2,604 matches
-
intrat în conflict cu episcopul Ioan Bob,( consacrat pe această funcție de bunul său prieten Grigore Maior), renunță de a fi hirotonosit preot. În aceste condiții se stabilește la Liov, unde ocupă, prin concurs, postul de secretar juridic al tribunalului provincial.În anul 1796 este avansat judecător la Curtea de Apel, funcție pe care o deține tot restul vieții. În timp ce strângea material pentru lexiconul său, învață latina, italiana, franceza și e de presupus că în această vreme l-a încercat gândul
IOAN BUDAI-DELEANU PROMOTOR AL PROMOVĂRII LIMBII LITERARE ROMÂNE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 408 din 12 februarie 2012 by http://confluente.ro/Ioan_budai_deleanu_promotor_al_promovar_al_florin_tene_1329059587.html [Corola-blog/BlogPost/346761_a_348090]
-
cu caftan și ungrofili austriecești. Pe largă Hauptstrasse se opresc trei călăreți în fața unei cazărmi cu gherete vărgate pentru sentinele, iar poștalionul aleargă răscolind colbul, tras de patru perechi de cai, biciuiți aprig de surugii. Acesta umbră din tristețea imensității provinciale cezaro-craiesti strică vioiciunea verdelui peisaj cu care copilul Eminescu venise de acasă. În această năvălire de zidărie germanica, bisericuța de lemn, învelita cu șindrila, mai sta că un semn al simplității pământului, până ce și aceea fu strămutata mai către margine
EMINESCU ŞCOLAR LA CERNĂUŢI de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 1982 din 04 iunie 2016 by http://confluente.ro/ion_ionescu_bucovu_1465021241.html [Corola-blog/BlogPost/378297_a_379626]
-
fiscală împusă de Domnia Constantin Brâncoveanu-boierii olteni răspund prin mărirea numărului și rentabilității moșiilor aflate în patrimoniul familiei , încurajarea sporirii numărului familiilor țărănești, lucrătoare, intensificarea activităților de comerț exterior cu produse de pe moșiile lor, ocuparea și exercitarea slujbelor și dregătoriilor provinciale, accesul la dregătorii înalte, ș.a. Întocmirea, Catalogului boierilor olteni din Epoca Brâncoveanu (prezentat în anexele I-II- la finalul lucrării) permite o analiză preliminară asupra structurii acestei elite și clase politico-sociale din Oltenia acelei perioade istorice. De la început trebuie spus că
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
lui Ion Ghica pentru sfîrșitul sec. XVIII și începutul sec. XIX . Culele și casele întărite, de zid erau rare. Marii dregători rezidau provizoriu la Târgoviște sau București, la fel cei aferenți Băniei Craiovei ( în frunte cu marele ban și dregătorii provinciali. Cea mai mare parte a anului boierii, inclusiv cei mari o petreceau la moșie, ocupânduse de buna ei gospodărire și de oamenii de pe aceasta, ocrotindu-i și stimulându-i spre o viață și muncă cu folos. Este de notorietate insistența
DR. MITE MĂNEANU, BOIERIMEA DIN OLTENIA ÎN EPOCA CONSTANTIN BRÂNCOVEANU de VARVARA MAGDALENA MĂNEANU în ediţia nr. 1245 din 29 mai 2014 by http://confluente.ro/Varvara_magdalena_maneanu_1401343912.html [Corola-blog/BlogPost/357520_a_358849]
-
în Cimitirul Săracilor. ) Strângând material din biblioteci și din surse private, ne-a dăruit acele fotografii însoțite de explicații amănunțite: câteva zeci de preoți franciscani conventuali smulși din parohiile lor (Luizi-Călugăra, Fărăoani, Fundu Răcăciuni, Săbăoani), unii din ei fiind miniștri provinciali, alții abia ieșiți din seminarii și facultăți, au fost arestați pentru simplul fapt că făceau parte din ordinul monahal, că purtau rasa sau că își mărturisiseră apartenența. În procesele ticluite, unii au fost condamnați, pentru „înaltă trădare”, alții au fost
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
fac să facă „spre slava lui Dumnezeu” și le recomandă să meargă pe urmele sale, așa cum și el merge pe urmele lui Cristos. Evanghelia după Sfântul Marcu (1, 40-45) s-a referit la vindecarea unui lepros de către Isus Cristos. Ministrul Provincial al franciscanilor din Moldova, în omilia Sfinției Sale, a evidențiat viața și activitatea pastorală a acestui venerabil preot și martir întru Cristos și Francisc, subliniind că este un exemplu viu al celor ce suferă pentru credință, un model, o imagine, un
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
