77 matches
-
Umaniste, care stă la baza proiectului "Global Lexicostatistical Database" (Bază de date lexicostatistică globală) (GLD). Altă bază de date este "Indo-European Lexical Cognacy Database" (Bază de date de cuvinte înrudite indoeuropene) (IELex), la care lucrează o echipă de la Institutul de Psiholingvistică „Max Planck” din Nijmegen (Olanda), dezvoltând o listă de 200 de cuvinte propusă de Isidore Dyen. În ciuda obiecțiilor, se recunoaște că lista Swadesh și lexicostatistica pot fi folositoare în investigațiile inițiale de bază sau în situații când tehnicile comparative clasice
Listă Swadesh () [Corola-website/Science/306446_a_307775]
-
Psiholingvistica sau psihologia limbajului este o știință care se ocupă cu studiul factorilor psihologici și neurobiologici care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
Psiholingvistica sau psihologia limbajului este o știință care se ocupă cu studiul factorilor psihologici și neurobiologici care permit omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special gândirea și situațiile în care se află vorbitorii, asupra utilizării concrete a limbajului. În sens mai restrâns, psiholingvistica se ocupă cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultățile gândirii
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
omului să folosească, înțeleagă și să producă o anumită limbă. Psiholingvistica studiază influențele pe care le exercită psihologia vorbitorilor, intențiile, atitudinile, în special gândirea și situațiile în care se află vorbitorii, asupra utilizării concrete a limbajului. În sens mai restrâns, psiholingvistica se ocupă cu mecanismele psihice ale limbajelor, cu facultățile gândirii - intelectul, rațiunea și speculațiunea - și limbajele specifice acestora - limbajul simbolic, noțional-verbal, categorial-speculativ.<br> - testele de speculativitate - măsoară speculațiunea - inteligența verbală ține atât de inteligență, cât și de rațiune. Mai există
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
sunt studiate din mai multe puncte de vedere: lexical, sintactic, stilistic, semantic, având legătură și cu etimologia. Necesitatea tratării unităților frazeologice în dicționare face ca și lexicografia să se ocupe de acestea. Frazeologia mai are legătură și cu pragmatica, sociolingvistica, psiholingvistica, ba chiar și cu cultura în general. Delimitarea obiectului de studiu al frazeologiei este de asemenea controversat, în sensul că nu există acord total privitor la ce grupuri de cuvinte pot fi considerate unități frazeologice. Limitele neclare ale acestui obiect
Frazeologie () [Corola-website/Science/335184_a_336513]
-
SCOROBETE, AUREL, Probleme ale metodicii limbii române, Timișoara, 1982. [245] Sesiunea-dezbatere “Teorie și practică în studiul limbii și literaturii române”. 16 - 19 aprilie [Constanța, Tulcea, 1981; Ion Coteanu, Gramatica și literatura; Mioara Avram, Gramatica și stilistica; Tatiana Slama-Cazacu, Gramatica și psiholingvistica; Em. Vasiliu, Gramatica și logica; G. Beldescu, Gramatica și didactica; Al. Graur, Corectitudinea exprimării orale și scrise; Th. Hristea, Vocabularul, frazeologia și cultivarea limbii; Olga Duțu, Dezvoltarea comunicării orale la copii; Elena Barborică, Din istoria unor construcții frazeologice; Angela Bidu-Vrănceanu
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
și structuri nonverbale (reprezentări de obiecte, de persoane, de evenimente, cu aspectele și circumstanțele lor) și unele, și celelalte fiind reunite în structuri mai ample. Acest ansamblu de structuri sau scheme constituie memoria semantică, al cărei studiu este de competența psiholingvisticii. Conținutul memoriei semantice este, în parte, identică la toți membrii unei comunități lingvistice, care astfel pot comunica între ei. Dar conținutul memoriei semantice este și personal, depinzând de anumite circumstanțe ale evenimentului, de anumite conotații - atitudini favorabile sau defavorabile determinate
