500 matches
-
Florean a știut să-și apropie un specialist adevărat și să-i lase întreaga libertate de concepție și de acțiune. Consecințele acestor parteneriate sînt incontestabile: în vreme ce prima categorie, cea care visează mitologii artistice și resuscită stalinismul nițel derutat al unor propagandiști vioi, va avea nevoie de mult timp și de mulți bani pentru a-și plăti erorile de calcul și de gust, cea de-a doua categorie, pe care în mod cert, pînă acum, o ilustrează doar Victor Florean, dar semne
Muzeul Florean în 2005 by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/11216_a_12541]
-
nu are o alunița pe spate? Sau crezi că nu a zbierat la un taximetrist în viața ei? De ce nu scri și ceva de rău, ca să fi mai credibil, să vrea să te citească lumea, nu să fi așa de propagandist? Într-adevăr descopăr și eu un Dragoș foarte sensibil...(ne place cum scrii!!!) Și ne “place” și cum scrie (!) dadtroll care nu crede în oameni perfecți...așa e, dragă, ai dreptate! mai...dadatroll...e ziua Oanei Pellea.Ce vrei?Care
La mulţi ani, Oana! by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82893_a_84218]
-
să stîrnească derută, să producă o criză de valori, o criză identitară, ceea ce s-a și petrecut. Persoanele experimentate, cele cu memorie culturală și politică, au identificat însă în noii dascăli lansați pe posturile de televiziune pe cîțiva dintre foștii propagandiști de marcă ai primei etape ai regimului comunist în România: pe Silviu Brucan, conducător al "Scânteii" legale postbelice, și pe Dan Deșliu, literat de formulă realist socialistă, reprofilați amîndoi pe traiectoriile unui discurs politic, care spunea cu alte vorbe, ceea ce
Un nou A.C. Cuza by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15419_a_16744]
-
vizibilă, între altele, și în cazul procesului (desigur simbolic și cîtuși de puțin totalitar, căci atari evenimente se înscriau într-un mediu al deplinei libertăți de conștiință!) intentat lui Maurice Barrès, care de la cartea sa, L'Homme libre, a ajuns propagandist la L'Echo de Paris, fiind socotit vinovat ca "un om ce devine, datorită voinței de putere, campionul unor idei conformiste, cu totul opuse ideilor pe care le avea în tinerețe". Nu mai puțin interesantă ni se înfățișează atitudinea polemică
Salvarea unei specii by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15449_a_16774]
-
poetului față de ideologia comunistă, are grijă să pună mereu în evidență relativa marginalitate a poziției sale, reținerile și ezitările, și, mai ales, căutarea "de a se apăra împotriva oricărei forme de angajare care să-l transforme pe intelectual într-un propagandist". E important de notat, astfel, că, după încercările de conciliere ale lui Breton, la data apariției celui de al doilea manifest suprarealist (1929), Tzara ținuse să disocieze angajarea politică de cea a poetului chemat să-și urmeze liber experiențele individuale
O biografie a lui Tristan Tzara by Ion Paul Sebastian () [Corola-journal/Journalistic/14556_a_15881]
-
haiducii idilici ai lui Eugen Barbu). I-aș fi lăsat în plata Domnului, dacă acele gloabe ideologice n-ar continua să ridice și astăzi spre izvoarele secate ale finanțărilor de la Ministerul Culturii fliturile lor veșnic însetate. Scriind prea mult despre propagandiștii cu penelul, condeiul, portativul sau coardele vocale există riscul de a crea o idee falsă: și anume, că oricine îngenunchia în fața dictaturii era plătit din gros. Partea tragi-comică e că mulți o făceau pe degeaba! Amatori roși de ambiție, psihopați
Dușmanii luminii vin de la Răsărit by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14078_a_15403]
-
