19,897 matches
-
respect, ori de cîte ori intră, mai mult sau mai puțin întîmplător, în discuția specialiștilor. Cum se explică acest destin oarecum straniu al cărților unuia dintre prozatorii noștri cei mai dotați? Nu cred că simplul fapt că scriitorul locuiește în provincie poate fi o justificare convingătoare a acestor repetate omisiuni. O posibilă explicație ceva mai plauzibilă a absenței lui Gheorghe Schwartz din poza de grup a prozatorilor români de azi ar fi cea întemeiată pe caracterul mai puțin convențional al romanelor
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
este o imensă gaură neagră. Nimeni nu știe ce se petrece pe aceste locuri. După retragrea aureliană din Dacia, referirile la acest teritoriu lipsesc din istoriografia internațională. Nu exisată nici un fel de relatări despre posibile bătălii purtate pe teritoriul fostei provincii romane sau urme ale existenței conducătorilor unor eventuale forme de organizare statală. De aceea, în însemnările din Axa lumii, fostul teritoriu al Daciei poartă denumirea de Misterul Europei. Prezentul volum se axează în jurul existenței a șapte generații din lanțul de
Ispita Evului Mediu by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/11270_a_12595]
-
a pierdut șansa unei iradieri culturale cu bătaie universală. Nu ne ajută limba, nu ne ajută tradiția, nu ne ajută politica. Și atunci, ceea ce putem face este ca, înăuntrul etuvei psihologice a climatului de aici, să păstrăm o cumpănă între provincia pe care o reprezentăm și centrul pe care nu-l vom întruchipa niciodată. Și cum unul din simptomele de decădere culturală a unui popor stă în înclinația de autoflagelare prin minimalizarea continuă a climatului său cultural, sentimentul paraguayan al ființei
Sentimentul paraguayan al ființei by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/11305_a_12630]
-
lui Dragomir nu e la urma urmei ,atât de platoniciană" pe cât o arată titlul. Desigur, el va folosi în discuția sa o serie de concepte de sorginte platoniciană, anume raportul dintre paradigmă și copie, concretizat ca raport dintre centru și provincie, ca raport dintre pur și amestecat, dintre real și simulacru, dintre ființă și devenire, dintre suflet și corp. Dar folosirea unor astfel de concepte platoniciene nu duce neapărat la o interpretare care să fie ea însăși, în esența ei, platoniciană
Cum se împacă literatura cu filosofia by Cristian Ciocan () [Corola-journal/Journalistic/11283_a_12608]
-
de câștiguri și pierderi teritoriale, o epopee istorică tragică. Între cele două războaie mondiale nu mai puțin de 200 de incidente au transferat tensiunea în morți și răniți, dând astfel Basarabiei aură de teritoriu râvnit, disputat între Est și Vest. Provincia istorică Basarabia a reprezentat simbolul major al confruntării cu puterea de la Răsărit de-a lungul secolelor, astfel încât, în nenumărate rânduri, pierderi și cuceriri teritoriale au diminuat, respectiv reîntregit, teritoriul românesc. Simbolistică spațiului din stanga Prutului este dată, în actuala tema tratată
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
ani, să restabilească limba română, simbolurile naționale, datinile, "surse de inspirație" pentru românii din interiorul hotarelor României și de pretutindeni, pentru modul în care au reușit să își ia soarta în propriile mâini. Comemorarea unei jumătăți de secol de la pierderea provinciei istorice îl determină pe ultimul șef al statului în viață, sub care Basarabia a fost parte a teritoriului național, să reamintească opțiunile strategice ale națiunii, ferm asumate, încă din Primul Război Mondial, adevărate garanții de securitate la hotarele Europei, dar
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
o altă cale. România, ca și celelalte țări din Europa de Est, a fost abandonată și lăsată să înfrunte singură dușmani mult mai puternici decât dansa"16. Referirile Regelui la Basarabia sunt ample și ele evidențiază atât contextul istoric, circumstanțele în care provincia a fost pierdută, precum și întrebările retorice legate de o eventuală riposta armată împotriva URSS. Mihai I distinge între latura morală a acestui demers (acela de a folosi forța armata pentru a apăra hotarele naționale) și dimensiunea disproporționată a celor două
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
stat aspirant la calitatea de membru al Uniunii Europene, este pentru Mihai I o garanție asupra coordonatelor democratice și a reînnodării legăturii profunde și directe, instituționale, cu Europa. Suveranul spunea, în 2009, la aproape două decenii de la declararea independenței fostei provincii românești, că românii din Basarabia sunt cei care au sarcina și datoria de a decide, cu adevarat, cât de profund și de angajant este drumul spre "Vest". Totodată, din perspectiva Regelui, Republica Moldova este privită ca o nevoie firească a Uniunii
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
