61 matches
-
În luna octombrie 2013 la editură Herald colecția Psihoterapia se întregește cu apariția unui nou titlu specializat: CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE. Psihofiziologia și tratamentul traumei, de Babette Rothschild. Lansarea de carte este un eveniment desfășurat în colaborare cu specialiștii din echipa Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT). “Elementul rănit - corpul - este cel care poate fi folosit drept resursă în scopul vindecării
Lansare de carte Herald “CORPUL ISI AMINTESTE – Psihofiziologia si tratamentul traumei” de Babette Rothschild by http://www.iasi4u.ro/2013-lansare-de-carte-herald-corpul-isi-aminteste-psihofiziologia-si-tratamentul-traumei-de-babette-rothschild/ [Corola-blog/BlogPost/95126_a_96418]
-
specialiștii din echipa Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT). “Elementul rănit - corpul - este cel care poate fi folosit drept resursă în scopul vindecării. [Aimee.ro, despre CORPUL ÎȘI AMITESTE]. Cumpăra la CEL MAI MIC PREȚ cartea “CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE - Psihofiziologia și tratamentul traumei” de Babette Rothschild., vezi prețul AICI. Invitați: Diana VASILE - fondator ISTT, psihoterapeut Irina TEPURU - psihoterapeut Maria MACARENCO - psiholog clinician Gabriela DENIZ - editor Herald Moderator: Andreea TINCEA - PR Herald “De ce unele persoane sunt mai rezistente la stres, trec
Lansare de carte Herald “CORPUL ISI AMINTESTE – Psihofiziologia si tratamentul traumei” de Babette Rothschild by http://www.iasi4u.ro/2013-lansare-de-carte-herald-corpul-isi-aminteste-psihofiziologia-si-tratamentul-traumei-de-babette-rothschild/ [Corola-blog/BlogPost/95126_a_96418]
-
mai amplă viziune asupra tratării traumei și a tulburării de stres posttraumatic. Teoria autoarei Babette Rothschild a fost influențată de lucrările recente ale lui Perry, Pollard, Blakley, Vigilante și alții. Cumpăra la CEL MAI MIC PREȚ cartea “CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE - Psihofiziologia și tratamentul traumei” de Babette Rothschild., vezi prețul AICI. “Este o carte menită să construiască punți. Speranța mea este să unească teoria oamenilor de știință, în special în neurobiologie, și practica de clinică a psihoterapuetilor, dar și să conecteze modelele
Lansare de carte Herald “CORPUL ISI AMINTESTE – Psihofiziologia si tratamentul traumei” de Babette Rothschild by http://www.iasi4u.ro/2013-lansare-de-carte-herald-corpul-isi-aminteste-psihofiziologia-si-tratamentul-traumei-de-babette-rothschild/ [Corola-blog/BlogPost/95126_a_96418]
-
intelctual, cât la nivel de trăire, ceea ce se vede în manifestările corporale, în schimbarea modului de viață, în modificări la nivelul relațiilor cu celălalt. [Diana lucia Vasile,Conf.Univ. Dr., psihoterapeut] Cumpăra la CEL MAI MIC PREȚ cartea “CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE - Psihofiziologia și tratamentul traumei” de Babette Rothschild., vezi prețul AICI.
