52 matches
-
afară, pe Dan Puric îl definesc cel mai bine propriile fapte și propriile vorbe. Această formidabilă locomotivă de imagine a României n-are probleme cu atingerea performanței, ci cu obținerea diurnei. Din fericire pentru noi - și din nefericire pentru trepădușii pseudoculturii - Dan Puric este (încă) tânăr, puternic și extraordinar de motivat în ceea ce face. Luptă singur pentru promovarea “brandului România”, deși nu e luat în considerare de proiectele MCC. “Capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură” Un interviu cu Dan
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
izbeliște, nu mai prezenta nici un interes, căci capitalismul de grotă nu are nevoie de cultură. “Haimanalele politice n-au avut nevoie de legitimarea prin artă” S-a întâmplat atunci un contrafenomen care ține de antropologia culturală: tot ce a fost pseudocultură înainte de 1989, tot ce a fost de proastă calitate (“Cântarea României” de exemplu, dar nu în totalitatea ei, căci s-au petrecut acolo și lucruri bune), a ieșit la vedere, s-a cristalizat și a creat o piață. O piață
INTERVIU CU DAN PURIC: “Mitocanul internaţional şi-a dat mâna cu mitocanul naţional” by http://balabanesti.net/2013/02/05/nterviu-cu-dan-puric-mitocanul-international-si-a-dat-mana-cu-mitocanul-national/ [Corola-blog/BlogPost/340000_a_341329]
-
piramidei poeziei, al versurilor izvorâte din vatra sufletului și a pământului, moștenire culturală prețioasă, diamant șlefuit din adâncul cel mai adânc al propriei ființe și al scoarței pământului, pentru urmașii vitregiți de adevăratele valori și comori lirice, când pericolul perpetuării pseudoculturii este din ce în ce mai pregnant. Cu emoție profundă am pătruns în trăirile și simțirile distinsului autor și deschizător de drumuri în călătoria sufletului pe aripi de poezie adevărată, ca și pământul din care s-a înfruptat cu nesaț pentru a zămisli tainele
ÎNDRUMĂTORUL ȘI MENTORUL MEU de URFET ȘACHIR în ediţia nr. 1745 din 11 octombrie 2015 by http://confluente.ro/urfet_sachir_1444548759.html [Corola-blog/BlogPost/344135_a_345464]
-
una din coordonatele fundamentale ale civilizației și culturii tradiționale, acea cultură care, singura, are șanse de a trece cu bine prin vâltorile vremurilor. Din nou doamna Francisca Stoleru ne face să gândim la una din formele agresive și înșelătoare ale pseudoculturii în care este promovată imaginea (tot cinematografică!) mitizată a eroului singur și neînfricat, întotdeauna biruitor, unul din clișeele intenționat amăgitoare ale culturii de cartier. Special am lăsat la finalul discuției intervenția finală în destinul fetei a două femei: soția rabinului
FRANCISCA STOLERU, DINCOLO DE CUVINTELE SCRISE de MIHAI BATOG BUJENIŢĂ în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 by http://confluente.ro/Mihai_batog_bujenita_1405728782.html [Corola-blog/BlogPost/349359_a_350688]
-
că în România legea este numai pentru proști. Asistam neputincioși la degradarea continuă a societății românești, iar formatorii de opinie și liderii nu mai fac nici ei excepție. Știm ca mass media din România promovează până la intoxicare modele umane deformate, pseudocultură, maneliști, femei fatale și șmecheri care s-au îmbogățit prin diferite furturi legale și inginerii financiare. În lipsa unei educații solide (a se vedea rezultatele dezastruoase de la Bacalaureat, de pildă), în lipsa unor valori sănătoase și a eticii profesionale - integritatea, cinstea și
CE NOTĂ MERITĂ SENATORUL IULIAN URBAN LA PURTARE? de SIMONA BOTEZAN în ediţia nr. 292 din 19 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Ce_nota_merita_senatorul_iulian_urban_la_purtare_.html [Corola-blog/BlogPost/356583_a_357912]
-
ci și să ofere alternative. Sunt vrednice de admirație, în acest sens, editurile care s-au orientat către literatura mare, care au ales să publice operele marilor teologi ortodocși pentru a oferi pe această cale o alternativă cu adevărat viabilă pseudoculturii. Biserica, trecând și ea prin durerile tranziției, se vede constrânsă de factorul financiar la scăderea cadenței publicațiilor sale care nu mai ajung la publicul larg. Dar chiar și în această situație, prin pârghiile ce-i sunt puse totuși la dispoziție