[Corola-publishinghouse/Science/2369_a_3694]
-
victimizeze pe scriitorul nepregătit pentru meserie. Dus de avântul retoric, Raymond Chandler amestecă în chip greu digerabil criteriile. Una e să vorbești despre bogăția ori sărăcia lexicului, despre inevitabila sa tocire, și cu totul alta este să invoci elemente de psiholingvistică sau de percepție sociologică a relației cititorului cu textul literar. Aducerea în discuție a lui Hemingway, admirat pentru subtilitatea jocului său faux naïf cu uneltele lingvistice, arată în ce măsură chiar un analist lucid poate deveni victima propriilor aprehensiuni. Tocmai existența unui
[Corola-publishinghouse/Science/2073_a_3398]
-
factorilor sociali și educativ În formarea personalității lui, cât mai deplin posibil. Surdopsihopedagogia este o știință interdisciplinară deoarece În activitatea de recuperare biologică și socială a copilului deficient de auz utilizează date și rezultate ale cercetării din domeniul pedagogiei, psihologiei, psiholingvisticii, medicinei, fiziologiei, acusticii, electronicii, etc. Surdopsihopedagogia are ca părți componente surdopedagogia, cu ramurile sale (istoria surdopedagogiei, surdodidactica, surdometodicile, surdopedagogia școlară și preșcolară), surdopsihologia cu ramurile sale (istoria surdopsihologiei, surdopsihologia experimentală, surdopsihologia copilului, surdopsihologia școlară, surdopsihologia generală și a muncii), surdotehnica
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
e (de)săvârșită adică sfârșește într-un pamflet, în vreme ce nici unui pamflet, dacă e autentic, nu-i poate lipsi schelăria polemică. (E greu de explicat cum o parte din rezultatele cercetărilor utilizate de exegetă cum ar fi analiza retorică, dialogismul și psiholingvistica, achiziții teoretice din deceniile opt-nouă ale secolului trecut nu a provocat până acum, doar cu unele excepții, explorări similare ale publicisticii românești.) Hermeneutica făcută spiritului polemic nu este deloc străină de anumite fundamente metafizice. De altminteri, în prima parte a
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
2. Celelalte mai primitive care fac trimitere la persoană și nu la obiectivul exterior ce trebuie atins. Gesturile și mimica de natură expresivă sunt cele care traduc trăirea psiho-afectivă și emoțională a subiectului. Este vorba despre ceea ce numim paralimbaj în psiholingvistică. Componenta energică a comportamentului și expresia ei motrică Activitatea potențială a subiectului este susținută de o cantitate de energie disponibilă. Acest concept de energie nu este o noțiune abstractă necesară explicării teoriei, ci o realitate obiectivă verificabilă și constatabilă prin
Învăţare motrică și sociomotrică by Radu Ababei () [Corola-publishinghouse/Science/1290_a_1899]
-
au fost traduse în nenumărate limbi. De exemplu, Limbaj și context a apărut în limba franceză (Haga, 1961), iar mai târziu în limba spaniolă (Barcelona, 1969). Profesorul italian Renzo Titono o considera pe Tatiana Slama-Cazacu „cea mai mare cercetătoare în psiholingvistica aplicată”. ...Și lista acestor exemple ar putea fi continuată. Cum cele mai multe referiri de până acum vizează preponderent trecutul psihologiei românești, este necesar să stăruim puțin și asupra prezentului ei. După opinia mea, în momentul de față, există trei psihologii. Una
[Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
ci "un imens sistem dinamic în continuă dezvoltare, în care un cuvânt depinde de altele, nu numai din punct de vedere formal, ci și prin legăturile pe care le presupune semnificația oricărui cuvânt”76. 74 Tatiana Slama Cazacu, „lntroducere în psiholingvistica", Editura Științifica, Bucureșții 1968, p.320. 75 Idem, op.citata, p.321-322. 76 Idem, op.citată, p.328. 52 Pe măsură ce legăturile dintre cuvinte se automatizează, pe măsura ce câmpurile lingvistice se sistematizează, se îmbogățesc și se consolidează, în aceeași măsură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