Lansare de carte Herald “CORPUL ISI AMINTESTE – Psihofiziologia si tratamentul traumei” de Babette Rothschild by http://www.iasi4u.ro/2013-lansare-de-carte-herald-corpul-isi-aminteste-psihofiziologia-si-tratamentul-traumei-de-babette-rothschild/ [Corola-blog/BlogPost/95126_a_96418]
-
avea emoții la astfel de stimuli simbolici și că e vorba de simple procese cognitive, de atenție crescută pentru stimuli noi, de apreciere cognitivă a formei sau a culorii, dar nu de emoție propriu-zisă. Or, studiile de neuroștiințe și de psihofiziologie au adus dovezi obiective că ceea ce se întâmplă în creier atunci când ne uităm la tablouri care ne plac seamănă cu ce se întâmplă când ne uităm la chipul mamei sau al iubitei. La fel și atunci când un film ne induce
Un creier la muzeul de artă by https://republica.ro/un-creier-la-muzeul-de-arta [Corola-blog/BlogPost/337821_a_339150]
-
vedeta le îndrăgește - feluri de mâncare pe care le prepară adesea, spre deliciul familiei și al prietenilor de suflet. Intrarea este liberă, iar evenimentul va include și o sesiune de autografe. Citește tot... Lansare de carte Herald “CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE - Psihofiziologia și tratamentul traumei” de Babette Rothschild În luna octombrie 2013 la editură Herald colecția Psihoterapia se întregește cu apariția unui nou titlu specializat: CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE. Psihofiziologia și tratamentul traumei, de Babette Rothschild. Lansarea de carte este un eveniment desfășurat
Lansari by http://www.iasi4u.ro/categoria/evenimente/lansari/ [Corola-blog/BlogPost/95116_a_96408]
-
o sesiune de autografe. Citește tot... Lansare de carte Herald “CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE - Psihofiziologia și tratamentul traumei” de Babette Rothschild În luna octombrie 2013 la editură Herald colecția Psihoterapia se întregește cu apariția unui nou titlu specializat: CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE. Psihofiziologia și tratamentul traumei, de Babette Rothschild. Lansarea de carte este un eveniment desfășurat în colaborare cu specialiștii din echipa Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT). “Elementul rănit - corpul - este cel care poate fi folosit drept resursă în scopul vindecării
Lansari by http://www.iasi4u.ro/categoria/evenimente/lansari/ [Corola-blog/BlogPost/95116_a_96408]
-
În luna octombrie 2013 la editură Herald colecția Psihoterapia se întregește cu apariția unui nou titlu specializat: CORPUL ÎȘI AMINTEȘTE. Psihofiziologia și tratamentul traumei, de Babette Rothschild. Lansarea de carte este un eveniment desfășurat în colaborare cu specialiștii din echipa Institutului pentru Studiul și Tratamentul Traumei (ISTT). “Elementul rănit - corpul - este cel care poate fi folosit drept resursă în scopul vindecării
Editura Herald by http://www.iasi4u.ro/stire/editura-herald/ [Corola-blog/BlogPost/95135_a_96427]
-
până în 1960 a lucrat ca cercetător și cadru didactic la catedră de psihologie a Universității din Chicago unde a înființat primul laborator de somn. Începând din anii 20 ai secolului al XX - lea Nathaniel Kleitman s-a consacrat cercetărilor de psihofiziologia somnului, o mare parte din experimente efectuându-le pe sine însuși, pe soția sa Pauline Schweitzer, pe cele două fetițe ale lor, Esther și Hortense, pe prieteni și cunoscuți. În anul 1938 în scopul cercetării influenței mediului asupra ritmurilor biologice
Nathaniel Kleitman () [Corola-website/Science/312509_a_313838]
-
experimente reale, deoarece rezultatele nu pot fi generalizate în toate cazurile. Pentru a utiliza un design experimental cu un singur subiect putem avea mai multe tipuri de motivațieȘ -motivația empirica+ deoarece se pot generalize rezultatele. Spre exemplu, în cercetările de psihofiziologie nu este nevoie de mai mulți subiecți. Exempuș structura unei urechi este aceeași la toti oemnii și deci se pot generalize rezultatele. -motivația teoretică- behavioriștii de exemplu, sunt preocupați mai mult de comportamentul individului decât al grupului. -motivația pragmatică (educațională
Plan factorial experimental () [Corola-website/Science/311279_a_312608]
-
N. Wiener, cunoscut cibernetician de origine americană, consideră că suportul material al telepatiei îl constituie, de fapt, undele cu frecvența de 10 Hz, adică cele corespunzătoare ritmului alfa și că acestea ar fi active în stare de relaxare maximă. Însă psihofiziologii nu sunt de aceeași părere. Ei susțin că telepatia este o funcție a inconștientului care se manifestă îndeosebi în marile trăiri emoționale. Ca dovadă, aceștia aduc rezultatul experimentelor făcute pe animale. În timp ce acestora li se înregistrează electroencefalograma (EEG), la mare
Telepatie () [Corola-website/Science/297285_a_298614]
-
