357 matches
-
parcă nu ști ce vreau de la ea, asta ar fi culmea să nu-ți aduci aminte! Cum băutura îl cam ciupea din nou, domnul Pandele, voind să se dea mare, aruncă o vorbă cu tâlc: cine pariază cu mine că puicuța asta îmi cade la pat și am s-o aranjez chiar de față cu bărbatu-său? - Adică, te culci cu ea și mai vrei să câștigi și bani?... îl întrebă părintele Dovlete Marin. Vrei să faci două păcate? - Nu e
PARTEA A II-A PARIUL BLESTEMAT de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 764 din 02 februarie 2013 by http://confluente.ro/Partea_a_ii_a_pariul_blestema_marin_voican_ghioroiu_1359791646.html [Corola-blog/BlogPost/359342_a_360671]
-
în viață ș.a.m.d. Răcoarea nopții le făcu bine în parcarea OMV-ului. Nu vrură nici pere, nici altceva să-ngurgiteze. Pupară, culmea, toate țâța ulciorului cu apă de munte, neomițând aprecieri laudative și gălăgioase. Restul drumului avusei liniște. Câteșitrele puicuțele moțăiau. Mașina din spate se ținea de mine docilă. Din când în când, e drept, mai primeam avertizări prin faruri, ca și când Lili m-ar fi somat să nu-mi prăpădesc a încărcătură prețioasă ce duceam la bord sau să mă
GERALDINE. DESLUŞIRI de ANGELA DINA în ediţia nr. 2039 din 31 iulie 2016 by http://confluente.ro/angela_dina_1469943262.html [Corola-blog/BlogPost/379191_a_380520]
-
pace Și cădeți cuminți, la pace! Puișorii n-ascultau, Lupta nu încetineau; Ochii scoși și aripi rupte, Penele zburau prin curte. Veni un vultur în zbor Pe post de-’mpăciuitor; Și-au ajuns în cuibul lui, Drept mâncare pentru pui. Puicuța albă E-o puicuța că oricare, Fugind prin ograda mare; Tot mâncând neîntrerupt, Iute mare a crescut. Are penele lucioase, Moi, de parcă-s de matase Și cu mintea-i de găină Se și vede manechină. Ne privește-nfumurată, Vrea să
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
la pace! Puișorii n-ascultau, Lupta nu încetineau; Ochii scoși și aripi rupte, Penele zburau prin curte. Veni un vultur în zbor Pe post de-’mpăciuitor; Și-au ajuns în cuibul lui, Drept mâncare pentru pui. Puicuța albă E-o puicuța că oricare, Fugind prin ograda mare; Tot mâncând neîntrerupt, Iute mare a crescut. Are penele lucioase, Moi, de parcă-s de matase Și cu mintea-i de găină Se și vede manechină. Ne privește-nfumurată, Vrea să fie admirată! Un vulpoi
AUTOSTRADA COPILĂRIEI de VALERIA IACOB TAMAŞ în ediţia nr. 219 din 07 august 2011 by http://confluente.ro/Autostrada_copilariei.html [Corola-blog/BlogPost/360908_a_362237]
-
O C O Ș U L Ș I P U I C A În ogradă, la Costică, mare zarvă-ntre găini: Toate-s foarte supărate, căci cocoșu’ , în vecini, A binevoit, azinoapte, să petreacă... afurisitu'! I-a căzut cu tronc Puicuța lui nenea Dumitru... Că-i pestriță și-are creastă mititică, rozalie, Pieptu-i iese din rochiță, e-ndesată, durdulie Și se crede balerină. Are vocea în formare; Nici nu a-mplinit un an, dar când face o cântare Din guriță, te excită
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Cocosul_si_puica_marin_voican_ghioroiu_1344492076.html [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
pe alei, de cocoși este dorită. E fudulă și isteață, iar când vine pân’ la gard, Pintenatul s-a trezit... cum pe el penele-i ard. „Cucuruguuu!” zice hoțul, e semnalul că o place: Dă din aripi, se înalță, la Puicuță -i sare-n brațe. Ea-i cuminte, căci găină o s-ajungă încurând, S-a făcut că nu pricepe și l-a ciugulit pe gât. El, o aripă își lasă, și pământul mi-l atinge... E pierdut, a-ndrăgit-o, sângele în el
COCOŞUL ŞI PUICA de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 586 din 08 august 2012 by http://confluente.ro/Cocosul_si_puica_marin_voican_ghioroiu_1344492076.html [Corola-blog/BlogPost/340858_a_342187]
-
