200 matches
-
este, prin excelență, una a deschiderilor. Distincția dintre poezia fotografică și cea cinematică (p. 47) solicită apelul la vorticismul lui Ezra Pound. Relația comparativă Blake-Novalis merită extinsă. Viziunea onirică, cu sau fără ancorări în Jung, ar putea conduce până la Dimov. Profetismul și ocultismul impun o confruntare mai stăruitoare cu esteticul atunci când e vorba de literatură. Caracterul elaborat al viziunii estetice vine oare în contradicție cu caracterul spontan, natural, atât de des subliniat de exeget, al viziunii profetice, religioase, onirice, maladive sau
Un patapievicios by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/11279_a_12604]
-
pune problema unei gîndiri onirice sau a unui mesaj formulat într-un alt limbaj decît cel diurn, structurat logic. Visul poate influența ca scenariu a ceea ce va fi (și autorul realizează o trecere succintă prin principalele teorii sau reflecții asupra profetismului), ca alegorie, parabolă, sau simbol care se cere interpretat. Sau visul poate fi reflex al mitului și preia simboluri arhaice (centrul, drumul, cartea, grădina, insula etc.). Delimitarea între aceste concepte rămîne însă vagă, impresia fiind că subiectul acestui capitol se
Literatură cu vise by Roxana Racaru () [Corola-journal/Journalistic/14538_a_15863]
-
și a celui ulterior. După opinia lui Julien Ries, un comentator obiectiv al operei științifice eliadiste, inclusiv al Jurnalului portughez: „În orizontul iudeo-creștin al cercetărilor lui Eliade nu regăsim urme nici ale antiiudaismului, nici ale anticreștinismului... Eliade a valorizat rolul profetismului și mesianismului În iudaism... a insistat asupra valorizării istoriei În iudeo-creștinism, ajungând la o teologie a istoriei... Departe de a fi un arhetip păgân, conceptul de homo religiosus este fundamental pentru știința religiilor”. O afirmație mărturisitoare pe deplin privind trei
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
exagerare." Nici articolele "legionare" nu sunt de incriminat: "în susținerea ideologiei legionare (susținere mai degrabă morală), el plutește printre abstracțiuni, convins că singura soluție ar fi purificarea spirituală, efect probabil și al studiilor sale de indianistică. Să recunoaștem că autorul Profetismului românesc nu depășea bunele intenții creștine, care, întâmplător, coincideau și cu unele precepte ale Gărzii de Fier, ca sectă religioasă. El se găsea din punctul de vedere al doctrinei politice (oricât ar fi respins conceptul) în pură utopie." în cele
Un mănunchi de fascicole critice by Cristian Măgura () [Corola-journal/Journalistic/12067_a_13392]
-
cel dintîi, din 1916 (manifestul domnului antipyrine), face deja trimitere la morala "drăguțului de "burghez", ironie ce se va regăsi mai tîrziu în "dezgustul dadaist" față de valorile acestuia (familia, "sexul pudic, comod și al politeței", "ierarhie și ecuație socială ", memorie, profetism și speranță în viitor. Cîțiva ani după bătăliile lui Vinea, Voronca sau Sașa Pană cu nepoatele Ziței ("Poezia nu e decît un teasc de stors glanda lacrimală a fetelor de orice vîrstă" sau "gramatica logica sentimentalismul ca agățătoare de rufe
Avangarda și politizarea literaturii by Nicolae Manolescu () [Corola-journal/Journalistic/12607_a_13932]
-
Ion Caraion, Antologia poeziei americane, Ed. „Univers”, Buc., 1979). Ca atare, cuvantul lui are greutate: „Nouă poezie americană, antiromantica, antitdidactică, antisentimentală, este o poezie vie, radicală, științifică, adâncind psihologia omului, exprimându-i suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_362]
-
Ion Caraion, Antologia poeziei americane, Ed. „Univers”, Buc., 1979). Ca atare, cuvantul lui are greutate: „Nouă poezie americană, antiromantica, antitdidactică, antisentimentală, este o poezie vie, radicală, științifică, adâncind psihologia omului, exprimându-i suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_363]
-
tehnici, la "noul orizont de așteptare". Dan Stanca s-a referit la "dimensiunea profetică" a romanului, exemplificând, pentru veacul trecut, cu Dostoievski, și, pentru veacul nostru, cu Soljenițân și Orwell. În aceeași ordine de idei S. Damian a vorbit despre profetismul romanelor lui Kafka, prevestitoare ale totalitarismelor epocii noastre. Mihai Sin a vorbit despre "patetismul asumat" al romanului și despre ceea ce a considerat că este, în prezent, o absolutizare a grotescului în roman. Despre romanul liric a vorbit Justin Panța, iar
Situația romanului by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/16695_a_18020]
-
care răspunde Mircea Braga unor astfel de vagi provocări, tocite de retorica modernă. Fiecare mic eseu este o scurtă lecție de înțelegere tradițională a culturii, "tradițional" în cel mai bun sens al cuvîntului. Nimic strident, nici urmă de militantism, de profetism. Stilul elegant al lui Mircea Braga seamănă destul de mult cu cel al lui Livius Ciocârlie - demonstrațiile sînt coerente, bogate în referințe culturale, convingătoare. De fapt, autorul sibian profită de generalitatea întrebărilor asupra mersului culturii pentru a aduce discuția în puncte