cu un vis lung “. Conștiința Substratul material al conștiinței: -cercetările de neurofiziologie -Moruzzi și Magoun, in1949, au relevat semnificația substanței reticulate în realizarea stării de veghe; -Bremer, în 1957, a descifrat rolul circuitelor corticale în realizarea conștiinței; Conștiința Pe planul psihofiziologiei, funcția vigilă condiționează exercitarea conștiinței, somnul o oprește o suspenda. Dar funcția vigilă și conștiința nu pot fi asimilate. Studierea subiecților în stare de comă prelungită a permis constatarea menținerii ritmului vigil cu incoștiență sau stupoare, fenomenul de conștiință este
Conștiință () [Corola-website/Science/314084_a_315413]
-
(din ) este un termen apărut la începutul anului 1970, care definește ansamblul științelor creierului (neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuroetologia, neuropsihologia, neurofilozofia etc.). Termenul relevă tendința de integrare a demersurilor din domeniu, mai pronunțată în S.U.A. decât în Europa. Este în curs de dezvoltare curentul neuroștiințelor cognitive, care încearcă să coordoneze ori să integreze psihofiziologia, psihobiologia și neurobiologia
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
științelor creierului (neurobiologia, psihofiziologia, psihobiologia, neuroetologia, neuropsihologia, neurofilozofia etc.). Termenul relevă tendința de integrare a demersurilor din domeniu, mai pronunțată în S.U.A. decât în Europa. Este în curs de dezvoltare curentul neuroștiințelor cognitive, care încearcă să coordoneze ori să integreze psihofiziologia, psihobiologia și neurobiologia cu psihologia cognitivă. Cuvintul "neuroștiințe" este relativ nou, prima societate de neuroștiințe fiind înființată abia în 1970. Ca domeniu, neuroștiințele se ocupă cu structura, funcția, neuroevoluționismul, dezvoltarea, genetică, biochimia, fiziologia, farmacologia, informatica, neuroștiințele computaționale și patologia sistemului
Neuroștiințe () [Corola-website/Science/313878_a_315207]
-
și implicită (nondeclarativă sau procedurală). A doua formă include reguli de execuție, deprinderi motorii sau cognitive, reflexe condiționate - conținuturi inaccesibile conștiinței, ce nu pot face obiectul unor reactualizări intenționate. Cercetările dirijate spre bazele biochimice ale procesului, legate în special de psihofiziologia învățării (Fessard, 1970; Ungar și Chapouthier, 1971), au evidențiat, de asemenea, pluralitatea mecanismelor mnezice argumentată de existența memoriei de scurtă, medie și lungă durată. Rezultatele experimentelor învățare-memorare au argumentat că eficiența învățării este dependentă nu doar de dificultatea conținuturilor de
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
mei de la Universitatea din Geneva despre această instituție. Nu m-am mirat să aflu că nu există o asemenea universitate.) Cercetând rapoartele și informațiile despre rezultatele obținute până atunci de această tehnică, doi specialiști în terapii de relaxare, sugestologie și psihofiziologie din Institut, Vl. Gheorghiu și I. Ciofu, întocmesc un referat către CNȘT în care despart clar aspectele de conținut ale tehnicii de forma utilizată (un limbaj mistico-religios, vizibil în conceptele utilizate, în termenii vehiculați), recomandând circumspecție, verificare practică pe un
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
répression, Robert Laffont, Paris. El Sarraj, E., Punamäki, R.-L., Salmi, S., Summerfield, D. (1996), „Experiences of Torture and Ill-Treatment and Posttraumatic Stress Disorder Symptoms among Palestinian Political Prisoners”, Journal of Traumatic Stress, vol. 9, nr. 3. Ioniță, N. (2003), „Psihofiziologia terorii”, Memoria, nr. 43. Klein, H. (1972), „Holocaust Survivors in Kibbutzim: Readaptation and Reintegration”, The Israel Annals of Psychiatry and Related Disciplines, vol. 10, nr. 1. Maercker, A., Schützwohl, M. (1997), „Long-term effects of political imprisonment: a group comparison study
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
pielii, stigmate profesionale, traumatisme, deformări (reumatism, gută, retracția aponevrozei, degete hipocratice, osteoartropatie hipertrofiantă pneumică, splina ventose, lepră, siringomielie), atitudini patologice (grife mains bottes), tremurături caracteristice; modificările reflectă uneori tulburări generale (în icter, anemie, boala lui Addison, xantodermice sau bătrânețea). În psihofiziologia mâinii un element important este pielea. Fiziologia pipăitului este complexă; pipăitul este un simț educabil (profesional, sau la surdomuți), există o sensibilitate la căldură și la durere, cea legată de inervația părului, sensibilitatea musculară iar după unii autori, pielea ar
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
