56 matches
-
Ion Lăncrănjan (Suferințele urmașilor), un scriitor român și un roman de neuitat. Personaje ca SINU sau MITICĂ ale lui Octavian Curpaș, sunt leit TIPOLOGICE cu ale lui Lăncrănjan, sau amintesc de Nicolae Breban (Animale bolnave), dar și siajul stilistic socio- psihologist, al marelui prozator Augustin Buzura (cu ultimele sale romane sub cenzura sintezist- comunistă, Fețele tăcerii, Absenții etc). În cartea ce mi-a propus-o spre lectură Octavian Curpaș, desprind căteva trăsături ce par a ni-l fixa convingător (și) ca
DESPRE CONDIŢIA STRĂ-MUTĂRILOR: IMPRESII LA O CARTE A DIMENSIUNII ROMÂNEŞTI A EXISTENŢEI SAU PARABOLA BERZEI OARBE ... de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 300 din 27 octombrie 2011 by http://confluente.ro/Exilul_romanesc_la_mijloc_de_secol_xx_despre_conditia_stra_mutarilor_impresii_la_o_carte_a_dimensiunii_romanesti_a_exis.html [Corola-blog/BlogPost/356986_a_358315]
-
a generat și oximoronul "religiozitate atee", pe când pluralismul filosofic occidental accentua laicizarea și secularizarea, încheiată adesea cu descreștinarea și propunerea unei a doua evanghelizări prin islamism. Descrierile, explicațiile și interpretările liberaliste din filosofia politică interferau cu viziunile de factură romantică, psihologiste uneori, alteori sociologiste. Scrierile unor gânditori ca I. Berlin (4a), K. Popper (11a), R. Dahrendorf (11b) puneau în lumină interacțiunile liberalismului politic cu alte orientări filosofice, economice, politice occidentale, izvorâte din postulatul libertății omului individual de a alege și de
by TĂNASE SÂRBU [Corola-publishinghouse/Science/1010_a_2518]
-
neodarwinist asupra eredității ar putea fi În mare măsură greșit. Ceea ce a respins el Însă categoric a fost selecția naturală, pe care a clasificat-o drept „idealism mistic”18. Departe de a-l critica pe Darwin de pe o poziție vag psihologistă, Thompson obișnuia să repete cuvintele morfologului german W. His: „A gîndi că ereditatea va constitui ființe organice În absența unor mijloace mecanice este o dovadă de misticism neștiințific”19. Thompson a utilizat matematicile avansate, inclusiv topologia lui Riemann, pentru a
[Corola-publishinghouse/Science/1867_a_3192]
-
când ar dispărea organismul care să o perceapă? Firește, absolut nimic din ce știm, ci ceva în sine, despre care nimic nu putem afirma.15 Este clar că Maiorescu prezenta și critica apriorismului kantian sub influența acelei literaturi de orientare psihologistă care reprezenta, în perioada studiilor sale și chiar mai târziu, principala alternativă la kantianism 16. Disctincția dintre înnăscut și a priori la Kant și, în genere, interesul transcendental al criticii kantiene a rațiunii pure îi scapă în mod evident lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
profesorul român. Mai puțin scuzabilă va fi o asemenea receptare a lui Kant câteva decenii mai târziu. Universitari de formație junimistă, ca Petre P. Negulescu și Ion Petrovici, au cultivat mai departe tema kantiană a „răsturnării copernicane” într-o înțelegere psihologistă: modul nostru de a vedea și de a gândi lumea depinde în mod hotărâtor de natura și alcătuirea particulară a sensibilității și intelectului nostru. Iată cum se exprima Petrovici în lecții ținute la zeci de ani după cele ale lui
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
tema filosofică a legitimării lor obiective. Kant a distins anterioritatea în timp de a priori-ul care întemeiază, chiar dacă, remarcă Florian, el nu a făcut întotdeauna deosebirea „dintre a priori genetic și a priori logic”43. Ceea ce a favorizat interpretarea psihologistă a filosofiei lui Kant și, prin aceasta, neînțelegerea a ceva esențial din mesajul ei44. Să observăm că această perspectivă asupra actualității filosofiei lui Kant este mult mai elaborată decât cea a lui Petrovici. Concluzia lui Florian va fi că eliberarea
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
