5,470 matches
-
premiu de interpretare colectivă, așa cum s-a procedat la Berlin cu 8 femei. Marele Premiu a revenit lui Andrei Koncealovski, pentru Casa de nebuni, inspirat dintr-un episod real petrecut în 1996 în timpul primului război din Cecenia. Într-un spital psihiatric situat la granița dintre cei doi combatanți, directorul trebuie să plece pentru a organiza evacuarea bolnavilor, iar aceștia rămîn singuri să se descurce cum pot. Bineînțeles spitalul va fi ocupat de ceceni, care sînt portretizați însă neașteptat de pozitiv - dacă
Venetia sub semnul Șarpelui by Dan Petrila () [Corola-journal/Journalistic/14779_a_16104]
-
Daniel Paul Schreber, intitulată Observații asupra unui caz de paranoia (dementia paranoides) descris autobiografic, 1911 - o analiză indirectă realizată de Freud pe baza cărții acestuia din 1903, Memoriile unui bolnav de nervi, carte care a stârnit în epocă interesul mediilor psihiatrice. Interpretările lui Freud pentru acest caz au fost mult comentate ulterior, într-un mod mai critic de către kleinieni și constructiv de către Lacan și adepții săi. Deși de dimensiuni relativ reduse, lucrarea din 1919 "Un copil este bătut" (Contribuție la cunoașterea
Despre nevroze, paranoia și perversiuni by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/14969_a_16294]
-
de ușor devine viața unui om un calvar! (e suficient ca îngerul pedepsitor Amélie să înlocuiască pasta de dinți cu crema de călcîie, papucii de casă buni cu unii strîmți, numărul de telefon al lui "maman" cu numărul de la urgențe psihiatrice!) Și cît de complicate pot fi lucrurile pe care oamenii obișnuiesc să le simplifice! Și cît de simple pot fi lucrurile pe care oamenii obișnuiesc să le complice! (Omul care-și face mereu poze și dispare grăbit de la automatele de
Fenomenul "Amélie" și fenomene colaterale by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15379_a_16704]
-
ei - să se consume în atare ton ultimativ? Dacă nu e formă bine deghizată de histrionism sau de farsă burlescă în genul celei practicate, cu declarat sadism, de avangardiștii începutului de secol XX, atunci astfel de comportament cade sub incidență psihiatrică. Ceea ce, să recunoaștem, nu e din cale-afară de alarmant în cazul plăsmuitorului de himere, așa cum e el perceput și acceptat de semeni. Care, și ei, la rîndul lor, sînt avizi, de ce nu? de bizarerii ce să-i mai scoată din
Dacă nu-ți plac, te gîtui! by Val Gheorghiu () [Corola-journal/Journalistic/14419_a_15744]
-
capitolul cruzimii omenești la înfrîngerea lui Hitler. Mulți occidentali nici nu vor să asculte. Războiul le este de ajuns! Celor care cunosc totuși realitatea și știu că în țările comuniste există mii de închisori, de lagăre de concentrare, de azile psihiatrice, le pot spune că, în ciuda "testelor" ce mi s-au aplicat, pacea sufletului meu, care a rămas mereu, prin rugăciune, în legătură cu cerul, n-a fost nicidecum tulburată...Și că, în timp ce înduram cu resemnare torturile fizice, ființa mea spirituală, desprinsă de
Mărturie asupra unui suflet liniștit by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/14580_a_15905]
-
ar fi bătut șI torturat, fostul ofițer de securitate reacționează printr-un comunicat prin care susține că Sommerauer e bolnav psihic șI iresponsabil șI-l amenință cu tribunalul. Acesta declară însă că e gata oricînd să se supună unei expertize psihiatrice aflăm din ROMÂNIA LIBERĂ. În eventualitatea unui proces, observă COTIDIANUL, Ristea Priboi ar fi acoperit de blocajul din CNSAS. În privința atitudinii lui Ristea Priboi, să ne amintim că șI în vremea cînd a fost dovedit că s-a ocupat de
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14585_a_15910]
-