CÂTEVA REFERINŢE DESPRE BISERICA ORTODOXĂ ŞI SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ACTUALĂ de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 10 din 10 ianuarie 2011 by http://confluente.ro/Cultura_dialogului_intre_biserica_si_stat_in_societatea_contemporana.html [Corola-blog/BlogPost/372274_a_373603]
-
unele județe de munte? Există țară în Europa în care decreșterea populației să fie atât de mare ca la noi? Văzutu-s-au o descompunere a obiceielor casnice și publice în gradul în care există la noi? Și când ne întoarcem la pseudocultura noastră și vedem pe bulgarul Mihălescu, cu patru clase primare, administrând o țară de oameni și punând prefect pe un Chirițopol, care a fost slugă, fecior în casă; când vedem alte patru clase primare, pe vestita vivandieră a regimentului de
Opere 12 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295590_a_296919]
-
sistemului tradițional de valori, al culturii române, profesorul din Huși reușește să ne convingă că ceea ce se importă ca ideologie a unei zone fluctuante a așa-numitei postmodernități nu reprezintă decât fragmente, cioburi, ale unui conglomerat valoric autentic, tradițional. Această pseudocultură de compoziție (în contextul în care civilizația impune subcultura fără frontiere) nu face altceva decât să decupeze din marile opere fragmente care, odată supuse adiției, nu pot conferi decât dimensiunea de kitsch a complexului postmodern. Remarcabilă, așadar, continua raportare a
[Corola-publishinghouse/Journalistic/1561_a_2859]
-
valori, comportamente, practici sociale, tehnologii. C. Rădulescu a decodificat decalajul dintre instituțiile apusene împrumutate și realitățile sociale românești în câteva constructe sociale cum sunt: politicianism; pseudoraționalizare versus raționalizare adevărată; falsă europenizare versus europenizare autentică; individualism subiectiv (capricios) versus individualism constructiv; pseudocultură versus cultură; semicultură, gregarism versus solidarism; colectivism versus individualism. Politicianismul este definit de autor ca o patologie a regimului democratic prin care sunt falsificate finalitățile instituțiilor; acestea devin „mijloace pentru realizarea intereselor personale”. În această practică meșteșugită însă, nu se
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
întrucât identifică capriciul individualist cu spiritul individualist apusean; în România, după 1848, inițiativa individului era lăsată la voia temperamentului” (Rădulescu-Motru, 1904, p. 146). Atât politicianismul, cât și individualismul subiectiv sunt manifestări ale unui fenomen mai general, conceptualizat prin termenul de pseudocultură, aflată la antipodul culturii autentice. Experiența societăților dezvoltate care și-au format o cultură l-a convins pe sociologul român că fenomenul culturii moderne este un proces continuu de construcție instituțională prin aplicarea postulatului logic al identității. Postulatul logic al
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cum au procedat și misionarii care au difuzat milioane de evanghelii printre popoarele din Africa. „Cooperațiunea socială se bazează pe o identitate de deprinderi, iar nu pe o identitate de termeni” (ibidem, p. 129). În societatea românească, falsificată prin politicianism, pseudocultură, pseudoraționalizare, noțiunile de parlament, alegător, reprezentant, democrație, libertate, egalitate variază de la individ la individ. Ele trăiesc o viață de împrumut, fiind masca altor deprinderi. Instituțiile publice funcționează după principiul real „Ai pe cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, Bancă, Credit. „Acest