Dimensiunea "tonică" a culturii by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/16714_a_18039]
-
spiritualism a hermeneutului bruscat cîndva de un preot în cămașă verde se ivește din nou, în forme stînjenitoare chiar pentru simpla coerență a demonstrației. Nae Ionescu, citit astăzi, apare doar ca "un straniu amestec de enormități, prejudecăți neverosimile, fanatism, fals profetism bombastic". Nu i se admite nici cel mai vag merit. După cum: "Organicismul elogiat de Nae Ionescu, apoi de E. M. Cioran (ce urcă pînă la M. Eminescu), nu este decît o reminiscență epigonică a gîndirii romantice" (în alte locuri, Cioran e
Adrian Marino între lumini și umbre (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15763_a_17088]
-
ales, el a binecuvântat cu Dumnezeu, s-a împărtășit cu Neamul său cel drag, s-a răsfățat în poala Creației divine a naturii, s-a înrourat cu mireasma Duhului Sfânt în polenul geniului creației sale, s-a ctitorit în luceferii profetismului pelasgo-hristic, s-a asumat testamentului iubirii evanghelice îndârjindu-se pentru a-i păstra demnitatea dacoromânului, luptând pentru a-i împlini menirea sa cultural-religioasă, suferind pentru crezul ortodox, împlinindu-se în jertfa sfântă a răstignirii sale mistice ca martir pentru Dumnezeu
Cinstirea Fecioarei MariaI în slova marilor poeţi creştini [Corola-blog/BlogPost/93237_a_94529]
-
istoricul Norman Cohn; din păcate, nu înainte de a-și găsi confirmarea tragică în întîmplările secolului XX. În The Pursuit of the Millenium: Revolutionary Millenarians and Mystical Anarchists of the Middle Ages, britanicul identifică asemănări, unele frapante, altele abia sesizabile, între profetismul religios medieval și mișcările revoluționare moderne. Cea mai importantă dintre ele: dorința febrilă de a-și impune cu orice preț visul, de a înnoi lumea prin distrugere, de a-i spulbera pe toți cei care nu le împărtășesc credința. Siguranța
Sacralizarea urii by Fernanda Osman () [Corola-journal/Journalistic/8383_a_9708]
-
încrederea - mulțimilor, dar justifică edificarea socialismului prin sentimentele umanitare, iar autoritatatea necondiționată a conducătorilor - prin necesitatea de a instrui masele. Frânează știința, dar în numele științei. Răstoarnă sensul raționalismului occidental, dar continuă să se revendice de la el. Care e secretul succesului? Profetismul marxist transformă o schemă de evoluție într-o istorie sacră, al cărei final va fi reprezentat de societatea fără clase" (p. 320). Mereu lucid, Raymond Aron combate fără patimă toate tezele materialismului istoric. În mod firesc, pentru el comunismul nu
A, de la Aron by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/9274_a_10599]
-
nebunilor. Au programat-o și reprogramat-o. I-au modificat formatul de trei ori (și asta face nu mai puțin de nouă corecturi), ca să apară, cu o întîrziere de ani, abia în '92. "Roza vînturilor" ne-o luase înainte, cu Profetism românesc, în '90; "Univers", în '91, scosese Drumul spre centru, antologia Liiceanu-Pleșu, așa că parte dintre textele reținute pentru cuprins nu mai apăreau pentru prima dată după '89". "Au editorii noștri destule metode să ne strice cărțile". "Doamne, greu am structurat
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1471_a_2769]
-
mai târziu. Autorul justifică prin acest artificiu originea divină a scrierilor apocrife, printre care se numără și 4Ezdra. Apocalipticii primesc revelațiile prin intermediul viziunilor și prin aceasta ei se deosebesc de profeți, beneficiarii unor revelații în primul rând auditive, în cazul profetismului, rolul cel mai important jucându-l „cuvântul lui Dumnezeu”. Există două tipuri de viziuni - în vis și în extaz -, tipuri moștenite din Cartea lui Daniel: „În primul an al lui Baltasar, regele chaldeilor, Daniel a văzut un vis, și vedeniile
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
Ion Caraion, Antologia poeziei americane, Ed. „Univers”, Buc., 1979). Ca atare, cuvantul lui are greutate: „Nouă poezie americană, antiromantica, antitdidactică, antisentimentală, este o poezie vie, radicală, științifică, adâncind psihologia omului, exprimându-i suferințele, nevoile, elanurile, aducând umor, ironie, dar și profetism și generozitate socială (...). Poeții noi iubesc viață și lumea, chiar dacă sufăr mai tare încă decât ceilalți, din pricina sensibilității lor sau nu pot înțelege totul. Realismul lor social este considerabil lărgit, iar întrebuințarea vorbirii curente, a viziunilor și sonorităților unui secol
Destine literare by Editura Destine Literare () [Corola-journal/Science/89_a_364]
-
un accidente del pensiero, che tanto più suonerebbe curioso în un pensatore per molti rispetti scevro dai formalismi accademici e dall' affanno verso la specializzazione del sapere di cui pure le Università și sono fatte imbuti castranti. La categoria del profetismo e l'attenzione alla figură del profeta, che affonda la propria rilevanza nell'esperienza del popolo ebraico tra l'VIII e îl V secolo a.C., lungi dall'essere coniugata nel solco di certă tradizione, che în Europa era stată ancoră
