140 matches
-
nocturnus a geniului/ și poate că înăuntrul fiecăruia dintre noi/ în miofibrile osteoplaste și hematii/ există mai mult univers decît înafară" (Imn către Escherichia coli). Raporturile dimensionale nu au decît un caracter relativ, uneori amuzant: "trec desculț prin văile tale procariote prin milioanele-ți/ de nucleotide ca prin pîraiele Izei blînd prăvălindu-se/ de pe dumbrava Dragomireștiului de sub Țibleș/ sau pe sub liniile de troleu ale Bucureștiului" (ibidem). Exaltarea temei cosmice prezintă un aspect ambivalent, grandoarea, subliniată cu o fină nuanță a pierderii
Poet și cîntăreț by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17295_a_18620]
-
progenitoare până când se divide la rândul ei. Durata acestui ciclu variază de la 2-3 ore la organismele unicelulare, precum bacterii sau fungi, până la aproximativ 24 ore la celulele mamifere în cultură<footenoteid="6">Există diferențe semnificative între ciclul celular al celulelor procariote (fără nucleu organizat) și cel al eucariote (cu nucleu individualizat). Omul aparținând celei din urmă categorii, referințele din acest text vor fi făcute exclusiv la ciclul celular al eucariotelor. </footenote>. Cu cât gradul de diferențiere al celulei devine mai semnificativ
FIZIOLOGIE UMANA CELULA SI MEDIUL INTERN by Dragomir Nicolae Serban Ionela Lăcrămioara Serban Walther Bild () [Corola-publishinghouse/Science/1307_a_2105]
-
morfologie, activitate biologică și poziție sistematică, având însă o serie de caracteristici comune: dimensiunile microscopice, organizare în general unicelulară și o structură internă relativ simplă. În acest grup sunt incluse bacteriile, fungii microscopici, algele microscopice și protozoarele. În general, celula procariotă, mai puțin complexă, este unitatea de structură a bacteriilor sensu lato și a “algelor” albastre-verzi. Fungii și toate celelalte tipuri de alge au ca unitate de structură celula eucariotă, mai complexă (Zarnea, 1983; Zarnea și al., 1982). Referitor la elementele
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Frecvent, celulele bacteriene conțin în structura lor genetică și unități ereditare extracromozomale sau plasmide, sub forma unor cromozomi miniaturali, separați fizic de cromozom. Plasmidele conțin la rândul lor informație genetică accesorie și pot fi transmise la alte bacterii, conferind celulelor procariote un grad important de flexibilitate genetică, datorită prezenței sau dispariției lor din celule, și o mai bună posibilitate de adaptare la condițiile variabile ale mediului. Numeroasele bacterii se clasifică în două mari clase și anume bacterii Gram pozitive și bacterii
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
Chlorella vulgaris capacitatea de sorbție pentru colorantul Remazol Black B a crescut cu creșterea temperaturii. Temperatura are un efect redus asupra biosorbției colorantului Malachite Green cu biomasa de Chlorella în domeniul 278-323 K (Tsai și Chen, 2010). Tulpinile de cianobacterii procariote sunt considerate cele mai termofile tulpini de microalge. Izolarea unui biosorbent viabil, termofilic, eficient pentru a fi utilizat în efluenții textili reziduali, cu temperatură ridicată, reprezintă o provocare. Bioacumularea unor coloranți reactivi a fost studiată în condiții termofile pentru prima
Metode neconvenţionale de sorbţie a unor coloranţi by Viorica DULMAN, Simona Maria CUCU-MAN, Rodica MUREŞAN () [Corola-publishinghouse/Science/100974_a_102266]
-
cu structura mitocondriilor. De fapt membrana internă a mitocondriei are trăsături commune cu membrana celulară a bacteriei. Faptul că atât mitocondriile cât și cloroplastele se divid (în unele cazuri odată cu diviziunea celulară, în alte cazuri independent) a sugerat că organismele procariote și organitele specializate în conversia energiei au o origine comună. Celulele eucariotelor de origine animală sunt diferite de cele vegetale. Atât celulele animale cât și cele vegetale au membrana citoplasmatică; cele vegetale au însă o structură rigidă formată din celuloză
BIOFIZICA by Servilia Oancea () [Corola-publishinghouse/Science/533_a_1006]
-
