Cocea (p), Humulești, Palade, Brâncoveanu nr. 105, Rubinului (p), I. Vidu (p), Dirijorului (p), Polona nr. 2, bl. G75, Cămin Fabrică de Zahăr, Torac (p), Bitolia, Apateu (p)), Lugoj-zona Ștrand (p), străzile Făgetului, Brândușelor, A. Vlaicu, Privighetorilor, Agriculturii (p), 13 Decembrie (p), Cantemir; Giroc (p), Deta-str. M. Viteazul (p), Sat Iosif (p), Comloșu Mare (p), Beba Veche (p), Bulgăruș (p). JOI: Timișoara (străzile I. Vidu (p), Bucovina nr. 40, 42, Rubinului (p), D. Cantemir (p), L. Blaga
Agenda2004-3-04-util () [Corola-journal/Journalistic/281968_a_283297]