condamnarea oficială a Pactului Ribbentrop-Molotov"20. Opiniile ultimului monarh al României cu privire la Basarabia au evoluat de-a lungul timpului, în funcție de modificările geopolitice, de evoluțiile regimurilor politice de la Est și Vest, în funcție de relațiile structurale dintre Apus și Occident și de statutul provinciei, respectiv al României. La începutul anilor `90, în interviurile acordate scriitorului Mircea Ciobanu, regele este foarte vehement cu privire la distincția dintre Basarabia și Republică Moldova, arătând că realizarea unei analogii între soarta altor state și a provinciei dintre Prut și Nistru
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
Occident și de statutul provinciei, respectiv al României. La începutul anilor `90, în interviurile acordate scriitorului Mircea Ciobanu, regele este foarte vehement cu privire la distincția dintre Basarabia și Republică Moldova, arătând că realizarea unei analogii între soarta altor state și a provinciei dintre Prut și Nistru este complet nepotrivită pentru că "Altfel, se creează impresia că Basarabia trebuie să-și poarte singură de grija, ca o țară de sine stătătoare, care în urmă pactului amintit și-ar fi câștigat autonomia. Este absurd (...)". În
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
noilor lideri de la București, imediat după înlăturarea regimului Ceaușescu, din decembrie 1989, care declaraseră public faptul că nu aveau niciun fel de pretenție teritorială de la Uniunea Sovietică. Ori acest gen de declarație, care se referea în chip direct la fosta provincie românească dintre Prut și Nistru, reprezenta, în sine, si o poziționare de politică externă și geostrategică pro-Est. La nivelul anilor 1991-1992, regele vedea în recunoașterea independenței Republicii Moldova o formă de abandonare a acesteia (România a fost primul stat al comunității
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
politice, folosirea asasinatului politic pentru controlul și îndepărtarea adversarilor, crearea unei camarile politico-financiare, toate acestea au adus o faima extrem de negativă asupra rolului monarhului pe plan național și au antrenat ideea potrivit căreia țară avea nevoie de un "conducător". Pierderea provinciilor românești în 1940 a găsit România în situația de a fi împărțită între interesele sale naționale și intrarea într-o alianță care o aruncă în afara valorilor occidentale, o aducea la periferia Europei din punct de vedere geopolitic și ideologic. Antiteza
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
formă de reîntregire a Europei. Independența republicii Moldova este inițial negata, dezavuata, existentă a "două românii" este respinsă. Ulterior, pozițiile monarhului se nuanțează. Raporturile cu Uniunea Europeană dau, din perspectiva lui Mihai I, măsura adevăratului drum firesc, normal al viitorului fostei provincii românești. Cu toate acestea, regele nu vede cu ochi buni relația privilegiată a Federației Ruse cu UE. "Dosarul Moldova" rămâne pentru Mihai I o ipostaziere perfectă a politicii nefaste a Occidentului față de Europa de Est. A doua tema este percepția unei dimensiuni
Polis () [Corola-journal/Science/84976_a_85761]
-
la Bucale special pt concertele mari. E și asta o formă de micro-turism. Trebuie să doarmă undeva, să manace ceva, să bage benzină, poate chiar intra undeva și își cumpără și alte chestii (care le au bine-mersi și acasă în “provincie”). Sunt oameni care îi servesc pe aceștia, iar din vânzările lor se plătesc salariile și implicit și impozitele locale. Câștiga Bucureștiul...
There is a crack in everything by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82705_a_84030]
-
Nu mă plâng...dar e o perioadă destul de gri...e nasol atunci când nu e totul VERDE..cand nu știi ce faci cu viața ta! Am observat că sistemul...ei.... vor să te transforme într-o persoană fără zâmbet...sunt din provincie și când am venit prima dată în București...normal la facultate am vrut să mă plimb cu metroul..ce tareeee...în metrou toți erau identici...aveau o fată tristă...nici macar ..pierdută...împăcata cu tragicul...plictisita...Ciudat!...eram singura fraiera care
Pofta vine râzând by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82770_a_84095]
-
instituțiilor publice insistă să ne trateze pe toți de infractori. Zilele acestea, am incercat sa înființam cu câțiva prieteni o fundație și lucrurile s-a împotmolit pentru că certificatul de cazier fiscal, obținut de unul dintre fondatori în urma unui drum în provincie expirase. Am tras aer în piept și ne-am pregătit să reluăm procedura. Ceea ce nu-mi da pace este însă violență acestei pretenții: prietenii mei sunt cetățeni onești, care-și plătesc impozitele și nu fac afaceri necurate. Eu știu asta
Tara de infractori by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82985_a_84310]
-
este ca, de vreme ce nu prea înțeleg ce reprezinta, fără a fi idiot sadea și nici arhitect, dar puțintel citit și cu ceva simt artistic (ca să fiu modest!), m-am trezit în imposibilitatea de a explica și altora (rude, prieteni din provincie și chiar turiști străini) semnificația acestuia. Așadar, există cel puțin o problemă. În al doilea rând, nu pot să nu recunosc că mă apropii cu sfioșenie și emoție profundă de plăcile acelea de bronz unde, în relief, sunt numele celor