de vedere (potențial) biologic și în care au loc toate fenomenele care definesc viața, adică al ADN-ului și enzimelor auxiliare, ansamblu apărut în condiții încă mai reducătoare; o ramură evolutivă, perfecționând în special membrana, a condus la organismele monocelulare procariote (fără nucleu individualizat), precum bacteriile și algele albastre; − a doua membrană a fost cea celulară care, adăugată nucleului și altor organite, până atunci independente (precum cloroplastele, mitocondriile, ribozomii), a condus la organismele eucariote (cu nucleu individualizat) unicelulare, precum algele verzi
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
instalație de răcire și ocupa orice loc în biocenoza foulingului biologic; un exemplu este Oscilatoria, algă albastră, deci inferioară și, totodată, cert, corosivă. Tot așa, algele eucariote, iubitoare de rH-uri oxidante, sunt întâlnite în foulingul biologic exterior, iar algele procariote în cel interior, cu nivel de oxidare mai redus. Cât privește acțiunea algelor asupra mediului, aceasta este diferențiată, avînd în vedere heterogenitatea acestei categorii de plante. Anume, algele „heterotrofe“ modifică rH-ul mediului spre oxidant, iar algele autotrofe spre reducător
Coroziunea biologică : o abordare ecologică by Cristinel Zănoagă, Ştefan Ivăşcan () [Corola-publishinghouse/Science/745_a_1374]
-
fitopatogene a început a fi cercetată din secolul trecut când BURRILL (1881) a studiat arsura merilor, iar E.P. SMITH a pus bazele fitobacteriologiei. Bacteriile sunt organisme heterotrofe, facultativ parazite. STAINIER dă definiția unanim acceptată a bacteriei care "este o celulă procariotă fără nucleu organizat, fără forme evoluate de înmulțire (meioză, mitoză) cu material genetic ce se găsește în citoplasmă și se numește nucleoid" Corpul bacteriilor este un dermatoplast alcătuit dintr-o celulă prevăzută cu membrană; nucleul însă nu are o membrană
PROTECŢIA PLANTELOR FITOPATOLOGIE. In: Protecția plantelor Fitopatologie by Viorica Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/454_a_746]
-
gazdă prin intervenția unui complex proteinic translocator de acid nucleic codificat de gena vir, complex care este omologul unui pilus de conjugare plasmidic (Escobar și colab., 2001). T-ADN este integrat în genomul nuclear al celulei gazdă. În ciuda organizării lor procariote (structură nemozaicată, fără introni), genele din T-ADN sunt exprimate în nucleul celulei gazdă dirijând sinteza unor proteine care inițiază tumorigeneza, creând un mediu potrivit creșterii bacteriei și conjugării interbacteriene a plasmidului Ti. În celulele plantelor infectate sunt exprimate două
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
descendenți. Dar, atunci când țesuturile acestor plante au fost trecute în cultură, bacteriooncogena ipt a fost spontan reactivată într-o foarte mică fracțiune de celule. Metilarea resturilor citozină din ADN în poziția 5 este o modificare postreplicativă identificată în multe sisteme procariote și eucariote. La animale, metilarea ADN are loc în special la nivelul dinucleotidelor CpG și există multe argumente că metilarea ADN este implicată în reglarea expresiei genice (Cedar, 1988). Adesea se evidențiază o corelație inversă între nivelul de metilare a
Imunogenetică și oncogenetică. Principii de oncogenetică și oncogenomică. Partea II by Lucian Gavrilă, Aurel Ardelean () [Corola-publishinghouse/Science/91988_a_92483]
-
de asigurare a cantității optime de proteine necesare organismului. Se știe, că sinteza unei proteine sau a unei enzime nu este constantă în timp, ea trebuie să se adapteze variatelor cerințe ale funcției celulei. Schema generală a reglării activității genelor procariote a fost propusă de geneticienii F. Jacob și J. Monod în 1961 și expusă în lucrarea “Mecanismul reglajului genetic în sinteza proteinelor”. După schema de mai jos, genele cu funcții înrudite, care funcționează asociat, sunt organizate în operon (fig.1
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
manifesta și în momentul decodificării mesajului la nivelul translației. Astfel, unele proteine sunt capabile de a se fixa într-o manieră selectivă pe propriul ARNm, în acest fel împiedicând ribozomii să sintetizeze proteina respectivă în cantitate mai mare. Spre deosebire de genele procariote, care sunt unitare atât în replicare, cât și în transcripție și translație, genele organismelor eucariote sunt unitare în replicare, dar neunitare și discontinue în transcripție și translație. S-a demonstrat că genele organismelor eucariote sunt fragmentate în exoni și introni