filosofiei lui Kant este mult mai elaborată decât cea a lui Petrovici. Concluzia lui Florian va fi că eliberarea de psihologism și promovarea consecventă a reorientării logic-transcendentale a filosofiei va cere depășirea lui Kant. Teza logic-transcendentală este încărcată de termeni psihologiști și lucrul nu ne miră fiindcă opera lui Kant nu poate fi complet purificată fără a fi complet nimicită de orice urmă de psihologism... Se prea poate că tocmai ceea ce, istoric, este semnificativ în kantianism să se prăbușească. Nouă ni
[Corola-publishinghouse/Science/2034_a_3359]
-
idei-forță, fiecare cu o trăsătură proprie" (1976, p. 230). El continuă: "Primele zece numere din sistemul grecesc (sau douăsprezece din tradiția orientala) aparțin spiritului: sunt entități, arhetipuri și simboluri" (1976, p. 230). Conform lui Ludwig Paneth (a cărui abordare pur psihologista a numerologiei, bazată pe interpretări ale visurilor și ale obsesiilor, este, astăzi, în mare măsură depășită), există o diferență semnificativă între numerele aritmetice (care descriu obiectele în mod matematic, fără a lua în considerare proprietățile lor subtile) și cele simbolice
Demiurgul din Londra. Introducere în poetica lui William Blake by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1394_a_2636]
-
poemului sau în relația dintre aceștia ? Cel de al doilea răspuns este subiectivist : el susține, cu drept cuvânt, că cineva trebuie să evalueze lucrul evaluat, dar nu corelează natura reacției cu natura obiectului care o pricinuiește. El este un răspuns psihologist, în sensul că abate atenția de la obiectul contemplat sau gustat, pentru a o îndrepta asupra reacțiilor și vibrațiilor emoționale ale individului, sau ale unui individ generalizat. Adoptarea primului sau a celui de al treilea răspuns pare a fi o chestiune
[Corola-publishinghouse/Science/85059_a_85846]
-
XIX le, a continuat, în forme și cu metode diferite, până în epoca 58 Idem, op.citată, p.7. 59 Ibidem, op.citată, p.9. 60 Ibidem, op.citată. p.10. 40 noastră. În ultimul sfert al secolului trecut, în cadrul curentului psihologist a luat ființă Școala neogramaticilor. Cei oare au pus însă bazele lingvisticii moderne au fost I.A. Baudoin de Courtenay și Ferdinand de Saussure. În esența, concepția lingvistică a lui B. de Courtenay pleacă de la ideea că natura limbii este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3069]
-
în noi emoții și sentimente 190. Această ambivalență a eticii mediului este accesibilă minții omenești prin inteligența emoțională. Leopold descrie mediul ca un "organism colectiv" care poate fi sau nu sănătos 191. Leopold propune o abordare biologistă, reduce importanța criteriului psihologist al conștiinței în înțelegerea organismelor, și astfel legitimează o înțelegere organicistă a comunității biotice ca întreg. Drept consecință, Leopold poate pune în discuție starea de sănătate sau de bunăstare a unui organism fără a o corela cu starea psihică a
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
moralității pe care o regăsim la Hume și Smith, cu perspectiva evoluționistă propusă de Darwin. Hume și Smith au explicat fenomenele morale, de la exprimarea anumitor atitudini de aprobare sau de respingere până la formularea unor judecăți de valoare, într-un mod psihologist sau emotivist, pornind de la sentimentele pe care oamenii le au în mod natural față de ceilalți membri ai comunității. Sentimentul de simpatie este considerat de ambii autori liantul dintre membrii comunității. Comunitatea morală și comunitatea umană sunt coextensive, etica și societatea
[Corola-publishinghouse/Science/84952_a_85737]
-
ființă rațională ce își maximizează câștigul. Dacă teoriile centrate pe nevoi afirmă "individualismul expresiv", cele de proces se întemeiază pe un "individualism utilitar", însă ambele vizează satisfacția individuală (Shamir, 1991, p. 406). Principalele slăbiciuni ale teoriilor motivației dezvoltate de gândirea psihologistă sunt: excluderea valorilor și a obligației morale, imposibilitatea aplicării postulatelor în situații de slabă definire a variabilelor (cum ar fi contextele în care scopurile nu pot fi clar definite, nu există abundența recompenselor și unde recompensele nu pot fi clar
