274 matches
-
centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul
VIORELA CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_viorela_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/360901_a_362230]
-
Autor: Elisabeta Iosif Publicat în: Ediția nr. 417 din 21 februarie 2012 Toate Articolele Autorului DE VORBĂ CU BRÂNCUȘI DE VORBĂ CU BRÂNCUȘI - Ce mai faci, bunul meu Brâncuși? Te văd zburând printre astre - Privesc spre Pământ, în căutarea zâmbetului prometeic! - Vino cu barda ta și-nvie pământul adormit între ape! - Dar tu, Poetule? În harpa ta de gânduri aud numai o melodie.. - Am pătruns în noaptea cerului prin ochii Domnișoarei Pogany! - Aha! Mereu singur, scoți de sub unghiile timpului miez de
DE VORBĂ CU BRÂNCUŞI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_brancusi_elisabeta_iosif_1329849350.html [Corola-blog/BlogPost/346796_a_348125]
-
din oglinda “Coloanei Infinitului”- fulger vestitor! - Mda! În osia luminii sale, Poetule, simți început de trăznet?! - Doar în apa Jiului văd imaginea Timpului. Tu lucrezi zboruri?! - Modelez zboruri, nu păsări! Semnele negării Labirintului... - A, în Stâlpul Infinitului. Curbele sufletului, sfârtecat prometeic. - Cu ele traversez Oceanul Cerului! In zbor de zodie - un Pește! - Tu ești deschizător de zodie, dragul meu, Brâncuși. Ce vezi? - Zbor inițiatic în ceafa zilei, ieșind din Labirint! - zise dispărând. ELISABETA IOSIF Februarie, 2012 Referință Bibliografică: DE VORBĂ CU
DE VORBĂ CU BRÂNCUŞI de ELISABETA IOSIF în ediţia nr. 417 din 21 februarie 2012 by http://confluente.ro/De_vorba_cu_brancusi_elisabeta_iosif_1329849350.html [Corola-blog/BlogPost/346796_a_348125]
-
și cele de luptă aprigă pentru supraviețuire, trebuiau săpate în stâncă pentru a sta mărturie destoiniciei și vitejiei dobândite în lupta cu necunoscutul, cu dușmanii și - de ce nu? - cu el însuși. Astfel, acele insinuări de fresce, emoționante dovezi ale zbaterii prometeice a omului primordial (mitul prometeic este cu siguranță cel mai reprezentativ mit al civilizației umane!), se constituie în repere luminoase pe traseul pieptiș al istoriei omului și artei sale. 2. Imită arta realitatea? Fără-ndoială, natura rămâne inepuizabilul izvor din
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
pentru supraviețuire, trebuiau săpate în stâncă pentru a sta mărturie destoiniciei și vitejiei dobândite în lupta cu necunoscutul, cu dușmanii și - de ce nu? - cu el însuși. Astfel, acele insinuări de fresce, emoționante dovezi ale zbaterii prometeice a omului primordial (mitul prometeic este cu siguranță cel mai reprezentativ mit al civilizației umane!), se constituie în repere luminoase pe traseul pieptiș al istoriei omului și artei sale. 2. Imită arta realitatea? Fără-ndoială, natura rămâne inepuizabilul izvor din care se alimentează arta. Din
CONSIDERAŢII DESPRE ARTĂ – ELEMENTE DIN FILOSOFIA CULTURII de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/George_petrovai_consideratii_despre_a_george_petrovai_1359282092.html [Corola-blog/BlogPost/364867_a_366196]
-
poeților îndrăgostiți,/ curând primăvara va tulbura/ imaginea cetății poeților/ cu glasurile îndrăgostițiilor contemporani./ Șchiopătând din iubire, măria sa Timpul/ își va înzăpezi clipele/ în limbile ceasului de la / Consiliul Popular, poeții vor jura iubire veșnică/ iubitelor din versuri diafane/ și sinelui lor prometeic.../ S-au jucat cu focul/ și acum/ dau din umeri,/ în fața flăcărilor cerului/ și iubitelor amăgitor de frumoase./ amăgitor de amăgitoare,/ iubitelor/ din fața oglinzilor de cristal!” Ca într-o magie a cuvintelor: Clopoțeii iernii, Primăvara, Timpul primesc trăsături și preocupări