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
genomic în care se găsesc. În ceea ce privește mărimea genomului, se constată că cea mai redusă cantitate de ADN se găsește la organismele acelulare, cum sunt virusurile, care își realizează o parte din funcții cu ajutorul aparatului enzimatic al celulei gazdă. La organismele procariote de tip celular, cum sunt bacteriile, cantitatea de ADN din cromozomul lor circular este mult mai mare decât la virusuri, datorită creșterii complexității organizării lor. În sfârșit, la eucariote cantitatea de ADN este considerabil mai mare, el fiind organizat într-
Prelegeri academice by ION I. BĂRA, ALINA BELŢIC, CSILLA IULIANA BĂRA () [Corola-publishinghouse/Science/91809_a_92373]
-
3 Încrengături de ciuperci superioare (zigomicete, ascomicete, bazidiomicete). 3. PLANTE - cu 12 Încrengături din grupele: briofite (mușchi), pteridofite (ferigi) și spermafite: gimnosperme (pinofite) și angiosperme (magnoliofite): dicotiledonate (magnoliate) și monocotiledonate (liliate). 4. ANIMALE - cu 37 Încrengături. În ceea ce privește numărul de specii procariote și eucariote „vegetale” din primele 4 regnuri, acesta diferă după autorii luați În considerație. Cei mai mulți autori apreciază că există aproximativ 5 000 specii de bacterii și cianobacterii, 35 000 specii de alge, 100 000 specii de ciuperci, 20 000 specii
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
mai adesea plecând de la cloroplaste, mai rar plecând de la amiloplaste sau de la protoplaste. Originea plastidelor, ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi și ADN), este explicată prin teoria endosimbiotică ,. Conform acestei teorii, organisme procariote fotosintetizante s-ar fi instalat ca simbionți permanenți În celulele eucariotelor, până când aceste organisme procariote s-ar fi transformat În organite semiautonome. Așadar, indivizi diferiți s-au Întâlnit, s-au Întrepătruns În așa fel că nu s-au mai putut
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
ca și a mitocondriilor de altfel (ambele categorii de organite având membrană dublă, ribozomi și ADN), este explicată prin teoria endosimbiotică ,. Conform acestei teorii, organisme procariote fotosintetizante s-ar fi instalat ca simbionți permanenți În celulele eucariotelor, până când aceste organisme procariote s-ar fi transformat În organite semiautonome. Așadar, indivizi diferiți s-au Întâlnit, s-au Întrepătruns În așa fel că nu s-au mai putut separa: unul a devenit organit În corpul celuilalt. Deci, plastidele și mitocondriile sunt elemente „străine
Prelegeri academice by C. TOMA, Irina Toma () [Corola-publishinghouse/Science/91771_a_92345]
-
la fiecare ciclu de replicare al ADN (telomerele se scurtează treptat, fiind un substrat material al procesului de îmbătrânire). În ce privește ansamblul replicării semiconservative de tip Maselson și Stahl, este de precizat că la organismele inferioare cum sunt de pildă bacteriile (procariote), nu e nevoie decât de o singură ADN polimerază pentru a se obține replicarea. La eucariote însă, o singură ADN polimerază ar fi insuficientă și „prea lentă“ pentru replicarea întregului genom. Cum rata replicării este de cca 50 de baze
Oncogeneza virală by Petre Calistru, Radu Iftimovici, Ileana Constantinescu, Petre-Adrian Muțiu () [Corola-publishinghouse/Science/91991_a_92486]
-
Articolul 1 Produsele de înaltă tehnologie sunt: a) medicamentele obținute prin unul dintre următoarele procese biotehnologice: ... - tehnologia ADN recombinat; - expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celulele transformate de mamifere; - metodele cu hibridomi și anticorpi monoclonali; b) medicamentele obținute prin alte procese biotehnologice, altele decât cele menționate la lit. a), și care constituie o inovație semnificativă; ... c) medicamentele administrate cu ajutorul unor sisteme
NORMĂ din 5 noiembrie 2004 de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 336/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162773_a_164102]
-