reputatul om de cultură și critic literar, prof. dr. Cornel Moraru. Din fericire, publicul târgumureșean iubitor de cultură, exigent și rafinat, știe să aprecieze „calmul valorii” și să respingă, instinctiv, „zgomotul” mediocrității, hidoșenia kitsch-ului cu ștaif și pe gureșii propagandiști care-l cultivă. Ziarista Mariana Cristescu, președintele Asociației Culturale „Punți de lumină”, se numără, cu siguranță, printre cei care au înțeles imperativele momentului, nevoia de mobilizare a competențelor, de reviriment al discursului artistic, de selecție a ofertei, a unui nou
„PUNŢI DE LUMINĂ” – UN PROIECT CÂŞTIGĂTOR! [Corola-blog/BlogPost/94308_a_95600]
-
rupe cu trecutul". Iar cei care așteptau semnalul, nerăbdători și poate neliniștiți, ușor debusolați în vâltoarea evenimentelor, primindu-l au și trecut la fapte, adică la schimbarea instantanee a direcției de mers: "o întreagă falangă de gânditori de stânga, simpli propagandiști sau profesori de socialism științific, s-a convertit rapid " arzându-și odată cu carnetele, și ideile " în opusul ei, devenind peste noapte adepta înfocată a economiei de piață, capitalismului sălbatic și a proprietății private fără limite". Ce a urmat? A urmat
Foiletonul de sâmbătă by Gabriel Dimisianu () [Corola-journal/Journalistic/12660_a_13985]
-
pp. 178-179) Sentimentul cel mai prezent în acest al patrulea volum de însemnări zilnice al Monicăi Lovinescu este, alături de melancolie, dezamăgirea. Se poate vorbi, în primul rînd, despre o dezamăgire a istoriei produsă de faptul că, după prăbușirea sistemului comunist, propagandiștii acestuia sunt mai activi și mai agresivi decît niciodată. Problema crimelor comuniștilor nu se pune nici acum, după prăbușirea zidului Berlinului, în schimb toate tunurile țintesc spre textele de tinerețe ale lui Eliade și Cioran, autori care nu mai sînt
Melancolii și decepții by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12751_a_14076]
-
Pavel Șușară I. în primii ani ai deceniului șapte, cînd Marin Gherasim, Horia Bernea și Teodor Moraru începuseră deja să se manifeste public, în pictura românească lucrurile intraseră încet pe o direcție oarecum normală. Propagandiștii anilor cincizeci își cam cheltuiseră avîntul retoric, loturile de tractoare sosite din U.R.S.S. nu mai făceau obiectul extazierilor cromatice, iar cei însărcinați cu verificarea șevaletelor și a pensulelor artiștilor suspecți, se cam leneviseră și ei. Ba chiar au apărut
Artă tradițională / Artă alternativă by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/12800_a_14125]
-
o distribuire justă a greutăților. Cei obligați să trăiască comunismul erau scutiți să mai și creadă în el sau să-l studieze realmente. Dar în sfîrșit, Marx părea bun în toate sosurile, iar cînd există o bucătărie dominantă, oamenii devin propagandiștii ei benevoli chiar fără să își dea seama. îmi amintesc de asemenea, cu cîtă condescendență se vorbea și despre poezia "tristă", "monotonă", chiar "morbidă" a unui alt mare poet român " Bacovia, a cărui sensibilitate ultragiată auzea pînă și materia "plîngînd
De la interdicția de a fi trist la obligația de a fi singur by Dinu Flămând () [Corola-journal/Journalistic/12462_a_13787]
-
literară nr. 1/ 1959 au fost preluate din lucrarea Anei Selejan, Literatura în totalitarism 1959-1960, Buc., CR, 2000.ț Alt prilej de de instruire a scriitorilor și de aducere la ordine a acelora dintre ei care se sustrag obligațiilor de propagandiști ai partidului îl constituie congresele și conferințele naționale ale USR, plenarele CC al PMR, ședințele organizațiilor de partid din diverse instituții etc. A intrat în istoria literaturii române, ca un moment nefast al ei, Congresul Scriitorilor din 18-23 iunie 1956
Literatură scrisă la comandă by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/11523_a_12848]
-
mai mult de adevăr. Pentru că, de ce să nu o recunoaștem deschis, în rândurile minunatului nostru popor mărșăluiesc și mulți gata să creadă orice li se spune, fără să treacă prin filtrul analizei proprii afirmațiile unor vânzători de iluzii, ale unor propagandiști care, de multe ori, servesc alte interese decât cele ale României. De aici și ușurința manipulărilor, a îndrumării oamenilor către ținte false. Am văzut recent un excelent film documentar despre decembrie 1989. Rămâi stupefiat revăzând minciunile pe care le debitau