by Carmen Buzea [Corola-publishinghouse/Science/1014_a_2522]
-
XIX le, a continuat, în forme și cu metode diferite, până în epoca 58 Idem, op.citată, p.7. 59 Ibidem, op.citată, p.9. 60 Ibidem, op.citată. p.10. 40 noastră. În ultimul sfert al secolului trecut, în cadrul curentului psihologist a luat ființă Școala neogramaticilor. Cei oare au pus însă bazele lingvisticii moderne au fost I.A. Baudoin de Courtenay și Ferdinand de Saussure. În esența, concepția lingvistică a lui B. de Courtenay pleacă de la ideea că natura limbii este
Logica între gândire și limbaj by Elena Manea () [Corola-publishinghouse/Science/1693_a_3068]
-
citat” pentru autenticitate. Toate aceste insuficiențe par să „recomande” literatura prozatoarei ca pe o versiune ceva mai elevată a literaturii „populare”, de consum. De fapt, lucrurile nu stau chiar așa: scrierile acestea nu sunt simple „confecțiuni”. Acumularea de notație „măruntă”, psihologistă și comportamentistă, cu ambiția exhaustivității, puternic colorată de subiectivitatea personajelor-naratori, comentată glumeț ori doar alert, generează și secvențe antrenante, plauzibile, atractive nu numai pentru că au „nerv”, ci și prin autenticitate. De altfel, de la o carte la alta pot fi percepute
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286142_a_287471]
-
Sistemul de categorii este creat și amplificat tot timpul de activitatea gândirii, nu ca în concepția lui Kant, pentru care ele erau forme înnăscute ale intelectului nostru și date o dată pentru totdeauna" (ibid., p. 666). Interpretarea lui Dumitriu este însă psihologistă. Filozofia transcendentală abordează categoriile sensibilității numai în termenii unor condiții ale posibilității de cunoaștere, făcând abstracție de orice considerație genetică. Revenind acum la apropierea evocată anterior, subliniem că în ceea ce privește categoriile există totuși o deosebire majoră între Dilthey și H. Cohen
Dilthey sau despre păcatul originar al filosofiei by Radu Gabriel Pârvu [Corola-publishinghouse/Science/1405_a_2647]
-
1982): „Curriculumul este planul sau programul tuturor experiențelor pe care le are cel care învață dirijat de școală”39. Definițiile lui Bobbitt (1918): • definiția behavioristă: „Curriculumul este întregul lanț de experiențe dirijate sau nedirijate implicate în formarea abilităților individului”; • definiția „psihologistă”: „Curriculumul este seria experiențelor de conștiință dirijate de instruire, folosite de școală pentru a completa și perfecționa formarea”; • definiția extinsă: „Curriculumul este ansamblul experiențelor școlare și din afara școlii ale celui aflat în proces de formare”40. Conflictul definițiilor și orientărilor
[Corola-publishinghouse/Science/2254_a_3579]
-
în modelul evoluționist tristadial, profesat de Lewis H. Morgan și James G. Frazer). Dacă, începând cu Franz Boas, antropologia se orientează „pe calea inductiv-empirică”, într-o viziune istoricistă, iar apoi (tot în universul american al disciplinei) și printr-un demers psihologist, Școala britanică (prin Bronislaw Malinowski și A.R. Radcliffe-Brown) va imprima acesteia o la fel de important-constitutivă dimensiune socială. Autorul se referă în continuare la „locurile supralicitate” în practica empirică și teoretică a antropologiei, și anume „fenomenul primitiv” și „comunitatea mică”. Atunci când
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
clar, precis și operațional definită în lucrare. Mentalitățile însă ridică unele probleme. Uneori ele sunt moduri de a gândi și de a se face înnăscute, comune popoarelor, cu care indivizii se nasc și mor, în sensul „teoriilor evoluționiste, mentaliste și psihologiste de la începutul secolului XX” (p. 21). Alteori ele trimit direct la cultură și valori sociale, din moment ce, așa cum am arătat mai sus, se referă la etica muncii, adică la un set de valori legate de muncă. Devine incert care este ipoteza