activității de predresaj (dresajul de disciplinizare) există o interferență destul de accentuată. De regulă, educarea câinelui Începe de la vârsta cea mai fragedă (6-8 săptămâniă până la intrarea În dresajul propriu-zis, perioadă În care trebuie să avem și să folosim unele cunoștințe de psihofiziologia cățeilor, pentru a-i deprinde mai ușor cu unele lucruri utile, la Început simple, apoi din ce În ce mai complicate. Așadar, educația sau dresajul de disciplinizare reprezintă, de fapt, preludiul la dresajul propriu-zis care, de regulă, Începe odată cu Împlinirea vârstei de 10 luni
DE LA LUPUL DIN SĂLBĂTICIE LA CÂINELE-LUP DIN GOSPODĂRIE by Mihaiu Şanţa, Marcel Şanţa, Vlad Florin Şanţa, Alexandra Sima () [Corola-publishinghouse/Science/792_a_1656]
-
reflexele necondiționate se pot obține reflexe condiționate prin repetiție sau, acte voluntare care prin repetiție devin acte involuntare (cum ar fi; limbajul, scrisul, diversele deprinderi și Îndemânări), tot așa utilizând aceeași modalitate se poate obține un act involuntar cunoscut În psihofiziologie ca voință inhibitorie. De fapt voința inhibitorie se opune pornirilor instinctuale sau temperamentale de a rezolva prin violență o stare conflictuală sau un conflict. Este prin urmare un act voluntar care acționează mai ales asupra actelor conștiente, dar care, prin
Medicină şi societate by Valeriu Lupu, Valeriu Vasile Lupu () [Corola-publishinghouse/Science/1587_a_2935]
-
evolueze în lumea ce îi este dată prin har divin? Vocalele pot fi, de exemplu, categorii și procedee de călătorie pe o cale dantescă, asemenea celei din Divina Comedie, iar poetul ține să ne spună că poesia pornește de la nivelul psihofiziologiei, că rudimentele ei au fost cândva încapsulate în senzațiile și actele nervoase ale celui care o face comunicabilă sau în ale ascendenților săi pe întinsa scară a filogeniei...1067. Ei bine, cheile alchimice sunt secretele pe care poesia le știe
by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
se ajungă doar la o singură psihologie, la psihologia care să asigure progresul cunoașterii științifice și ameliorarea condiției umane. Bibliografie Bejat, M. (1972), Geneza psihologiei ca știință experimentală în România, Editura Didactică și Pedagogică, București. Golu, M. (1966), „Cibernetica și psihofiziologia percepției”, Analele Universității București, Seria Științe Sociale, Filozofie. Mânzat, I. (1991), „Deschiderea sinergeticii. Spre un orizont teoretic neoclasic în psihologie”, Revista de Psihologie, nr. 1-2. Miclea, M. (1994), Psihologie cognitivă, Casa de Editură Gloria SRL, Cluj-Napoca. Neculau, A. (1994), Psihologia
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
Germaniei și Elveției, primul ciclu de pregătire de doi ani este unul cu puține posibilități la alegere pentru student, disciplinele fundamentale predominând în programele universitare (psihologie generală, psihologia dezvoltării, psihologia socială, metode de cercetare, statistica și teoria datelor, psihologie diferențială, psihofiziologie), al doilea ciclu de doi ani oferind o mai mare posibilitate de alegere a disciplinelor pentru beneficiarul sistemului de pregătire universitară. Sistemul creditelor este generalizat. Numărul de studenți variază în funcție de cele două mari tipuri de organizare a admiterii: numerus clausus
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
chiar fără a distruge performanța. 2.5.2. Capacități psihice implicate în efortul de viteză A. Zani și B. Rosi, 1991, consideră că metoda potrivită pentru cercetarea proceselor mentale în timpul eforturilor fizice și deci și în timpul eforturile de viteză este psihofiziologia cognitivă, prin care procesele mentale nu trebuie studiate separat de creier, acolo unde apar două tipuri de potențiale. Astfel, reprezentarea stimulilor în sistemul nervos central se datorează potențialelor evocate (PE). Potențialele corelate cu evenimentele (PCE) sunt potențialele care se află
VITEZA, calitate motrică. Fundamente teoretice by CECILIA GEVAT, BOGDAN CONSTANTIN RATĂ () [Corola-publishinghouse/Science/91722_a_92911]
-
modificări de tonus muscular (cu redresare, urmată de atac sau fugă); vegetative: circulatorii, respiratorii, sudoripare, secreție endocrină și metabolice. Restul proceselor constitutive ale emoțiilor sunt de ordin mental și au format până nu demult obiectul de studiu exclusiv al psihologilor (psihofiziologie). Aspectul cognitiv constă în perceperea situației, compararea informațiilor actuale cu experiența trecută, depozitată sub formă de memorie ; descifrarea pe baze fiziologice a mecanismelor învățării și depozitării informațiilor în encefal deschide fiziologiei perspectiva favorabilă pentru abordarea acestui domeniu ce azi aparține
Asistenţa la naştere în prezentaţie craniană şi pelvină by Mihai Botez, Vasile Butnar, Adrian Juverdeanu () [Corola-publishinghouse/Science/305_a_1432]