70 matches
-
ca 1. spațiu românesc,2.pământ românesc,3. cuvânt românesc. Se obvesva amplul aparat bibliografic-este impresionant cum redă materialul de la cele mai vechi izvoare-surse istorice și literare până la cele mai noi.Există o viziune interdisciplinară-paleontologic, antropologic,etnografic, folclor, religie, psihologic, psiholingvistică, sociologie, istoria limbii, literatură-toate aceste domenii se centrează pe viziunea, instituția, cercetarea, documentarea și a argumentărilor arheologice cu care a operat și operează istoricul și scriitorul de formație culturaă-enciclopedică ,Ionel Cionchin. Autorul în cele220 de pagini ne oferă o bogăție
IONEL CIONCHIN-BANATUL;CUVÂNT ŞI PĂMÂNT ROMÂNESC de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 493 din 07 mai 2012 by http://confluente.ro/Ionel_cionchin_banatul_cuvant_si_pam_al_florin_tene_1336414381.html [Corola-blog/BlogPost/358602_a_359931]
-
fiecărei facultăți; diferențierea persoanelor din perspectivă intelectuală, raționala, speculativă; celelalte criterii după care putem caracteriza o persoană; temperamente; caracterele (trăsăturile de caracter accentuate); problema creativității diferențiată pe facultăți ale gândirii, pa baza limbajelor; aplicațiile tehnice, moral-comportamentale și tehnico-științifice ale particularităților psiholingvistice ale personalităților umane. FACULTĂȚILE GÂNDIRII Primii filosofi greci vorbeau despre nous, iar indienii despre brahma ca despre un suflet universal, care punea ordine în univers. El era nu numai suflet, ci și gândire. Ulterior această ordine cosmică a fost trecută
Psiholingvistică () [Corola-website/Science/304707_a_306036]
-
deveni astfel și ce implică acest lucru. Articolul de față Își propune să prezinte această chestiune schițând o definiție a noțiunii și elucidând factorii majori care influențează dobândirea capacității de a vorbi două limbi. Vom aborda problema sub aspect lingvistic, psiholingvistic și neurologic, fără a lăsa la o parte dimensiunea socioculturală În care se Înscrie, inevitabil, acest proces. O mare varietate În sensul cel mai larg al cuvântului, numim bilingvă o persoană care vorbește două limbi. Cu toate acestea, nu există
[Corola-publishinghouse/Administrative/1934_a_3259]
-
în “Tribuna școlii”, an 33, nr. 236, 20 februarie, 1982, p. 5. (predarea literaturii române). [105] DOCA, GHEORGHE, Comunicarea orală și problema creativității în învățarea limbii române ca limbă străină, LL, nr. 4, 1982, 544-552. [106] DOCA, GHEORGHE, O abordare psiholingvistică a problemei exercițiilor în predarea și învățarea limbii române ca limbă străină, București, [TUB], 1982, 150 F1511 p. multigr. (UB.FLLR. îL). [107] DOMNULETE, ELEONORA, [Sub titlul comun .... în conținutul predării Ia clasele IIV] Limba română, Tribșc, 26, nr. 245
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
în: BulSȘF, 1983, p. 129-130. [93] GUȚU ROMALO, VALERIA, Observații asupra Programei de limba română pentru clasele V-VIII, LL, nr. l 1983, 93-97. [94] GUȚU ROMALO, VALERIA; MELANIA FLOREA, Carmen Stoean, Lecția de conversație [...], și Gheorghe Doca O abordare psiholingvistică a problemei exercițiilor în predarea și învățarea limbii române ca limbă străină [...] Două contribuții la metodica predării limbii române ca limbă străină, LR32 nr. 3, 1983. 262-264. [95] HANGIU, I., Școala și problemele actuale ale ortografiei. [dezbatere cu tema: Școala
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
-a, în Buletin Informativ Brăila CCD, nr. 1, 1983, p. 1-12.)subiect și predicat). [125] MARIA, TINCA, Cauze ale unor greșeli tipice de ortografie și sugestii pentru înlăturarea lor, RPed, 32, nr. 4, 1983, 31-32. [126] MARIN, DINUȚA, O abordare psiholingvistică a problemei exercițiilor în predarea limbii române ca limbă străină, Forum 25 nr. 6, 1983, 83-85 -[de Gheorghe Doca]. [127] MARIN, DINUȚA, Un manual universitar pentru studenții străini. [Gr. Brâncuș, Adriana Ionescu, Manuela Saramandu, Limba română. Manual pentru studenții străini
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