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cineva?” la Minister, Tribunal, Prefectură, Bancă, Credit. „Acest veșnic cineva face și desface toate; el este realul, actualul” (ibidem, p. 137). O cultură adevărată presupune o educație solidă care deprinde indivizii cu „stăpânirea de sine, cu munca și prevederea”, pe când pseudocultura le-a „deschis apetitul înainte de a le da mijloacele de a se stăpâni” (Rădulescu-Motru, 1904, pp. 76-77). Strategia dezvoltării sociale legitime a unei societăți întârziate este identificată de autor în individualizarea raporturilor sociale (valorificarea vocațiilor individuale) cu ajutorul „personalităților de faptă
[Corola-publishinghouse/Science/1956_a_3281]
-
cum îl distingea într-o lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_991]
-
suspicioase față de mine: cel care a spus și și-a întins mânuța de fetus spre a culege și a arunca prima piatră a linșării. Spre marea bucurie a ziarelor Borghese și Espresso, adică a celor pentru care „cultura” este considerată „pseudocultură”. Faptul că l-am numit „evreu neamț” pe Italo Svevo sună fără îndoială „critic” la adresa culturii italiene, căreia îi este opusă, prin cealaltă calificare 1, o cultură infinit mai avansată, mai matură și mai bogată și, mai ales - dată fiind
[Corola-publishinghouse/Science/2224_a_3549]
-
fost în bună parte confiscat de Siguranță. În 1933, împreună cu Miron Radu Paraschivescu și Ion Vlasiu, expune colaje și desene suprarealiste în localul librăriei Hasefer din București. După al doilea război mondial are o funestă contribuție la nașterea și dominația pseudoculturii proletcultiste. Semnează în revista „Orizont” - una dintre primele care subscriu la noua orientare culturală, favorabilă apariției literaturii socialiste - articole despre Karl Marx și despre „umanismul sovietic și Stalin”, dar și despre sămănătorism și literatura țărănească; îl vede pe Mihai Eminescu
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290590_a_291919]
-
Ibrăileanu și Tudor Vianu, care au depășit în lucrările lor impresia facilă și platitudinea descriptivă, prin recursul la conceptele științei limbii, esteticii și filozofiei, dar asemenea exegeți nu au creat un curent semnificativ, rămînînd excepții fericite într-o mare a pseudoculturii bazate pe improvizație. Există și un alt motiv al apariției unui mare număr de critici (mediocri și submediocri) în societatea românească, complementar tendinței de a deveni "intelectual" cu eforturi minime, reprezentat de tîrzia alfabetizare a românilor, ceea ce a însemnat lipsa
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
nu le pot pricepe, precum cele ale limbii literare, și nu iau decizii împotriva specialiștilor și a bunului simț. Într-o societate a eficienței, a dinamismului și a legalității, precum cea vest-europeană, este respins spiritul cantonat în involuție și în pseudocultură și, ca atare, în lumea civilizată, opera culturală veritabilă nu este confundată cu un exercițiu lipsit de rost și de idei, împănat cu improvizații eseistice în care uneori sînt antrenate și fapte de limbă. De obicei, atunci cînd fac aprecieri
Comunicare culturală şi comunicare lingvistică în spaţiul european by Ioan Oprea [Corola-publishinghouse/Science/920_a_2428]
-
cum îl distingea într-o lucidă ochire Andrei Pleșu. Poate că în Pitești mediul cultural e atipic, dacă nu cumva peste tot timpul devine ostil culturii. Și vreau să fie acesta un semnal de alarmă pentru toate zonele în care pseudocultura capătă relevanță mai degrabă ideologică decât estetică. Pornind de aici, considerați că îndelunga tranziție românească a adâncit discrepanțele existente în modul cum este percepută și onorată munca femeii din sfera culturii și nu numai? Cred că tranziția a adus, totuși
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_986]
-
ajuns să mă conving, una din trăsăturile cele mai nobile ale artei eminesciene aceea că poetul, saturat de lecturi și deschis celor mai surprinzătoare asocieri, nu învederează nicicând datele livrești ale erudiției sale cu acea penibilă ostentație atât de caracteristică pseudoculturii și suficienței -, ci le ferește de o lumină prea crudă, retrăgându-le și adăpostindu-le în substructura imaginii și lăsând cititorului, ridicat la rangul de "colaborator" (vremelnic), bucuria redescoperirii și a împlinirii lor din zestrea cugetului și a simțirii sale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1482_a_2780]