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE, LA VOLUMUL DE POEZIE PARALELISM VIZIONAR de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1534 din 14 martie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1426326526.html [Corola-blog/BlogPost/367426_a_368755]
-
un spațiu subiectiv, acesta este fenomenul credinței, al diversității credințelor și al punerii chestiunii credinței, ceea ce duce la o formă de pozitivism în secolul al XIX-lea care face ca omul să se viseze demiurgul lui însuși: își împropriază puteri prometeice și se vede într-un anumit fel dumnezeu. De asemenea, începutul secularizării poate fi identificat fie în orizontul social unde se voia crearea unui om nou, fie în domeniul tehnic, fie sub forma imperialismului occidental, față de cultura mondială, în noțiunea
DESPRE OMUL DE ASTAZI DIN BISERICA, INTRE IISUS HRISTOS, EXISTENTIALISM SI SECULARIZARE de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 14 din 14 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/344930_a_346259]
-
transfigurată de acum încolo, văzută cu alți ochi”.(A.Béguin). Pentru a nu ne mai lăsa întru dezlegarea ,,enigmelor Sfinxului, poeta ne scoate din labirinturile numai cu intrare, luminându-ne nedumerirea: ,,deșertul e un vampir (nelegiuit)” - cam lugubru, antropofagic, imagine prometeică în înlănțuirea de stâncă. ,,...atât a mai rămas într-un deșert de gânduri/...prin această întindere liniștită, pustie/și primejdiaosă/se mai rotesc vulturii din când în când.../” , iar ,,privirile se lovesc de lumina aspră,/apăsătoare/îmi stăpânesc lacrima ce
CRONICĂ REALIZATĂ DE VASILE POPOVICI VOLUMULUI OBSESIA DEŞERTULUI , AUTOR VALENTINA BECART de VALENTINA BECART în ediţia nr. 446 din 21 martie 2012 by http://confluente.ro/Cronica_realizata_de_vasile_popovici_v_valentina_becart_1332342352.html [Corola-blog/BlogPost/354680_a_356009]
-
noiembrie, în organizarea Societății „Conexiuniˮ, o manifestare culturală de excepție, deja cu renume internațional. A urmat momentul închinat sărbătoritului lunii, Gavril Moisa, care a fost prezentat într-un medalion de Iulian Patca. Prof. Rodica Prodan, autoarea cărții „Gavril Moisa - Efortul prometeic în abisul ontologicˮ, a venit înaintea asistenței pentru a vorbi despre geneza lucrării sale, născute din adevărate „exerciții de admirațieˮ (I. Patca). Apariția cărții, ținând cont de faptul că autoarea nu face parte din lumea scriitorilor, este un rar exemplu
LIGA SCRIITORILOR LA FINAL DE 2016 de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 2177 din 16 decembrie 2016 by http://confluente.ro/al_florin_tene_1481882182.html [Corola-blog/BlogPost/362495_a_363824]
-
infinitatea fragmentelor percepute,care se mișcă enigmatic,hiperbolic ori microscopic, precum într-o plasmă :uneori când șed pe coasta gotiă a amintirilor cu tine/telecomanda cu butonul de hârtie declanșează/rularea filmului persoanelor ferice(ipostază sisif și amintire din zacerea prometeică). Impresia de imaginație ontologică,de aglomerare fastuoasă sugerează și un mod al imaginației;voind să fie realist în observație,poeta e o fantezistă în reprezentare.Precizia,minuția hiperrealistă fragmentată de metafore surprinzătoare, cu aparență de descriere pozitivistă împing detaliile spre
ADINA UNGUR-CALVARIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 374 din 09 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Adina_ungur_calvaria.html [Corola-blog/BlogPost/361897_a_363226]