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
tenore discorsivo e spesso finanche apodittico dei suoi scritti vadă collocato all'interno della curvatura pedagogica che, meglio di qualunque altra, consente di aderire allo spirito dell'autore, cogliendone di conseguenza, come rimarcato da Caterina Foppa Pedretti, îl tratto di "profetismo profano", senza confonderlo con quello di "profetismo religioso" classicamente inteso 4. "Profetismo profano" vuol dire, come invero anche în quello dalla cifră religiosa, abbandonare forme di rapporto con îl presente e îl futuro vicine alla magia, e cessare così di
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
suoi scritti vadă collocato all'interno della curvatura pedagogica che, meglio di qualunque altra, consente di aderire allo spirito dell'autore, cogliendone di conseguenza, come rimarcato da Caterina Foppa Pedretti, îl tratto di "profetismo profano", senza confonderlo con quello di "profetismo religioso" classicamente inteso 4. "Profetismo profano" vuol dire, come invero anche în quello dalla cifră religiosa, abbandonare forme di rapporto con îl presente e îl futuro vicine alla magia, e cessare così di essere voce oracolare che proclama una verità
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
vuol dire, come invero anche în quello dalla cifră religiosa, abbandonare forme di rapporto con îl presente e îl futuro vicine alla magia, e cessare così di essere voce oracolare che proclama una verità a chi ne chieda consiglio. Îl profetismo profano, pur rimanendo nel solco della peculiarità capitiniana intravista da Norberto Bobbio în un celebre scritto dedicato all'opera dell'amico, ossia "nell'unione, meglio nella fusione, di religione e politică"5, ha îl suo significato più profondo e intenso
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
fusione, di religione e politică"5, ha îl suo significato più profondo e intenso nell'ancorare îl pensiero alla situazione storica, concretă, presente, al fine di trasformare le proposte elaborate, previo studio di fattibilità, în prassi educativa e sociale. Tale profetismo proietta nell'oggi pensato domani îl radicale dissenso verso l'architettura socio-economico-religiosa che sorregge sia le istituzioni che le agenzie di distorcente socializzazione di massa (più che per un difetto congenito, per la promiscuità con le logiche degeneri del potere
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
alla morale e alla socialità siano da Capitini înțese come elemenți dotați di una cromatura unică, în grado di dissolvere per sempre l'antropologia fascista, accelerandone îl superamento, non garantito automaticamente dal passaggio alla formă repubblicana di Stato. Îl suo profetismo della praxis, teso all'avvento del post-umanesimo, imperniato sulla figură del profeta come centro individuale în grado di calamitare tutte le risorse della società per dare vită a un cerchio universale, spirituale mă anche politico (e non a caso ricorre
Polis () [Corola-journal/Science/84979_a_85764]
-
Groper), de acela contradictoriu al poporului evreu ca atare, pe de o parte idealist, aspirînd la înălțare morală, pe de altă parte animat de instincte telurice, practice și ferme; de peisajul Palestinei "țara unde cresc portocalii", de fenomenul misticismului și profetismului la evrei, la care revine adesea, sau de traducerea poemelor lui Heine și Yehuda Halevi. În toate subiectele abordate, tînărul scriitor se simte acasă, face considerații sociologice și antropologice, se cufundă în mitologie, istoria antică și mai ales în Biblie
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
Fundoianu numește ideile care stăteau la baza lor, idei exogene și endogene. Mitologia greacă e creată cu idei exogene, Biblia e însă scrisă cu idei endogene. Nu mai puțin de cinci capitole din acest studiu sînt consacrate misticii iudaice, fenomenului profetismului și falșilor profeți ai Cabalei, pînă la apariția hasidismului cu extazul lui. Din mărturiile unor supraviețuitori ai Auschwitz-ului menționați în corespondența soției poetului, Geneviève, aflăm că doi dintre ei, doctorul Moscovici și doctorul Klein care au legat o strînsă și
Fundoianu, eseist, filozof și profet by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Memoirs/16140_a_17465]
-
sus în stima elitelor, nimeni nu reacționează, totuși, când ești terfelit, ești anulat sau calomniat. Cine a fost mai mult calomniat în țara românească decât profesorul Iorga? Nimic din câte a făcut N. Iorga pentru noi, nici munca lui, nici profetismul lui, nici geniul lui- nimic nu l-a putut înălța deasupra noroiului, nu l-a putut imuniza contra atacurilor și calomniilor. Mă întreb câteodată ce trebuie să faci în România ca să îți poți convinge semeniii că ai făcut într-adevăr
OMUL POLITIC de GIGI STANCIU în ediţia nr. 144 din 24 mai 2011 [Corola-blog/BlogPost/361161_a_362490]