-
al copiilor și tinerilor. În stadiul educației instituționalizate, procesul se consolidează. Se promovează cunoașterea livrată și "metalegitimată științific" prin intermediul tehnologiei digitalizate. Astfel că educația modernă în loc să stimuleze ființa umană să reflecteze asupra lecțiilor istoriei și asupra lui a fi, încurajează pseudocultura, superficialitatea cunoștințelor și achizițiile preponderent utile pentru înlesnirea ascensiunii tinerilor pe un alt statut financiar și pe o nouă treaptă a lui a avea. Poziționarea educației moderne pe pregătirea tinerilor pentru intrarea în lumea informației informatizate și a economiei bazată
by AURICA BRIŞCARU [Corola-publishinghouse/Science/951_a_2459]
-
și profitorii de politică. [...] Se știe că PRM ul (Partidul România Mare) nu are un program precizat, «tezele» lui fiind un amalgam de idei etatist-socializante, xenofobe și naționalist șovine, și că liderul C.V. Tudor este o «ciudățenie» ce îmbină bufoneria, pseudocultura, demagogia fără limite, bădărănia. PRM-ul, un mozaic alcătuit din foști securiști și milițieni, afaceriști veroși, vedete culturale de moment etc. [...] În lipsa unei veritabile a treia căi, PRM-ul a apărut singura forță necompromisă de beneficiile puterii. Naivii au uitat
CE SE ÎNTÂMPLĂ ÎN ROMÂNIA? by Radu Iacoboaie () [Corola-publishinghouse/Administrative/499_a_937]
-
pasiune), M. încearcă neobosit să confirme valorile sigure și se servește de un limbaj destul de convențional, restrâns ca terminologie și mai degrabă declarativ decât revelator. O serie de articole mai generale - Eseu și eseiști, Literatura copilăriei și a tinereții, Împotriva pseudoculturii, Un aspect al spiritului satiric - sau despre mari personalități - Maiorescu, Hasdeu, Iorga, Dragomirescu, Vianu, Perpessicius - exprimă opinii pertinente, dar conțin și considerații superlative, exprimate emfatic. M. a editat și a studiat temeinic romanul Ciocoii vechi și noi, publicându-și constatările
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288113_a_289442]
-
să aducă, pentru cei pasionați și pentru cei curioși, elemente ale milenarei culturi, prin prezența artiștilor indieni recomandați de ICCR (Institutul cultural indian). Aflat doar la a patra ediție, festivalul nu a fost scutit în anii trecuți de kitsch, de pseudocultură și mai ales de pseudo-spiritualitate. Se încearcă însă o rafinare a manifestării, cu toate ca europeanul este sensibil la senzațional și senzorial, nemaiauzind chemarea interioară de evoluție spirituală. Ediția din acest an a avut ca eveniment de deschidere concertul de
?n stilul Hindustani by Cleopatra DAVID [Corola-journal/Journalistic/83855_a_85180]
-
Privind totul de foarte sus, de acolo de unde nu se mai sesizează nuanțele, înțelegem că în această dispută sunt angajate singurele forțe pe care le mai ia în considerare societatea românească de azi ca utilizatoare de cultură (de fapt, de pseudocultură). Intelectualii de elită nu mai contează ca un for de arbitraj, nu se mai fac auziți, nu mai sunt nici măcar dați deoparte de către beligeranți. Războiul se duce ca și cum ei nu ar exista. Din acest punct de vedere, cartea este instructivă
CONTESTAREA LUI EMINESCU ÎN STIL HIP-HOP by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17407_a_18732]
-
schematizat și încărcat de clișee". Majoritatea celor care sar ca arși cînd le sînt contrariate tiparele mentale, resimțind ca o blasfemie tot ce e în afara "dogmei", au rămas doar la lecturile școlare - vreo 5-6 poezii + romanțele cîntate la chefuri. Această pseudocultură devenită cult eminescian se reduce la cîteva stereotipii, pe care Gelu Ionescu le ia pe rînd, demonstrîndu-le inadecvarea, azi. Între ele, și formula poetul național, cu care G. Călinescu își intitulează capitolul Eminescu din Istoria... sa. Conceptul ține de secolul
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/16885_a_18210]