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93758_a_95050]
-
proaspete, visători, inocenți, politicieni și înalte grade militare cu soluții pentru următorii o sută de ani, martori ai lui Jehova, vânzători de fleacuri, escroci, predicatori ai Armatei Salvării, ziariști specializați în mizerie și copii sidatici, spioni, traficanți de droguri, proxeneți, propagandiști zeloși ai capitalismului triumfător... Fusesem printre plângăreți. Nu mai plânsesem politic din 1968, un scâncet de fapt, când Ceaușescu condamnase invadarea Cehoslovaciei, dar în 1989 și în anii următori, era de bon ton să plângi cu lacrimi adevărate. Trebuia. Mestecasem
O proză de Constantin Stoiciu by Constantin Stoicu () [Corola-journal/Imaginative/13439_a_14764]
-
să vezi în comunism "o victorie nemiloasă a principiilor asupra vieții"? Este, neîndoielnic, o confuzie terminologică. Fiindcă nici în cazul semidoctismului individual, nici în cel al comunismului materializat în socialismul real, nu întrezărim măcar umbra vreunui principiu. Ceea ce mediocritățile ori propagandiștii regimului (de multe ori, unii și aceiași...) susțin ca principii constituie, de fapt, o frazeologie găunoasă, vorbe fără acoperire în fapte. Ca să existe, principiile trebuie asumate și urmărite consecvent. Altfel, norma morală devine un simplu aspect lejer-conversațional. Invocând, ca probă
Colecționarul by Daniel Cristea-Enache () [Corola-journal/Journalistic/10573_a_11898]
-
satelite ale Moscovei.) Cînd Tonitza se înverșuna, vag misogin, în fața "floristelor" timpului, confecționere de tablouri lascive, ca iatacurile din care ieșeau, nici prin gîndul lui cel mai treaz nu-i trecea ce avea să însemne spectrul indigestei manufacturi orchestrate de propagandiștii comunismului. Pe lîngă "1907" al lui Piliuță - exemplu benign, la urma urmei, dar nu mai puțin paradigmatic, între atîtea altele - cu mujicul rumân odihnindu-și, pe pian, toporul cu care părăduise conacul boieresc, găselniță de "Ogoniok", pe lîngă lumea asta
Artă leneșă by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/17241_a_18566]
-
nu i-a citit pe Marx și pe Lenin, ci a preluat din imensul material propagandistic al epocii diverse clișee în legătură cu ideologia lor. Cand explică, de pildă, in ce circumstanțe s-a înființat Școală de literatură, el vorbește că un propagandist la o lecție de "învățământ politic": Firește că o literatura nouă nu se face ușor și nici numai cu discursuri sau sfaturi date oamenilor de către acei care nici nu sunt de fapt de specialitate. În anii care au urmat după
Sub dictatura prostului-gust by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17512_a_18837]
-
cu totul; urmînd să mă reped la Luvru, ca să revăd Victoria de la Samothrace, care că orice victorie, și-a pierdut capul". În loc de-a aprobă acest voiaj unui autor ce începuse a le aduce servicii (fără a deveni, totuși, un propagandist de primă mînă), autoritățile îi fac șicane în legătură cu reeditarea, la Hachette, a traducerii inofensivului român pentru copii, Fram ursul polar. Deși prudent, scriitorul nu se poate înfrîna de la expresia amărăciunii sale: "Probabil că și întîrzierea sau dispariția volumului trimis pe
Cezar Petrescu, îndrăgostit by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17602_a_18927]
-
Ne rămâne să întrebăm cât de corecte au fost și sunt caracterizările făcute de „groparii“ regimului defunct. Există un document public de rang prezidențial, care și-a asumat, chipurile, rolul de bilanț al epocii, în spatele căruia se aflau și foști propagandiști comuniști, deveniți apologeți ai capitalismului. Dar documentul, ca și o mulțime de contribuții publicistice individuale, ce oferă românilor? O imagine cât de cât veridică a aproape o jumătate de secol de experiment social, practicat după model sovietic, întâi sub cizma