gramaticale a limbii române, Tribșc, 13, nr. 250, 1983, 6. [184] ROBU, MIHAIL, Combaterea greșelilor de exprimare și scriere, în “Tribuna școlii”, an 13 (34), nr. 251 (1337), 21 mai 1983, p. 5. [185] SARAMANDU, MANUELA Gheorghe Doc: O abordare psiholingvistică [...] LL nr. 2, 1983, 255-257. [186] Sesiunea-dezbatere “Teorie și practică în studiul limbii și literaturii române”, 28 - 30 mai. [Oțelul Roșu, 1982; Al. Graur, Limbajul pretențios; Mioara Avram, Gramatica și cultivarea limbii în învățămînt; Ștefan Munteanu, Cultivarea limbii în presă
Bibliografie signaletică de didactică a limbii şi literaturii române : (1757-2010)/Vol. 1 : Sistematizare după criteriul apariţiilor lucrărilor : ordonare cronologică şi alfabetică by Mihaela Secrieru () [Corola-publishinghouse/Science/440_a_1359]
-
de vorbire" Cercetările experimentale și experiența practică au demonstrat că activitatea de prevenire și corectare a tulburărilor de vorbire este fundamentată pe o serie de principii logopedice: a) principiul intervenției timpurii - asigură eficiența terapiei logopedice, deoarece la vârste mici automatismele psiholingvistice nu sunt încă bine consolidate și pot fi ușor înlocuite cu deprinderi corecte de vorbire; tratarea tulburărilor de limbaj chiar din faza lor de debut (mai ales a tulburărilor cu caracter polimorf) permite înlăturarea unora dintre cauzele insuccesului școlar, respectiv
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
nivel, la rândul său, prezintă două canale de comunicare: canalul senzorial (cu două subcanale: vizual și auditiv) și canalul motor 1. În practică, această teorie poate fi înțeleasă astfel: a) în procesele de recepție, la nivel de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de înțelegere auditivă și vizuală, precum și conștientizarea lor tactil‑kinestezică, iar la nivelul automatizării funcționează aptitudinile psiholingvistice de recunoaștere și discriminare a stimulilor auditivi și vizuali, precum și discriminarea lor tactilă și motorie; b) în procesele de organizare, la nivelul de
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și canalul motor 1. În practică, această teorie poate fi înțeleasă astfel: a) în procesele de recepție, la nivel de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de înțelegere auditivă și vizuală, precum și conștientizarea lor tactil‑kinestezică, iar la nivelul automatizării funcționează aptitudinile psiholingvistice de recunoaștere și discriminare a stimulilor auditivi și vizuali, precum și discriminarea lor tactilă și motorie; b) în procesele de organizare, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudini psiholingvistice de asociații auditiv‑vizuale, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudini psiholingvistice de integrare
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
și vizuală, precum și conștientizarea lor tactil‑kinestezică, iar la nivelul automatizării funcționează aptitudinile psiholingvistice de recunoaștere și discriminare a stimulilor auditivi și vizuali, precum și discriminarea lor tactilă și motorie; b) în procesele de organizare, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudini psiholingvistice de asociații auditiv‑vizuale, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudini psiholingvistice de integrare auditivă și vizuală, dar și de memorie secvențială audiovizuală; c) în procesele de expresie, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de expresie articulatorie și fluiditate lexicală
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
funcționează aptitudinile psiholingvistice de recunoaștere și discriminare a stimulilor auditivi și vizuali, precum și discriminarea lor tactilă și motorie; b) în procesele de organizare, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudini psiholingvistice de asociații auditiv‑vizuale, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudini psiholingvistice de integrare auditivă și vizuală, dar și de memorie secvențială audiovizuală; c) în procesele de expresie, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de expresie articulatorie și fluiditate lexicală, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