a mărturisitorului contemporan. Și a evocat anii de seminar și de studenție, când Părintele Petru Albert, ca profesor, duhovnic și conducător spiritual, exercita o mare influență asupra conștiințelor tinerilor seminariști și studenți, viitori preoți, numai cu simpla prezență. Extrapolând, Ministrul Provincial a făcut o asociere cu „Epigonii” lui Mihai Eminescu, spunând că preoții și frații franciscani sunt urmașii acestor preoți vrednici, curajoși, temerari și suferitori pentru credință. Revenind la pericopele din Lectura I și din Evanghelie, Părintele Provincial a scos în
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
prezență. Extrapolând, Ministrul Provincial a făcut o asociere cu „Epigonii” lui Mihai Eminescu, spunând că preoții și frații franciscani sunt urmașii acestor preoți vrednici, curajoși, temerari și suferitori pentru credință. Revenind la pericopele din Lectura I și din Evanghelie, Părintele Provincial a scos în evidență faptul că un singur lepros a avut curajul de a se înfățișa la Isus Cristos și de a-și mărturisi păcatele și acesta a fost vindecat, mântuit de păcate și de boala fizică: lepra. „Eu stau
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
ușă și bat. Dacă va veni cineva și-mi va deschide, eu voi intra și voi cina împreună cu el.” Să facem în așa fel încât să-i deschidem ușa inimii, atunci când El bate. Amintind pe scurt istoricul Ordinului Franciscan, Ministrul Provincial a spus că acesta s-a bucurat, de-a lungul celor aproape opt secole de existență, de oameni sfinți și vrednici de modelul lor, Seraficul Francisc de Assisi, Ordin înfățișat ca un imens arbore genealogic cu ramificații multiple în care
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
de 600 de pagini, intitulat „Sanctoral și Ferial” omilii pentru Timpul de peste an, pentru Advent și pentru Postul Mare, volum apărut la Editura Serafica, Roman, în 2004, predici folosite de tinerii preoți în primii ani de după hirotonisire. În încheiere, Ministrul Provincial îi adresează părintelui sărbătorit, mulțumiri în numele Provinciei Franciscane, apreciindu-l drept un far călăuzitor pe acest drum greu al modernității pe care-l trăim. La Împărtășanie, corul a intonat în chip sublim „Panis Angelicus” și „Agnus Dei qui tolis peccata
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Biserica ar fi mai puțin sfântă fără prezența ei”. „Fiecare din noi, a spus părintele, este creat pentru a ajunge la fericirea veșnică”. „Ajută-ne, Doamne, ca Liturghia de azi să rămână în conștiința credincioșilor” - a spus în încheiere Ministrul Provincial iar întreaga comunitate a scandat în aplauze: „ÎNTRU MULȚI ANI TRĂIASCĂ, LA MULȚI ANI!” - într-o emoție și o comuniune spirituală perfectă care i-a făcut mai buni pe credincioși, i-a înălțat și i-a făcut disponibili de a
PĂRINTELE PETRU ALBERT, O.F.M.CONV. de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 562 din 15 iulie 2012 by http://confluente.ro/In_memoriam_un_preot_franciscan_plecat_cezarina_adamescu_1342344962.html [Corola-blog/BlogPost/348320_a_349649]
-
Vâlcea, Olt și Argeș, despre care să nu se vorbească, despre care să nu se fi publicat un material, fie că e vorba de un studiu monografic, de un reportaj, documente etc. Revista și-a depășit demult caracterul de revistă provincială; dovadă este materialul imens de interes național și internațional. Colectivul de redacție a avut permanent în vedere să mențină un echilibru între disciplinele tradiționale ale învățământului teologic. Lucrarea aceasta se înscrie pe linia unor preocupări constante în domeniu. Amintim în
DECEMBRIE 2014 de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 1450 din 20 decembrie 2014 by http://confluente.ro/alexandru_stanciulescu_barda_1419058428.html [Corola-blog/BlogPost/368601_a_369930]
-
ghindă, de piscuri, de râuri, trăgea clopotul lunii în cer, să audă orice temnicer, spânzura păsările de vânt, și le-nșira pe-o sfoară de cuvânt. visa să fugă în hiperboreia, cu cărți în cuneiforme, îmbrăcat în uniforme de jandarm provincial, în ținutul glacial. visa coloane de pulpe din femei în piei de vulpe și se certa cu verline, pentr-un blestemat catren. din când în când și mai iubea pe-o pajiște de peruzea femeia lui era de ceară căzută