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
fi datorat necunoașterii altor forme de analiză culturală - să nu uităm că științele sociale nu au existat în perioada socialistă și că, după 1990, a fost resuscitată tradiția științelor sociale din intervalul anilor ’20-’30, o perioadă în care teoriile psihologiste și mentaliste erau în vogă” (pp. 20-21). Într-adevăr, interzicerea științelor sociale în perioada comunistă este un fapt, însă la fel de adevărat se arată a fi că sociologia a supraviețuit mai întâi ca secție în cadrul filosofiei (în anii ’60) și apoi
[Corola-publishinghouse/Science/2157_a_3482]
-
dar care, aplicate tale-quale, pierd din vedere trăsăturile individuale ale autorilor și operelor, cele mai importante din punct de vedere artistic. Richards este apreciat pentru lucrările lui de analiză la obiect (Practicai Criticism), dar concepția lui critică este considerată excesiv psihologiste, având, apoi, și defectul de a se aplica unui cititor "ideal", cu reacții stereotipe. Distanțarea teoretică a autorilor Teoriei literaturii de predecesorii lor direcți are, așadar, caracterul, general, în volum (chiar în problemele tehnice mărunte), al unei cumpăniri exacte a
[Corola-publishinghouse/Science/85132_a_85919]
-
plecând de la G. Vico și de originea graiului omenesc. Nu în ultimul rând, Hașdeu a examinat în mod constant, pe de o parte, raportul dintre limba și gândire și, pe de altă parte, raportul dintre lingvistică și psihologie (criticând exagerările psihologiste ale unor specialiști din vremea să). La 15 ani de la apariția monografiei lui Poghirc, G. Mihăilă a reevaluat contribuțiile lui Hașdeu. Se poate constata astfel nu doar că elementele teoretice identificate de Poghirc rezista în continuare, ci, lucru admirabil, faptul
Studii de ştiinţa limbii by Bogdan Petriceicu Hasdeu [Corola-publishinghouse/Science/896_a_2404]
-
ezitării sau amânării. Judecățile sale sunt categorice. Învinuirea de dogmatism este aceea pe care d-l Dragomirescu a primit-o nu numai cu inima ușoară, dar și cu o vădită satisfacție. Căci într-o epocă în care relativismul istorist și psihologist însemna o continuă alunecare a terenului, ridicarea incertitudinii la rangul de concepție de viață, d-l Dragomirescu a recunoscut în dogmatism o reacție salutară, afirmarea nevoii de siguranță și permanență ca niște condiții elementare ale culturii, amenințată altfel să se
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286857_a_288186]
-
perioadă în care societatea autohtonă se dinamizează sub toate aspectele), nuvelele și romanele care apar aici nu mai diferă nici sub aspect artistic, nici sub acela al problematicii sau al atmosferei de cele produse în tradiția terror din Apus. Elementele psihologiste, prezente viguros încă din romantism sau din naturalism, se rafinează, iar obsesivul este exploatat la maximum. Deși teroarea impune un anumit convenționalism scenariilor epice, care trebuie, conform definiției intrinsece, să se grupeze în jurul ideii de anxietate, există numeroși autori români
Deimografia : scenarii ale terorii în proza românească by Cătălin Ghiţă [Corola-publishinghouse/Science/1392_a_2634]
-
extremismul atitudinii sale, Aderca, se apropie mai de grabă de un P. Zarifopol sau V. Streinu, opunîndu-se că și aceștia cu înverșunare oricăror variante ale unor estetici istorice, științifice, sociologice, morale, respingînd atît pe raționaliști, determiniști, cît și pe criticii psihologiști". Cu toate ca (impuritate subsidiara!): "Izvoarele gîndirii sale estetice vin din activismul unor concepții vitaliste, dintr-o serie de teze biologizante și psihologice, stînd sub zodia relativismului gîndirii moderne". Nu putem a nu menționa și un efect al acestui "autonomism extrem", susținut
Felix Aderca sau "un spectacol al registrelor extreme"(II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17725_a_19050]