la nivelul de reprezentare identificăm aptitudini psiholingvistice de asociații auditiv‑vizuale, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudini psiholingvistice de integrare auditivă și vizuală, dar și de memorie secvențială audiovizuală; c) în procesele de expresie, la nivelul de reprezentare identificăm aptitudinile psiholingvistice de expresie articulatorie și fluiditate lexicală, iar la nivelul automatizării identificăm aptitudinile de execuție biomecanică (motricitatea fonoarticulatorie) a actelor vorbirii. În realitate, subcanalele auditiv, vizual și motor sunt prezente într‑o anumită proporție conjuncturală, fără ca vreunul dintre ele să lipsească
[Corola-publishinghouse/Science/2355_a_3680]
-
rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată Înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la Începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ofera cursuri de formare a interpreților. Educația la distanță poate lua forma unor videoconferințe, cursuri pe internet sau alte forme mai complicate. Cursurile, de nivel universitar, cu durata de 3 ani includ următoarele obiecte: limbajul gestual național, psihologie, lingvistică, sociolingvistică, psiholingvistică; antropologie; expresie facială și corporală; exerciții de limbaj și de interpretare cu persoane surde; teoria și metodica traducerii; limbaj gestual internațional; etica profesională. cursuri de ORL, istoria comunității de surzi și caracteristicile ei, Majoritatea cursurilor sunt predate de profesori auzitori
Ad-Studium Nr.1 2 by Ana Rotaru [Corola-publishinghouse/Science/786_a_1745]
-
ansamblu pe care și-a dorit-o aplicabilă "prozei de idei" în general. În ceea ce ne privește, am găsit extrem de util demersul său cel puțin în câteva-puncte cheie, cum ar fi, de pildă, analiza retorică, perspectiva asupra dialogismului sau conexiunile psiholingvistice. Orice lectură avizată presupune reactivarea mentală a multor alte texte captive în memoria noastră cultural-afectivă, susceptibile de a intra în relație spontană cu textul concret, de sub ochii noștri, și de a se constitui în intertextul interpretării. De aceea, diferitele perspective
by Minodora Sălcudean [Corola-publishinghouse/Science/1086_a_2594]
-
pentru vindecare. 5.2. Comunicarea medic-pacient Întâlnirea dintre medic și pacient este o formă de contact uman și, totodată, o variantă de comunicare interumană; se stabilește un “sistem comunicațional medic-pacient” (I. Oprescu, 1975), care poate fi studiat prin metode lingvistice, psiholingvistice, sociolingvistice, semiotice, etc. - pe scurt, prin metode de antropologie cultural-lingvistică. Contactul medic-pacient este rareori căutat ca un scop în sine, ca o nevoie de contact interuman (la diferite nivele: de la nivelul etiologic - Szondi a argumentat existența unei “pulsiuni de contact
PSIHOLOGIA MEDICALĂ: COORDONATE APLICATIVE by Viorel ARMAŞU, Iuliana ZAVADOVSCHI () [Corola-publishinghouse/Science/100959_a_102251]
-
gândirea copilului să se miște din sfera concretului în cea a abstractului. 0 dezvoltare armonioasă a limbajului înseamnă o îmbogățire a "zestrei" lingvistice cu care copilul vine la Școală. Profesoral de Limba română trebuie să aibă permanent in vedere principiul psiholingvistic oare postulează că „modul de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
7.1. ELEV: sănătate; structura și operativitatea cognitivă; structura și operativitatea metacognitivă; inteligența generală, inteligența socioemoțională; voința + motivația; experiența de învățare reușită și/sau nereușită; timp alocat învățării ; stil de învățare (knowhow specific); cunoașterea și controlul rezultatelor (progrese-regrese); asertivitate; elemente psiholingvistice și de comunicare etc. 7.2. PROFESOR: competentă profesională; vocație pedagogică; capacitate empatică, de relaționare și de comunicare; stil de instruire; sănătate (echilibru) mentală; ethos și autoritate morală recunoscute; timp alocat pregătirii și autoperfecționării; preocupare pentru transferul și/sau conversia