din București, secția română-franceză, absolvită în 1973. În 1978 își susține doctoratul în științele educației la Facultatea de Filosofie și Istorie a Universității bucureștene, cu teza Un model alternativ de învățământ superior umanist. Lucrează ca asistent universitar în Laboratorul de Psiholingvistică al Universității din București (1973-1974), de unde se transferă la Laboratorul de Cercetare Interdisciplinară al aceleiași universități (1974-1976). Ulterior devine cercetător științific și coordonator al departamentului de teorie literară la Institutul de Istorie și Teorie Literară „G. Călinescu” al Academiei Române. Concomitent
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289831_a_291160]
-
Detlef, 1993: Wolf Schneider, Esslinger Detlef Die Uberschrift, Les Verlag Müncken-Leipzig. SEARLE, J. R., 1979: John R. Searle, Expression and meaning: Studies in the theory of speech acts, Cambridge, London, New York, Melbourne, Cambridge University Press. SLAMA-CAZACU, T., 1999: T. Slama-Cazacu, Psiholingvistica. O știință a comunicării, Editura All, București. SLUȘANSCHI D., 1971 - Dan Slușanschi, Studiul vocabularelor speciale, în Studii și cercetări lingvistice, XX, nr. 6, pp. 587-595. SMIRNOV, S., 1983: Stanislav Smirnov, L`approche interdisciplinaire dans la science d`aujord`hui: fondaments
[Corola-publishinghouse/Science/84964_a_85749]
-
factorilor sociali și educativ în formarea personalității lui, cât mai deplin posibil. Surdopsihopedagogia este o știință interdisciplinară deoarece în activitatea de recuperare biologică și socială a copilului deficient de auz utilizează date și rezultate ale cercetării din domeniul pedagogiei, psihologiei, psiholingvisticii, medicinei, fiziologiei, acusticii, electronicii, etc. Surdopsihopedagogia are ca părți componente surdopedagogia, cu ramurile sale (istoria surdopedagogiei, surdodidactica, surdometodicile, surdopedagogia școlară și preșcolară), surdopsihologia cu ramurile sale (istoria surdopsihologiei, surdopsihologia experimentală, surdopsihologia copilului, surdopsihologia școlară, surdopsihologia generală și a muncii), surdotehnica
Specificul activit??ii instructiv-educative ?n ?nv???m?ntul special pentru deficien?ii de auz by Ioana Cherciu, Mioara Sandu [Corola-publishinghouse/Science/84004_a_85329]
-
și mediul său, acest fenomen complex a fost studiat în mod fundamental în psihologie, iar științele limbajului manifestă interes pentru apariția emoțiilor în enunț și discurs, căutînd, totodată, și relevanța acestora în interacțiunile umane. Investigațiile făcute asupra limbajului din perspectiva psiholingvisticii au urmărit implicațiile proceselor psihice umane revelate în limbaj (mărcile expresive de natură lingvistică, discursivă și semiotică - din această perspectivă limbajul fiind o formă de manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
de natură lingvistică, discursivă și semiotică - din această perspectivă limbajul fiind o formă de manifestare a psihicului uman -, cu scopul de a motiva și de a interpreta actele de vorbire în funcție de valoarea psihică pe care le-o conferă utilizatorii lor. Psiholingvistica urmează trei căi de analiză: 1) studiul experimental al prelucrării limbajului la adult (legiferarea modalităților de organizare a comportamentelor discursive); 2) însușirea limbajului de către copii; 3) abordarea neurolingvistică, modalitate care cercetează aspectele limbajului în ceea ce privește organizarea cerebrală și maniera de funcționare
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