Cum vad eu tzeapa by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/83040_a_84365]
-
Aurel Manea, al lui Ovidiu Iuliu Moldovan și Nicolaus Wolcz, intrat în neagra și corupta fundătură a Teatrului Național din Timișoara cu sincera dorință de a face treabă și la fel de sincera credință că orașul lui e încă o �capitală a provinciei". Și descoperă că nu-i deloc așa: actorii sînt fie netalentați, fie pretențioși, fie amîndouă, administrația e coruptă - directorul administrativ, inginerul silvic Socaciu, a dezvoltat o întreagă rețea de import și distribuție a... ficățeilor din Ungaria, folosind dotările tehnice ale
Cronica unei înfrîngeri by Iulia Popovici () [Corola-journal/Journalistic/14692_a_16017]
-
servită opiniei publice ca fiind un pas "spre normalitate" ascunde complicități, polițe și posibile șantaje? Oare politețea cu care Adrian Năstase tratează "fentele" lui Nicolae Văcăroiu nu ascunde teama ca președintele Senatului locali, primiți în consiliu ca rude dragi din provincie, sînt tratați cu îngăduință pentru că altfel ar avea ce spune și ce acuza? Nu cumva la vîrful partidului s-a instaurat o solidaritate în corupție ? Și fiecare își acoperă petele negre amenințînd că le va da în vileag pe ale
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14686_a_16011]
-
ale lui Năstase. Urmăriți-le reacțiile în momentele sensibile și veți fi șocați de amestecul de naționalism, intoleranță și xenofobie ce le guvernează comportamentul. Nici în "teritoriu" Adrian Năstase nu stă mai bine. Incapabil să se impună în fața baronilor din provincie, el pare să fi abandonat o bătălie fără șanse de triumf. Puterea mafiilor locale, politice și transpolitice, a devenit atât de serioasă încât ordinele venite de sus nu mai impresionează nici măcar portarii birourilor parlamentare ale reședințelor de județ. Oricât ar
Iliescu, succesorul lui Iliescu by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/14688_a_16013]
-
cîta ediție. Amfitrionul era, dacă cineva are vreo umbră de îndoială, Parhon. Care trona pur și simplu peste întreaga cinstită adunare. Era de-al casei și Țucu știa să se bucure de viață. Oriunde. Chiar și într-un orășel de provincie cu o oarecare tradiție culturală, destul de ostenit și de neprivatizat atunci cînd eu am făcut cunoștință cu el. Astăzi îl privesc cu alți ochi, cu un soi de tandrețe, pentru că ne-a ajutat să ne cunoaștem, să ne apropiem, să
Gară pentru trei by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14728_a_16053]
-
germanice și romanice (director: prof. Maria Amelia d'Aronco) și prin Catedra de limba și literatura română, a organizat întâlniri (convegni) științifice cu profesori și cercetători din Universitățile din România. Cu mijloace modeste, dar cu participarea entuziastă a autorităților locale (Provincia Udine, Consorțiul Universitar condus de prof. G. Frau), au avut loc până acum nu mai puțin de trei asemenea congrese de românistică. Un merit deosebit îl are și Asociația Italiană a Româniștilor (AIR), condusă, acum, de profesorii Marco Cugno (Torino
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
cadre didactice universitare dornice de a-și completa studiile de românistică, italianistică, științe politice, în Italia, profitând de o lege a statului italian anume creată pentru intelectualii din țările din Est. Putem însă afirma - fără exagerare sau eroare - că Udine, Provincia Udine și mai ales Universitatea au fost extrem de generos deschise către România. Să nu uităm: Universitatea din Udine a fost cea dintâi Universitate italiană care a încheiat o convenție cu Universitatea de Vest din Timișoara. Regretatul profesor Eugen Todoran a
Studii românești la Udine by Alexandru Niculescu () [Corola-journal/Journalistic/14735_a_16060]
-
dorește să șocheze cu tema aleasă, aparent nu dorește să epateze pe nimeni. Experiența descrisă este presărată cu multe elemnte care întăresc autenticitatea situației. Studentul român al anilor '90 este bine surprins în unele momente: tînărul care încearcă să uite provincia de unde vine cu gînduri mari în capitală, care primește de acasă bani și mîncare la pachet, care încearcă să-și facă suportabilă camera de cămin. Relația celor două fete este în acest sens specială - întîlnim aici un spirit de solidaritate
Tinerii între ei by C. Rogozanu () [Corola-journal/Journalistic/14793_a_16118]
-
Alexandra Olivotto Dincolo de titlul - poate puțin sarcastic - al celui de-al doilea volum de interviuri cu scriitori clujeni întocmit de poeta Flavia Teoc (Din Capitala Provinciei) cititorului i se oferă o frescă a unei vieți literar - artistice de o efervescență remarcabilă. Pluralitatea preocupărilor celor intervievați șochează deopotrivă prin eclectism (lăsând la o parte literatura și critica aferentă, ele merg de la caligrafia japoneză - Rodica Frențiu - la teatrologie
Clujul literar by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/14815_a_16140]