Învăţarea şcolară by Burlacu Gabriela Rodica () [Corola-publishinghouse/Science/1242_a_1884]
-
și o practică discursivă; ipoteza situării practicii discursive în contextul practicilor intersemiotice. În absența unui obiect de analiză bine circumscris și a unui mod de investigație propriu, analiza discursului rămîne deschisă către o pluralitate de abordări, printre care cea sociolingvistică, psiholingvistică, pragmatică, semiotică, argumentativă, ceea ce confirmă multitudinea formelor de analiză la care se pretează discursul. P. Charaudeau și D. Maingueneau sintetizează definițiile analizei discursului din perspectiva relației dintre text și context, excluzînd direcția pragmatică asupra enunțurilor decontextualizate. Astfel, analiza discursului poate
[Corola-publishinghouse/Science/84947_a_85732]
-
dintr-o narațiune - un fel de reproducere și parafrazare. Barthes nu pare să se fi inspirat din psiholingvistică în ipoteze ori în teoretizarea noțiunii de „numire a secvenței”, dar există cîteva paralele interesante între ceea ce propune el aici și studiile psiholingvistice recente asupra narațiunii. O demonstrație critică exemplară pentru felul cum se aplică textual mașinăria barthesiană o întreprinde Chatman (1969), care o pune în funcțiune în povestirea Evelina, discutată amplu în acest capitol. Chatman identifică doar opt funcții narative principale (sîmburi
Naraţiunea Introducere lingvistică by Michael Toolan () [Corola-publishinghouse/Science/91885_a_92305]
-
gândirea copilului să se miște din sfera concretului în cea a abstractului. 0 dezvoltare armonioasă a limbajului înseamnă o îmbogățire a "zestrei" lingvistice cu care copilul vine la Școală. Profesoral de Limba română trebuie să aibă permanent in vedere principiul psiholingvistic oare postulează că „modul de exprimare și de înțelegere al copilului se transformă prin transformarea întregii lui personalități”78), și de aceea procesul de predare a acestui obiect de studiu trebuie să meargă mână în mână, cu educarea gândirii logice
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
dincolo de această adaptare la curentele gândirii contemporane, ca pe unul din momentele ei importante. Naratologia post clasică este deschisă la diversitatea de modele, metodologii și perspective feministe, bahtiniene, deconstructiviste, psihanalitice, istoriste, retorice, cinematografice, informatice, la posibilitățile de analiză discursivă sau psiholingvistică ceea ce demonstrează că nu a trăit o cădere după ascensiunea ei structuralistă, ci o ascensiune structuralistă urmată de o altă ascensiune ramificată în naratologii. Noile interogații ale naratologiei post-clasice deschid perspective ample pentru diversitatea teoretică și aplicativă a cercetărilor narative
ÎNTRE NARATOLOGII by JANA GAVRILIU () [Corola-publishinghouse/Science/1208_a_2198]
-
et son langage, p. 235. 315 Singura excepție o constituie contextul "idiomatic", care e evocat fatalmente în orice vorbire, dat fiind că, după cum afirma chiar Coșeriu, nu există decât vorbire într-o anumită limbă. 316 V. în această privință experimentele psiholingvistice efectuate de Raymond Gibbs, Jr.: Raymond W. Gibbs, Jr., "Why Idioms Are Not Dead Metaphors", în Cristina Cacciari și Patrizia Tabossi (eds.), Idioms, pp. 57-78; Idem, The Poetics of Mind; Idem, "Idiomaticity and Human Cognition", în Martin Everaert, Erik-Jan van
[Corola-publishinghouse/Science/84995_a_85780]
-
rândul acestora.. Precizăm că cercetarea limbajului gestual nu este numai o activitate intelectuală destinată înțelegerii cum funcționează limbajul uman. Ea este și o activitate socială și politică destinată să rezolve probleme practice. Primele studii au fost de natură sociolingvistică și psiholingvistică, și au dus la începerea studiilor privind structura limbajului gestual, morfologia și sintaxa acestuia. Pentru primii cercetători a fost relativ ușor să demoleze două mituri legate de comunicarea manuală a surzilor. Acestea au fost: 1.-comunicarea manuală nu este altceva
Importan?a form?rii de interpre?i ?n limbajul mimico-gestual ?n Rom?nia by Florea Barbu [Corola-publishinghouse/Science/83961_a_85286]