în replică, cu răsturnări spectaculoase. Și se petrece în zilele noastre, în profunzimea celor mai actuale dintre teme: război, alienare, normalitate și anormalitate. O mânăstire de maici, uitată undeva în munți, este transformată la un moment dat într-un spital psihiatric. La fel de abandonat, de a cărui existență nu-și mai amintește aproape nimeni. Acolo, însă, trăiesc niște oameni cu diverse probleme sau, cum spune autorul, mai altfel. Singuri, într-o pustietate desăvîrșită, la marginea societății. Singuri la propriu. Iarnă și vară
Eu sînt un pescăruș! by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/14067_a_15392]
-
sub care nu mai era decît Albania, dintre țările europene, handicap pe care și azi îl simt românii pe pielea lor. N-a spus că sute de mii de oameni au fost exterminați prin foame sau frig, internați în azile psihiatrice, suportînd brutalitatea securiștilor și procurorilor. Ca o bomboană pe coliva regimului comunist, Mizil a venit cu ideea că era normal ca liderii comuniști să fi fost români de-ai noștri și, musai, muncitori. Din bun simț de clasă și de
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
unor criterii nosologice înguste și mecaniciste și a unei corectitudini politice împinse la extrem, DSM-ul ne prezintă azi distorsionat realitatea clinică și nivelul actual de cunoștințe, eliminând treptat, în decursul a 50 de ani, într-o esențială măsură terminologia psihiatrică și pe cea psihanalitică. Așa se face, de pildă, că noțiuni precum nevroză, psihoză, sau perversiune sunt înlocuite cu termenul "moale" de tulburare (disorder). Cartea lui Élisabeth Roudinesco este extrem de bine documentată și atent argumentată. Pe lângă beneficiul unor clarificări de
Freud - ultimul "câine mort"? by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15191_a_16516]
-
care îi menționăm pe Alain Brossat, de la Universitatea Paris VIII, filosoful Philippe Artières, de la Centrul Michel Foucault din Paris, Bogdan Ghiu, Sorin Alexandrescu, Ciprian Mihali, Augustin Ioan, Ștefan Afloroaei, Aurel Codoban. Colocviul s-a încheiat cu un Festival al filmului psihiatric animat de doctorul Alain Bouvarel. Publicăm în exclusivitate textul comunicării lui Philippe Artière de la Colocviul Foucault - Deleuze. Într-un strălucit articol omagial, pe care Michel de Certeau l-a intitulat "Râsul lui Michel Foucault", istoricul consideră că râsul este semnătura
Philippe Artière - Michel Foucault - arhiva râsului by Raluca Arsenie () [Corola-journal/Journalistic/15203_a_16528]
-
a stîrnit scandal, Sibilla Aleramo (1876-1960) își datorează posteritatea unui bărbat: Dino Campana, poet de valoare universală, autor al unui singur volum, Cîntece orfice, publicat pe speze proprii în 1916. Cu doi ani înainte de a fi internat într-un azil psihiatric, unde a mai trăit cu mințile rătăcite pînă în 1932. Cu 9 ani mai tînăr decît Sibilla Aleramo, poetul nebun și admiratoarea sa seducătoare și strălucită ca spirit au avut o relație pasionată timp de un an și jumătate, din
Meridiane () [Corola-journal/Journalistic/13555_a_14880]
-
el singur că rușii suferă de un rău de Octombrie?... Posibil, am îngînat. Ceva, așa, ca răul de mare? S-ar putea, am îndrăznit. Și că să nu mă supăr, dar el ar merge până acolo, încât l-ar denumi, psihiatric, "Sindromul Octombrie". Formidabil am exclamat, cum să nu, nu mă supăr deloc, nici pomeneală. Da aprobasem , ar fi putut fi ca o misterioasă maladie sufletească, așa, când îți vine să-ți iei câmpii... Mă rog, mă rog, mă întrerupsese din
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13847_a_15172]
-
el singur că rușii suferă de un rău de Octombrie?... Posibil, am îngânat. Ceva, așa, ca răul de mare? S-ar putea, am îndrăznit. Și că să nu mă supăr, dar el ar merge până acolo, încât l-ar denumi, psihiatric, "Sindromul Octombrie". Formidabil am exclamat, cum să nu, nu mă supăr deloc, nici pomeneală. Da aprobasem -, ar fi putut fi ca o misterioasă maladie sufletească, așa, când îți vine să-ți iei câmpii... Mă rog, mă rog, mă întrerupsese din