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
doar de câțiva ani cu slabe scintilații, însăși marea politică de demnitate, independență și afirmare internațională fiind considerată nimic altceva decât prefăcătorie (de conivență cu sovieticii). Nici măcar să releve cu obiectivitate ce a fost cu adevărat rău nu prea știu propagandiștii, cât a durat acesta, cine a fost vinovat de comiterea lui, cum a evoluat sau a involuat el. Adevărat, paralel cu unele reforme populare, în țară s-au instalat din primii ani și anumite maniere politice și mentalități sociale de
Evocări din „prima fază“ by Dumitru Popescu () [Corola-journal/Journalistic/2472_a_3797]
-
fruntea unei noi cruciade împotriva necredincioșilor, avea să scape popoarele creștine de sclavia în care erau ținute de secole. O mulțime de călugări ruși, sosiți în Principate, în Transilvania și în toată Peninsula Balcanică, pregătiseră de mult terenul, dovedindu-se propagandiștii cei mai eficace ai acestor mișcări populare și de simpatie față de «Rusia pravoslavnică». Mii de volintiri (n.r. - voluntari) din Moldova și Muntenia se angajaseră în armata rusă: la sfârșitul războiului, erau 12.000″, ceea ce înseamnă că peste 1% din populația
Când au început românii să urască Rusia by Elena Badea () [Corola-journal/Journalistic/25174_a_26499]
-
țara. Să-mi apăr țara într-o lume în care ce se întâmplă la un capăt al globului afectează situația internă a României. O lume în care, cu atât mai mult, soarta Ucrainei privește direct România. Merg să lupt, spre deosebire de propagandiștii internauți ai Moscovei, și știu că spiritele ancestrale ale geto-dacilor sunt alături de mine. Pentru rasă și pentru România Mare! Sursa: Nationalistii.ro
RĂZBOI UCRAINA. Gest incredibil al unui român: Nu mă tem de moarte by Anca Murgoci () [Corola-journal/Journalistic/21710_a_23035]
-
nu numai didactic, ci și propagandistic. Activistul care în mod obișnuit o însoțea avea grijă ca filmele să fie înțelese "corect" din punct de vedere politic. Ioan Groșan și l-a ales nu întâmplător ca personaj principal pe un asemenea propagandist, care, fiind ingenuu, ni se înfățișează ca un don Quijote caraghios, produs hilar al comunismului. El vine în sat să propovăduiască o ideologie pe care n-o înțelege (și care nici nu are, de altfel, nimic de înțeles) pentru ca în
Ioan Groșan și problema nemuririi sufletului (2) by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16798_a_18123]
-
unui mod de a exprima elanul liric rezultă un fel de electricitate care exprimă tot un elan liric. Geo Dumitrescu are mai mult spirit critic decât talent și, în consecință, își folosește spiritul critic pentru a face poezie. Poet și propagandist Intrat în dizgrație la scurtă vreme după instaurarea regimului comunist și obligat de împrejurări să nu publice nimic aproape douăzeci de ani, Geo Dumitrescu ni se înfățișează destul de mult schimbat în deceniul șapte, când revine în viața literară. Exploatându-și
Un poet mereu la modă: GEO DUMITRESCU by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17035_a_18360]
-
sau ca o erupție de lumină din adîncurile firii. într-un asemenea orizont înnegurat, cvasimistic și iresponsabil din punct de vedere moral, profesionalismul, rigoarea, mințile creatoare dinamice și acțiunile conștiente nu au nici o relevanță. Ceea ce contează pentru acești administratori și propagandiști ai abisului sunt răbufnirile exemplare, epifaniile, monstruozitățile pozitive, cu alte cuvinte naturile geniale. O astfel de pasivitate, de aspirație încordată și de smerenie ipocrită, de o asemenea trăire exemplară prin delegație și vagă năzuință spre dizolvarea în unicat, nu sînt
O bingotă: Alexandra Nechita by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/17077_a_18402]