-
piele, pe neștiute se infiltrează în sânge, dă în clocot, pulsează în inimă și de acolo în tot corpul străbate drumul de la suflet spre spirit ... dansează în stomac coboară, se împletește cu dragostea în pântecul iubirii ... îți dă fiori focul prometeic arde ființa, te transformă în flacără incendiază fiecare particulă și atom, te dezintegrează te transformă în pasărea Phoenix renaște din propria cenușă și se purifică în lacrima ta ... iți cotropește mintea ochii tăi văd lumea magică prin ochii timpului o
GHEAŢĂ ŞI FOC.. de CAMELIA CONSTANTIN în ediţia nr. 339 din 05 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Gheata_si_foc_.html [Corola-blog/BlogPost/357997_a_359326]
-
dar în același timp, utilizează cuvântul pentru a-și țese „ pânză la un război arhaic “, în așteptarea unui Ulise : „ sunt doar o anacruz-a penelopei “ ( Sau ), care să-i sfărâme lanțurile cu care e legată simbolic de vârful muntelui, în timp ce vulturul prometeic îi ciugulește versul : „ de ce / mie / nu mi se regenerează versul / ciugulit de vultur “ ( Aș vrea ). Pe de altă parte, cuvantul și-a pierdut din puterea sa inițială, aceea de a institui realul, însă nu în sensul unor necuvinte, ci în
„APARENT/ ILLUSORY” O NOUĂ APARIŢIE EDITORIALA SEMNATĂ DE POETA DACINA DAN de MIHAELA GHEORGHIU în ediţia nr. 2173 din 12 decembrie 2016 by http://confluente.ro//var/www/html/Home/Stihuri/Reflectii/mihaela_gheorghiu_1481520906.html [Corola-blog/BlogPost/360912_a_362241]
-
să tac, nu mai pot nici să plîng, Îmi iau partea de lume și degeaba o strîng, Ea e vîntul sălbatec, armăsarul de foc, Măi respir o secundă, dacă mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii de foc, Măi respir înc-o dată, nu aici, în alt loc ... & POEM ABISAL Pentru iubita
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
să tac, nu mai pot nici să plîng, Îmi iau partea de lume și degeaba o strîng, Ea e vîntul sălbatec, armăsarul de foc, Măi respir o secundă, dacă mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii de foc, Măi respir înc-o dată, nu aici, în alt loc ... & POEM ABISAL Pentru iubita
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
să tac, nu mai pot nici să plîng, Îmi iau partea de lume și degeaba o strîng, Ea e vîntul sălbatec, armăsarul de foc, Măi respir o secundă, dacă mai am noroc, Eu sînt muntele aprig încolțit doar de zei, Prometeici, gigantici, ca nărozii atei, Eu pășesc peste dealuri, cad în floarea de crin, Mă aud deodată galopînd și suspin- Eu sînt ultima ceață, sînt ciulinii de foc, Măi respir înc-o dată, nu aici, în alt loc ... & POEM ABISAL Pentru iubita
JEUNE VIERGE de IOAN LILĂ în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Jeune_vierge.html [Corola-blog/BlogPost/370859_a_372188]
-
Astfel că, dincolo de opiniile convergente sau nu, ale exegeților mei, eu sunt al lui Goethe, den Weimar, ci nu al lui Eminescu- via Schiler și Sapho! Suntem vechi, cu nu bătrâni, cum splendid a definit G. Călinescu; orfeici, ci nu prometeici , nu pedepsiți de zei, cu “ vultur propriu”... ( Câțiva dintre contemporanii mei, stinși, de asta au murit: de cancer la ficat: arta lor, în mare parte, revizită, este un simptom al suferințelor TUMORALE, sau , dacă vreți, simptome ale organului amputat” ( mutatis-
DESPRE HISTRIONISM ŞI EFECTUL CATHARTIC REVIGORATOR de EUGEN EVU în ediţia nr. 1238 din 22 mai 2014 by http://confluente.ro/Eugen_evu_1400737060.html [Corola-blog/BlogPost/346887_a_348216]
-