LA CINĂ CU NICHITA de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 583 din 05 august 2012 by http://confluente.ro/La_cina_cu_nichita_ion_ionescu_bucovu_1344167339.html [Corola-blog/BlogPost/354959_a_356288]
-
făcătură, efect special găunos. S-a vorbit, de asemenea, de o poezie impregnată de farmecul (dar și de grotescul) provinciei. Un alt pretext, aș spune. Cristina își locuiește provincia mai degrabă ca un cetățean al universului, iar căutările sale (deloc provinciale, mai degrabă universale) arată că “și aici există zei” și că poezia valoroasă (întocmai ca și filosofia) este atopică. Volumele recenzate sunt mai degrabă un tratat de ontologie care descrie o lume rotundă, oscilând între tragic și comic, pe care
SPIRITULUI ÎN CARE VĂ POFTEŞTE CRISTINA EMANUELA DASCĂLU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1329 din 21 august 2014 by http://confluente.ro/pompiliu_comsa_1408608441.html [Corola-blog/BlogPost/376492_a_377821]
-
zic modestie, am în vedere, în primul rând, condițiile austere în care sunt impuși să persevereze pentru menținerea „Glasului...” membrii colectivului redacțional, căci în privința ținutei și modului de abordare a tematicii, revista nu poate fi încadrată într-un modest peisaj provincial. Or, dacă Bucovina poartă în ea sufletul românesc dintotdeauna, „Glasul Bucovinei”, având un reputat potențial intelectual pus în serviciul adevărului istoric, dă expresie vie acestui suflet. Edificatoare a fost comunicarea redactorului-șef adjunct dr. Ilie Luceac, susținătorul rubricii „Dialoguri cu
„GLASUL BUCOVINEI” – DOUĂ DECENII DE REZISTENŢĂ ŞI TENACITATE by http://uzp.org.ro/glasul-bucovinei-doua-decenii-de-rezistenta-si-tenacitate/ [Corola-blog/BlogPost/92766_a_94058]
-
În ultimele câteva săptămâni, reprezentanții Secretariatului Provincial pentru Sport și Tineret și membrii Grupului de lucru pentru elaborarea Strategiei de dezvoltare a sportului școlar în Voivodina au vizitat mai multe comune și orașe din Voivodina și cu reprezentanții școlilor generale și medii și ai autoguvernărilor locale au
Strategia Sportului şcolar în Voivodina by http://uzp.org.ro/strategia-Sportului-scolar-in-voivodina/ [Corola-blog/BlogPost/93373_a_94665]
-
fac un ocol pentru a vizita și frumosul templu, dar cei care o fac sunt amplu răsplătiți de un loc înălțat la dimensiunile culturii universale de cei care au avut ideea festivităților de la sfârșitul secolului XIX, dintr-un oraș american provincial, ai cărui locuitori erau și sunt pasionați de country music, dar și de epoca lui Pericle. PS. La închiderea ediției aflăm cu bucurie vestea că marele artist Willie Nelson se reface din boala prin care a trecut și plănuiește concertul
Unde se află această clădire? by https://republica.ro/unde-se-afla-aceasta-cladire [Corola-blog/BlogPost/338876_a_340205]
-
Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea
LITERATURA ÎN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Literatura_in_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/356487_a_357816]
-
artiști o făcea tot el. Tânărul de optsprezece ani năzuia să scrie și piese, precum „Ariel”, „Faust” „Un don Juan românesc” Evolski, un actor al timpului, spune despre poet: „Adeseori, sufla din cușca lui îmbrăcat în diferite costume speciale trupelor provinciale, compuse dintr-o haină Louis IV, pantalon bufanți Henric IV și chivără de carton aurit„ a la Misterele inchizițiilor”. Trupa având artiști puțini, adeseori îl foloseau și pe Eminescu ca actor . „ Ochiul deprins al neutatului Pascally- zice Caragiale- l-a
EMINESCU ŞI TEATRUL de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 545 din 28 iunie 2012 by http://confluente.ro/Eminescu_si_teatrul_ion_ionescu_bucovu_1340914504.html [Corola-blog/BlogPost/358368_a_359697]
-
și trebuie să o atingă în cadrul statului prescris de către ordinea socială existentă. Pornind de la această esență, pentru a fi ad rem, spunem de la început, că Bacovia, încă de la primele sale versuri, a fost recunoscut ca un poet tipic al "deznădejdii provinciale", pentru că, acesta concepea fericirea în satisfacere nemijlocită a interesului particular, paradoxal, simțea fericirea în transferul ei în domeniul incontrolabilului, în domeniu nestăpânit de om, la discreția puterii lipsite de rațiune a realităților care sunt în esență exterioare individului, astfel încât fericirea