Rău de octombrie by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14011_a_15336]
-
e nebun? Cu siguranță. Dacă nebunie se cheamă să fii gata să plătești oricît pentru a rămîne tu însuți"... Iar Mircea Săucan a plătit, cu vîrf și îndesat ( filmări întrerupte, montaje mutilate, filme interzise, un negativ ars, internări și tratamente psihiatrice, exil, premiere la distanță de zeci de ani de la terminarea filmelor ce i se poate cere, unui om, mai mult, pentru luxul de a rămîne el însuși?)... Asta a fost "lupta cea mare" a lui Mircea Săucan, pe care a
Lupta cea mare a lui Mircea Săucan by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/13989_a_15314]
-
de afaceri. Plus aluzia la Ibsen, nu întîmplătoare. Spun "pivot", pentru că este singura care se adresează direct spectatorului. În paralel, apare și Ismael (Mathieu Amalric, a luat César-ul pentru Cea mai bună interpretare masculină), a cărui odisee printr-un spital psihiatric constituie contraponderea comică a filmului și despre care afli - după ceva timp - că este fostul soț al Norei. Poveștile se desfășoară paralel, cu cei doi intersectîndu-se abia la final. Pelicula, lungă de două ore și jumătate, seamănă cu o panglică
Regenți, scriitori și un stomatolog by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/10459_a_11784]
-
pentru forța lui de expresie, de analiză, pentru stilul atît de avîntat, de nou, de original, bănuiesc că nu a fost simplu. Deloc. Pe 23 august 1941 a fost arestat și acuzat pentru opinii defetiste. Internat apoi într-un spital psihiatric, moare de inaniție cîteva luni mai tîrziu, la începutul anului 1942. Cînd s-a jucat, de pildă, într-o seară literară a grupării piesa lui Harms, Elisaveta Bam, în "Ziarul roșu" a apărut un articol care o desfințează complet. "Un
Codul lui Harms by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/10478_a_11803]
-
situează punerea în scenă la un pol opus, plauzibil, de ce nu, dar reducționist, mai ales prin modul în care a fost tratat regizoral. Accentul este pus la prima mînă, după părerea mea, iar spectaolul este transformat, astfel, din- tr-o investigare psihiatrică și o confruntare umană, într-un demers polițienesc. Poate nici asta n-ar fi neinspirat, în fond, textul permite, dacă Marius Oltean și-ar fi asumat interpretarea aceasta a piesei și nu ar fi încercat să adauge în plus puțin
Accente by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12115_a_13440]
-
și pătrund într-un extract de Românie pentru care m-ar invidia și discipolii școlii sociologice a lui Gusti. Spațiul - câteva hectare de mahala împrejmuite de niște garduri neclare, mai potrivite la o casă de corecție sau la un spital psihiatric - are, însă, un nume diafan: "Piața Flavia". Un paradis al vechiturilor, dar și al mărfurilor contrafăcute. Vrei un parfum Dior? Nici o problemă: cinj'dă mii flaconu'! Un costum Armani? Gratis: juma' dă milion! O bicicletă ca a' lu' Armstrong? Maximum
"Roscoliți!" by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12273_a_13598]
-
o tentativă de sinucidere, în anii "60 " "am făcut-o ca să mi se dea atenție" ", după care tatăl lui " medic, prieten cu Paul Valéry, care-l medita la latină pe Jean-Luc " l-a internat pentru o vreme într-un azil psihiatric, experiență care nu s-a mai repetat de atunci). Intermitenții care au tulburat cu protestele lor recentul Cannes au făcut din "mitul Godard" un fel de spirit tutelar al mișcării lor. (Nu Godard a fost acela care, spînzurat de cortina
PROVOCATORUL J.L.G. by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/12781_a_14106]
-