lucrări au fost studiate funcțiile semantice ale prozodiei în structurarea ierarhică a discursului, astfel că diferiți parametri prozodici (variația înălțimii diferitelor segmente, centrul intonației, înălțări și coborîri melodice, recurențe melodice, debit, pauze, alungiri) intră în această zonă de interes. În psiholingvistică, la frontiera dintre lingvistică și psihologie, o literatură bogată a fost consacrată caracteristicilor prozodice ale atitudinilor și emoțiilor, precum și calităților vocale legate de expresia emoțiilor. Această perspectivă tinde să înscrie mărcile prozodice într-un substrat al motivațiilor, rolul prozodiei în
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
aux problèmes du monde moderne, Seuil, Paris, 2011; L'autre face de la lune. Écrits sur le Japon, Seuil, Paris, 2011; Nous sommes tous des cannibales, Seuil, Paris, 2013. Steven C. LEVINSON (n. 1947), profesor britanic, specialist în pragmatică, antropologie culturală, psiholingvistică și lingvistică comparată. Preocupat de relația dintre limbaj și cogniție, deschide noi perspective de investigare în pragmatica lingvistică, interacțiunea verbală, tipologia semantică, limbajul spațial ș.a. Contribuțiile la promovarea teoriei politeții și a conversației au influențat domeniul analizei discursului. Lucrări de
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
selectiv, în cea mai mare parte în funcție de importanța evenimentelor. Cititorul înregistrează și poate chiar să formuleze în mare scenariul, principalele șiruri ale acțiunii dintr-o narațiune - un fel de reproducere și parafrazare. Barthes nu pare să se fi inspirat din psiholingvistică în ipoteze ori în teoretizarea noțiunii de „numire a secvenței”, dar există cîteva paralele interesante între ceea ce propune el aici și studiile psiholingvistice recente asupra narațiunii. O demonstrație critică exemplară pentru felul cum se aplică textual mașinăria barthesiană o întreprinde
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
ci "un imens sistem dinamic în continuă dezvoltare, în care un cuvânt depinde de altele, nu numai din punct de vedere formal, ci și prin legăturile pe care le presupune semnificația oricărui cuvânt”76. 74 Tatiana Slama Cazacu, „lntroducere în psiholingvistica", Editura Științifica, Bucureșții 1968, p.320. 75 Idem, op.citata, p.321-322. 76 Idem, op.citată, p.328. 52 Pe măsură ce legăturile dintre cuvinte se automatizează, pe măsura ce câmpurile lingvistice se sistematizează, se îmbogățesc și se consolidează, în aceeași măsură
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
Academiei R.S.R., București, 1986. 3. Botezatu, Petre, „Constituirea logicității” Editura Științifica și Enciclopedică, București, 1983, 4. Chiosa, Clara Georgeta, „Baze lingvistice pentru teoria și practica predării limbii romane”, Editura Didactica și Pedagogica, București, 1971. 5. Cazacu, Tatiana Slama, „Introducere în psiholingvistica” Editura Științifica, București, 1963. 6. Drăguleț, Marin, „Procedee de activizare a elevilor”, Editura Didactică și Pedagogica, .București, 1974. 7. Golu, P., Zlate, M., Verga, E., „Psihologia copilului”, Editura Didactică și Pedagogica, București, 1993. 8. Graur, Al., Wald, Lucia, „Scurta istorie
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
trei direcții semnalate anterior, realitatea lingvistică pe care termenul o desemnează potrivit accepțiunii sale coșeriene și celelalte categorii ale "discursului repetat" au constituit în ultima sută de ani obiectul a numeroase analize venite din partea frazeologiei, gramaticii, lexicologiei, semanticii, etimologiei, stilisticii, psiholingvisticii, sociolingvisticii, poeticii, criticii și teoriei literare, folcloristicii și chiar a filozofiei. Dar, dincolo de această explozie disciplinară, în lucrarea de față ne interesează doar abordările de factură lingvistică ale fenomenului, indiferent dacă acestea s-au manifestat în aria lingvisticii propriu-zise sau
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]