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
fel ca Laforgue și M. Rollinat, pentru a constrânge fericirea la dăruirea nemijlocită și la plăcerea nemijlocită, făcând ca hedonismul să urmeze starea de lucruri subiacentă a cadrului social. Precaritatea, perceperea realității prin "lentila"deformalității, selecția cu predilecție a orașelor provinciale, periferia acestora, cârciumi sărace, murdăria străzilor, peisajele dezolante, vagabonzi, toate acestea duc la nefericirea generală, deși aceste simboluri, în poezia bacoviană, devin uneori sursa plăcerii: "Tălăngile, trist,/ Tot sună dogit.../ Și tare-i târziu,/ Și n-am mai murit... ("Pastel
ELEMENTE ALE HEDONISMULUI ÎN POEZIA LUI BACOVIA de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 263 din 20 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Elemente_ale_hedonismului_in_poezia_lui_bacovia.html [Corola-blog/BlogPost/356270_a_357599]
-
discreției, dar și jocului perfid al imaginației. Eu îl caut pe domnul Mirodan. M-a onorat, stabilindu-mi aici o întâlnire. Privesc în jur. Nu-i. Nici mai în spate, în sala cu mesuțe ce-mi amintește genul de cofetărie provincială din România - nu-i! Ma uit și pe terasă. Goală. Mirodan nu-i nici aici. Mă-ntorc să plec. Dar... cine-i tipul ăsta dintr-o parte a sălii, aplecat peste masă, astfel că nu i se vede fața, având
„ÎNTÂLNIRILE” MELE CU AL. MIRODAN.. de RONI CĂCIULARU în ediţia nr. 542 din 25 iunie 2012 by http://confluente.ro/Roni_caciularu_intalnirile_m_roni_caciularu_1340640875.html [Corola-blog/BlogPost/358033_a_359362]
-
Critica a lui Zarifopol, Ralea, Vianu, Pompiliu Costantinescu, Șerban Cioculescu, G.Călinescu, promova ideile democratice și etice din operele comentate, diversitatea stilurilor și estetica acestora. În această perioadă este promovată proza memorialistică, noul roman citadin, literatura femenină, poezia profesiunilor, poeții provinciali și noua generație cu filozofia neliniștii, aventurii și experiențelor ( sunt promovate filozofiile miturilor ale lui Pârvan, Nae Ionescu, Blaga ), și noua generație de romancieri gidieni, cum ar fi Mircea Eliade, Celarianu, Anton Holban, etc. Însă, nu trebuie uitat că Ralea
LITERATURAN FOLOSUL DEMOCRAŢIEI ŞI DEMOCRAŢIA ÎN SLUJBA CULTURII LA ROMÂNI, DAR ŞI ÎN FOLOSUL DICTATURII COMUNISTE de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 334 din 30 noiembrie 2011 by http://confluente.ro/Literaturan_folosul_democratiei_si_democratia_in_slujba_culturii_la_romani_dar_si_in_folosul_dictaturii_comuniste.html [Corola-blog/BlogPost/355162_a_356491]
-
Ivăncescu scrie : ”Ileana-Adriana Chidu nu s-a străduit să se impună prin “alinierea” la tiparele liricii feminine nouăzeciste, să epateze prin stridențe de limbaj și violențe ale confesiunii... Rezultatul acestei atitudini este o paradoxală excentricitate, de fapt excentricitate fără complexe provinciale...” O expresivitate care vine și din harul de pictor cu care autoarea e înzestrată, o dezrobire mai degrabă decât mărturisire gratuită a sentimentelor, fac din “Oglinzi de piatră” cartea în care se închid energiile creatoare. De la primele versuri, odată cu începutul
UN RUBIN, CA UN TRON URIAŞ de GABRIELA ANA BALAN în ediţia nr. 1720 din 16 septembrie 2015 by http://confluente.ro/gabriela_ana_balan_1442392513.html [Corola-blog/BlogPost/381879_a_383208]
-
lumea basmelor fără de seamăn, însoțit de oameni cu suflet curat și luminat cum sunt zorii care spală crestele acestor munți. Drum bun, cititorule! Emilian Marcu BIBLIOGRAFIE 1. Mihai Iacobescu - „Din istoria Bucovinei”, Vol. I (1774-1862) - De la administrația militară la autonomia provincială - Ed. Academiei Române, București, 1993. 2. I. Nistor - „Românii și rutenii din Bucovina” - Studiu istoric și statistic - Ed. Do-MinoR, Iași, 2001. 3. Anatol Ghermanschi (selecția textelor, glosat) și Dan Horia Mazilu (studiu introductiv) - „Cronicari moldoveni” - Ed. Militară, București, 1987 . 4. Monahia
de MARIAN MALCIU în ediţia nr. 1433 din 03 decembrie 2014 by http://confluente.ro/marian_malciu_1417628701.html [Corola-blog/BlogPost/362282_a_363611]