nu mai exista demult. S-a spus că filmul îl umanizează pe Hitler. Nu mi se pare, nu mă așteptam să îl văd pe Dr. Evil. În schimb, mi se pare reducționist în sensul că Wehrmachtul are aerul unui spital psihiatric cu nebuni în libertate. Da, și actorii nemți de film ar trebui să înțeleagă o dată pentru totdeauna că, după un anumit interval de timp, expresionismul nu mai e o metodă de joc, ci isterie cronică. În acest sens (al credibilității
O peliculă mai veselă decât alta by Alexandra Olivotto () [Corola-journal/Journalistic/11568_a_12893]
-
oroare pe Divinul Marchiz însuși. Destrăbălarea sexuală ca formă de duioșie, accidentul ca formulă conversațională, crima ca divertisment de masă au devenit moneda curentă a canalelor de televiziune românești. Spectacolul e grotesc în sine, chiar dacă n-ar avea această componentă psihiatrică: cu un cinism desăvârșit, atrocitățile din categoria celor de mai sus sunt prezentate, de regulă, de ființe (de ambe sexe) extrem de plăcute la înfățișare, perfect echipate pentru o paradă a modei sau un cocktail diplomatic. Felul în care ele frazează
Deșuchierea competitivă by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/11737_a_13062]
-
atât pământul cât și văzduhul. Despre pângărirea pământului vorbește Sfânta Scriptură a Vechiului Testament (Levitic 18, 25-27), unde se arată că fărădelegile oamenilor au pângărit pământul. În zilele noastre, erotismul colectiv al maselor vulcanizate, dezgustul general îi neliniștește profund pe psihiatrici care încep să vorbească despre o foarte stranie desexualizare a umanității. Iubirea ruptă de spiritual produce ravagii mentale, aceasta pentru că omul redus numai la trup riscă să fie secătuit de forțele sale vitale, care provin din spirit. Într-o lume
Patima desfrânării şi biruirea ei în viziunea spiritualităţii ortodoxe ( I ). In: Revista Teologică, Serie Nouă, Anul XVIII (90), Nr. 2 by Liviu Petcu () [Corola-journal/Journalistic/164_a_93]
-
prozei lui Dumitru Radu Popa vor avea surpriza să se întîlnească aici și cu unele dintre personajele precedentei sale cărți, La revoluția română, precum pitorescul Ceaicopschi. În sfîrșit, povestea propriu-zisă a Sabrinei și tot ceea ce se întîmplă în zona cabinetelor psihiatrice glisează spre fantastic, face parte dintr-o lume la limita oniricului și a hipnozei, unde contururile se tulbură, iar faptele ies din zona confortabilă a raționalului. Este lesne de înțeles că în țesătura narativă a fiecăruia dintre cele trei micromane
Proza de laborator by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12999_a_14324]
-
lui don Quijote, personaj pe care Cervantes îl ridiculizează, nu îl idealizează, cum au făcut comentatorii de mai târziu, și m-am trezit brusc, înspăimântat la gândul că aș putea deveni și eu un caraghios. Teama de ridicol - ca tratament psihiatric! Cam zece ani din cei cincizeci am citit în acest mod naiv. Am trecut apoi la alt tip de lectură - constând în examinarea mecanismului prin care autorul îl emoționează - sau încearcă să-l emoționeze - pe cititor. Împrejurările în care am
Despre citit by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/12997_a_14322]
-
adeziunii sale la programul lui Paul Goma" (Mihai Pelin -Opisul emigrației politice, București, Compania, 2002, p. 220); încă mai puțin lirism în greva foamei pe care autorul o declară în 1978, în semn de protest față de arestarea politică și internarea psihiatrică abuzivă a lui Cezar Mititelu, un fost coleg de la Facultatea de Filosofie (" În ceea ce privește convingerile sale - scria Monciu-Sudinski atunci despre Mititelu -, mă tem că nici un psihiatru de penitenciar nu-l va putea vindeca!" - în Virgil Ierunca, Postfață la Rebarbor, București, Ileana
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]