române, influențând literatura de la noi, a fost faima câștigată în Europa prin mitologia romantică propagata, făcându-l unul din autorii cei mai populari pe continent. (Oxford Historoy of English Literature, Oxford, 1963, vol.X, p.415.). Byron reprezenta mitul eroului prometeic în slujba umanității înrobite, „un fel de zeu tutelar al literaturilor din ținuturile sud-estice ale Europei”, cum scria D. Popovici. Prima mențiune descoperită până acum a numelui Byron pe teritoriul românesc este scrisoarea consului francez Hugot către Chateaubriand din 9
GEAMĂNUL DIN OGLINDĂ, ROMAN, A ŞAPTEA ZI de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 320 din 16 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Geamanul_din_oglinda_roman_a_saptea_zi.html [Corola-blog/BlogPost/357073_a_358402]
-
folosește autorul în cartea de față, este o poezie a Vieții și a Morții care nu pune punct creației divine. „Prima privire în sus a Creatorului a creat aripile(....)” iată un gând de care omul Salvomir Almăjan îndrăznește, aș zice, prometeic, să se apropie ca de soarele dumnezeirii. Această lucrare, cartea, este ca un poem în proză, are puterea de-a despica frumos apele neliniștii noastre generale, să ne facă părtași la aventura prin care Știința și Lucrarea Divinității sunt Alfa
ZBOR CAZUT INTRE ARIPI de MELANIA CUC în ediţia nr. 214 din 02 august 2011 by http://confluente.ro/Zbor_cazut_intre_aripi.html [Corola-blog/BlogPost/370847_a_372176]
-
și varii problematici ale existenței lumii actuale, erudiție, talent teosofic și, mai presus de toate, Hâr, nu atât în lămurirea sinelui asupra stării de fapt, ci în redarea și explicitarea inteligibila, cu deosebită acuratețe a tainelor, spre a face - din prometeica să truda - un mijloc de salvgardare a decadentei naturi umane contemporane. Armonii culturale și spirituale necesare, de mare utilitate, scrise cu verva inițiatica, truism, altruism și respect față de om - în genere. O epistemologie eseistica rară, pozitivă și sinergica, un sinestezic
O NOUĂ APARIŢIE LITERARĂ, ÎN COLECŢIA CREDO A EDITURII ARMONII CULTURALE: STELIAN GOMBOŞ – ARMONII CULTURALE ŞI SPIRITUALE CONTEMPORANE (ESEU ISTORICO-TEOLOGIC) de GHEORGHE STROIA în ediţia nr. 627 di by http://confluente.ro/O_noua_aparitie_literara_in_colect_gheorghe_stroia_1347948639.html [Corola-blog/BlogPost/343617_a_344946]
-
poeților îndrăgostiți,/ curând primăvara va tulbura/ imaginea cetății poeților/ cu glasurile îndrăgostițiilor contemporani./ Șchiopătând din iubire, măria sa Timpul/ își va înzăpezi clipele/ în limbile ceasului de la / Consiliul Popular, poeții vor jura iubire veșnică/ iubitelor din versuri diafane/ și sinelui lor prometeic.../ S-au jucat cu focul/ și acum/ dau din umeri,/ în fața flăcărilor cerului/ și iubitelor amăgitor de frumoase./ amăgitor de amăgitoare,/ iubitelor/ din fața oglinzilor de cristal!” Ca într-o magie a cuvintelor: Clopoțeii iernii, Primăvara, Timpul primesc trăsături și preocupări
PREFAȚĂ DE FLORENTIN SMARANDACHE de MARINELA PREOTEASA în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/marinela_preoteasa_1424286536.html [Corola-blog/BlogPost/367423_a_368752]
-
încercat să discute fenomenul Eminescu după moartea lui și amploarea operei lui în posteritate. A. Dupont, președintele Universității, spunea despre Eminescu: „Mai întâi drama prodigioasă a acestei vieți prea scurte, culminând în rătăcire și nebunie, și care atestă un destin prometeic, al umanității contemporane chiar, în căutarea, de-a lungul culturilor și sistemelor, să-și găsească temeiuri de a exista. Furia chinuitoare a cunoașterii, dorința de a da plenitudine și sens vieții, descoperite sau căutate, sfâșie inima lumii noastre.” Deși un