careva pe Vascodagama al ei că nu are băiat, el i-ar fi sucit gîtul, și a rîs, amuzată: Ia te uită, cocoșul cel bătrîn știa el ce știa ... și așa a înțeles ea de ce îi spunea el, în glumă, puicuțo, în ultima vreme, și se pierdea toată noaptea în mîngîieri drăgăstoase, care o făceau pe Afrodita să înflorească de fericire. Referință Bibliografică: PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 / Ioan Lilă : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 549, Anul II, 02 iulie
PZRFUMUL PAPUSILOR DE PORTELAN 53-54 de IOAN LILĂ în ediţia nr. 549 din 02 iulie 2012 by http://confluente.ro/Pzrfumul_papusilor_de_portelan_53_54_ioan_lila_1341239601.html [Corola-blog/BlogPost/356745_a_358074]
-
Române ! Cu tot cu Dunărea și Carpații Ei de fată mare ! Carpații ei de curbură, mai ales!!!! Deși-i căsătorită și are și copii ! Să-i trăiască ! Cine-a pus-o să fie așa de ...fatală! Plină de prăpăstii și înălțimi amețitoare !? Puicuță de româncuță (diminutivăm ? diminutivăm!) unsă cu toate alifiile posibile și imposibile ale Occidentului de pretudindeni! Iat-o ! Cum, e-aici? N-o vezi !? Este în fața ta: se lăfăiește pe pagina goală! Costel Zăgan, DEȘERTUL DE CATIFEA (144) Referință Bibliografică: TANDRĂ
TANDRĂ CA UN SPIC DE GRÂU de COSTEL ZĂGAN în ediţia nr. 1129 din 02 februarie 2014 by http://confluente.ro/Tandra_ca_un_spic_de_grau_costel_zagan_1391351020.html [Corola-blog/BlogPost/353783_a_355112]
-
în zare Pala'l phurina dikhion ande tarpeste Că două umbre șopotind... Sar dui ushiala lokăs duma dindoi... El se oprește ascultând: Vo ashiavel-pe ashunindoi: Zamfira Zamfira Mă duc de-acum. Jeautar akanara. Țiganul tânăr O terno Rom Mai stai, puicuța! Mai besh, cirikliorie! Zamfira Zău că mă tem, mă tem, drăguță. Chaches trashau, trashau, kamlioreia. Țiganul tânăr O terno Rom Da' pentru ce atâta frică, Tale anda soste kajiki dar, Stai, nu te teme de nimica, Besh, na trasha khanchestar
ȚIGANII DE PUȘKIN TRADUS ÎN LIMBA ROMANI/ ROMII ÎN LIRICA LUMII/ IMN CĂTRE AGNI DIN RIG-VEDA de MARIAN NUŢU CÂRPACI în ediţia nr. 2148 din 17 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/marian_nutu_carpaci_1479364037.html [Corola-blog/BlogPost/344152_a_345481]
-
turmă este formată pentru prima dată și în absența unui număr suficient de animale crescute după metodă de productie ecologică, animalele care nu sunt crescute ecologic se introduc într-o unitate ecologică de creștere a animalelor în următoarele condiții: ... a) puicuțele destinate producției de ouă vor avea vârstă de până la 18 săptămâni; ... b) puii destinați producției de carne vor avea vârstă de maximum 3 zile în momentul în care părăsesc unitatea de producție în care au fost produși; ... c) bivolii vor
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165634_a_166963]
-
Reînnoirea ori reconstituirea cirezii sau turmei este autorizată de organismul de inspecție și certificare, cu acordul A.N.P.E., atunci când nu sunt disponibile animale crescute ecologic, în următoarele condiții: ... a) mortalitatea ridicată a animalelor este cauzată de boli sau catastrofe; ... b) puicuțele destinate producției de ouă vor avea vârstă maximă de 18 săptămâni; ... c) puii de găină destinați producției de carne vor avea maximum 3 zile și purceii înțărcați vor cântări maximum 25 kg. ... (6) În cazul în care nu sunt disponibile
EUR-Lex () [Corola-website/Law/165634_a_166963]
-
a murit când n-aveam nici douăzeci de ani. Nu m-a văzut matură, iubind, trăindu-mi viața, Clădindu-mi un cămin, făcându-mi meseria. Ce stranie senzație e să devii bunica! E drept că nu mai sunt o fragedă "puicuța", Dar mi-am păstrat intact sufletu-adolescent Și să mă simt bătrână n-am încă niciun chef! Sunt patruzeci de ani de când am suferit, Părăsita ;am trăit, dar n-am uitat nimic. Și iată că acuși mi se naște nepoata. E