2002 , cu modificările și completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor Articolul 1 Produsele de înaltă tehnologie sunt: a) medicamentele obținute prin unul dintre următoarele procese biotehnologice: ... - tehnologia ADN recombinat; - expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celulele transformate de mamifere; - metodele cu hibridomi și anticorpi monoclonali; b) medicamentele obținute prin alte procese biotehnologice, altele decât cele menționate la lit. a), și care constituie o inovație semnificativă; ... c) medicamentele administrate cu ajutorul unor sisteme
ORDIN nr. 1.443 din 5 noiembrie 2004 privind aprobarea Normelor de aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 152/1999 privind produsele medicamentoase de uz uman, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 336/2002 , cu modificările şi completările ulterioare, referitoare la exclusivitatea datelor. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/162772_a_164101]
-
urgență a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, si care sunt obținute prin tehnologia ADN recombinat, expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celule transformate de mamifere, metode cu anticorpi monoclonali, precum și pentru alte medicamente cu caracteristici speciale, ca de exemplu medicamente ale căror substanțe active sunt produse biologice de origine umană sau animală ori care conțin componente biologice
REGLEMENTĂRI din 21 mai 2004 privind implementarea regulilor de buna practica în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159189_a_160518]
-
urgență a Guvernului nr. 152/1999 , aprobată cu modificări și completări prin Legea nr. 336/2002 , cu modificările și completările ulterioare, si care sunt obținute prin tehnologia ADN recombinat, expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celule transformate de mamifere, metode cu anticorpi monoclonali, precum și pentru alte medicamente cu caracteristici speciale, ca de exemplu medicamente ale căror substanțe active sunt produse biologice de origine umană sau animală ori care conțin componente biologice
ORDIN nr. 615 din 21 mai 2004 pentru aprobarea Reglementărilor privind implementarea regulilor de buna practica în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/159188_a_160517]
-
studiilor clinice pentru medicamente care nu au autorizație de punere pe piată conform titlului XVII "Medicamentul" din Legea nr. 95/2006 și care sunt obținute prin tehnologia ADN recombinat, expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celule transformate de mamifere, metode cu anticorpi monoclonali, precum și pentru alte medicamente cu caracteristici speciale, ca de exemplu medicamente ale căror substanțe active sunt produse biologice de origine umană sau animală ori care conțin componente biologice
ORDIN nr. 904 din 25 iulie 2006 pentru aprobarea Normelor referitoare la implementarea regulilor de buna practica în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179755_a_181084]
-
studiilor clinice pentru medicamente care nu au autorizație de punere pe piată conform titlului XVII "Medicamentul" din Legea nr. 95/2006 și care sunt obținute prin tehnologia ADN recombinat, expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celule transformate de mamifere, metode cu anticorpi monoclonali, precum și pentru alte medicamente cu caracteristici speciale, ca de exemplu medicamente ale căror substanțe active sunt produse biologice de origine umană sau animală ori care conțin componente biologice
NORMA din 25 iulie 2006 referitoare la implementarea regulilor de buna practica în desfăşurarea studiilor clinice efectuate cu medicamente de uz uman. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/179756_a_181085]
-
se încadrează în una dintre categoriile de mai jos și care a fost autorizat prin procedura centralizată: ... a) medicamentele obținute prin unul dintre următoarele procese biotehnologice: ... - tehnologia ADN recombinat; - expresia controlată a genelor care codifică proteine biologic active în celulele procariote și eucariote, inclusiv în celulele transformate de mamifere; - metodele cu hibridomi și anticorpi monoclonali; b) medicamentele obținute prin alte procese biotehnologice decât cele menționate la lit. a) și care constituie o inovație semnificativă; ... c) medicamentele administrate cu ajutorul unor sisteme de
LEGE nr. 95 din 14 aprilie 2006 (*actualizată*) privind reforma în domeniul sănătăţii. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/191994_a_193323]