EMINESCU DUPĂ EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1510 din 18 februarie 2015 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1424251708.html [Corola-blog/BlogPost/365865_a_367194]
-
centrul poemului se ramifică înspre haloul zorilor, cu evidența unei izbucniri profetice: „Dar ziua... / Ziua are puterea de a dărâma, / de a zgudui/ visul / și speranța / pe care le înalț / din nisipuri cântătoare” (Ziua care vine). Venită ca o pedeapsă prometeică, fulgurația simptomului (lacunar), de sorginte simpatetică, estompează secvențele fluxului imaginativ al ipostazierii leitmotivului expulzându-l „În afara visului”: „Adorm mereu în afara visului / semn că nici visul nu mă primește. Adorm mereu/ pe aceleași cuvinte - acum fără sens - / răscolind lutul simplu, / nisipul
AUTORITATEA GNOSEOLOGICĂ A CUVÂNTULUI ÎN POEZIA VIORELEI CODREANU TIRON de VIORELA CODREANU TIRON în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/_autoritatea_gnoseologica_a_cuvantului_in_poezia_viorelei_codreanu_tiron.html [Corola-blog/BlogPost/372640_a_373969]
-
punct de vedere, vom remarca de-a lungul întregii cărți dihotomia dintre două personaje (si nu numai acestea), ,,timpul și eu/ ne asemănăm atât de mult’’ (Amfora - p. 21). În cadrul acestei relații există îndeajuns de mult regret pentru puterea aproape prometeică a poetei de a recunoaște într-o inimă înfrântă, acceptarea resemnată a unei tăceri amestecate și perfecte ,,vom avea, de asemenea, câte unul care poate citi în lacrimile/ din inima frântă a unei amfore tăcute’’(Amfora - p. 21). Ochii Istanbulului
Uniunea Ziariştilor Profesionişti by http://uzp.org.ro/regasirea-de-sine-ayten-mutlu/ [Corola-blog/BlogPost/92540_a_93832]
-
un spațiu subiectiv, acesta este fenomenul credinței, al diversității credințelor și al punerii chestiunii credinței, ceea ce duce la o formă de pozitivism în secolul al XIX-lea care face ca omul să se viseze demiurgul lui însuși: își împropriază puteri prometeice și se vede într-un anumit fel dumnezeu. De asemenea, începutul secularizării poate fi identificat fie în orizontul social unde se voia crearea unui om nou, fie în domeniul tehnic, fie sub forma imperialismului occidental, față de cultura mondială, în noțiunea
DESPRE OMUL DE ASTĂZI DIN BISERICĂ, ÎNTRE IISUS HRISTOS, (POST)MODERNISM, EXISTENŢIALISM ŞI SECULARIZARE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/Despre_omul_de_astazi_din_biserica_intre_iisus_hristos_post_modernism_existentialism_si_secularizare.html [Corola-blog/BlogPost/351450_a_352779]
-
î.e.n., când gânditori din China, India, Iran și Palestina au întemeiat, concomitent și independent, marile filosofii și religii, astfel punându-se bazele gândirii sistematice întru dobândirea primei forme a conștiinței de sine. Precedată de epoca preistorică și pregătită de epoca prometeică a unor progrese tehnico-materiale, Jaspers crede că urme ale acelei antice axe spirituale s-ar resimți până în zilele noastre, în acest mod percepându-se semnele vagi și nesigure ale unei noi perioade axiale, ce poate culmina într-o nouă comunitate
MARTIN HEIDEGGER ŞI KARL JASPERS – ULTIMII MOHICANI AI MARII CUGETĂRI ÎNTR-O LUME CU SPIRITUL TOT MAI MIC de GEORGE PETROVAI în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 by http://confluente.ro/george_petrovai_1423572471.html [Corola-blog/BlogPost/382210_a_383539]