J ATTENDS/ AȘTEPT/מצפים- VERSIUNE TRILINGVĂ FRANCEZĂ,EBRAICĂ, ROMÂNĂ de ADINA ROSENKRANZ HERSCOVICI în ediţia nr. 1754 din 20 octombrie 2015 by http://confluente.ro/adina_rosenkranz_herscovici_1445296238.html [Corola-blog/BlogPost/368323_a_369652]
-
pentru producția de ouă și 40% din efectiv pentru producția de carne. ... (2) Pentru păsările de curte, cheltuielile și modul de calcul al acestora sunt următoarele: a) cheltuieli cu achiziționarea materialului genetic, pui hibrizi pentru carne de o zi, respectiv puicuțe ouătoare la vârsta de 16 săptămâni, pentru populare. Prețul materialului genetic achiziționat este cel practicat de către societățile avicole producătoare deținătoare de material pentru reproducție, respectiv părinți rase grele și părinți pentru hibrizi ouă; ... b) cheltuieli cu furajele combinate achiziționate de la
EUR-Lex () [Corola-website/Law/261292_a_262621]
-
mai trezeau de-ai casei cu câte o găină lipsă la apel, suspectată fiind vulpea a cărei coadă, când și când, putea fi văzută dispărând spre ogorul de cartofi. Sau aripile aspre ale unui uliu care mai fura câte o puicuță crescută chiar din curtea casei. Dar asemenea mici necazuri nu puteau umbri prea mult bucuria traiului tihnit la adăpostul brazilor pădurii: ograda bunicilor prospera de păsări de toate soiurile și de toate culorile. Ogorul dădea rod din toate câte a
POVESTE CU VEVERIŢE de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1381 din 12 octombrie 2014 by http://confluente.ro/viorel_darie_1413087375.html [Corola-blog/BlogPost/383716_a_385045]
-
au alunecat și au căzut, ce zici frate ? -Păi așa o să facem, tu îl iei pe umeri pe băiat și eu pe fată i-a zis celălat, dar dacă tot îi omorâm parcă eu m-aș mai distra puțin cu puicuța asta. Ce zici? - Ohhooo!... că bine zici frate, hai că mai vreau și eu, dar să ne grăbim ca să nu ne prindă noaptea și să rătăcim drumul până la stână. Celălalt nu-l mai asculta și a s-a așezat în
DOAR IUBIREA RAMÂNE(FRAGMENT) de SILVIA KATZ în ediţia nr. 447 din 22 martie 2012 by http://confluente.ro/Doar_iubirea_ramane_fragment_silvia_katz_1332442581.html [Corola-blog/BlogPost/364773_a_366102]
-
freacă la ochi Îmi iau arma gândului în spinare Cu cartușiera plină de metafore Și plec prin desișuri la vânătoare Pe o crengă în pădure un cocoș de munte Frumos colorat cum numai Dumnezeu știe Își chema perechea, o mică puicuță, Și dragoastea lor a fost o frumoasă poezie. Am ochit cu arma gândului încărcată Cu multe metafore, așa ca o toană, cocoșul , cu bucuria vânătorului, Dar țeava armei s-a îndoit ca o macaroană. De atunci nu mai vânez nici măcar
GÂNDUL VÂNĂTOR de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 380 din 15 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Gandul_vanator_al_florin_tene_1326690358.html [Corola-blog/BlogPost/361312_a_362641]
-
suspendate la nivelul păsărilor, traversează hala precum culoarele unui bazin olimpic - dispozitivele de hrană și de apă. Pe jos e talaj de lemn, arată ca o tocătură de scoarță de copac și se simte moale sub tălpi. 8.800 de puicuțe trăiesc aici și lumea lor e riguros protejată și regizată. Ritualul de purificare ține de biosecuritate, un capitol gros din manualul fermierului. Aerul e împrospătat constant de sistemul de ventilație, temperatura și umiditatea sunt controlate la sutime - cei trei parametri
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
contururi rotunde, prelungite caligrafic de coada țâfnoasă. Sunt aproape grațioase, cu ciocul rozaliu, creasta și picioarele de‑o nuanță mai închisă și ochii rotunzi gri‑albăstrui, încă în definire. Grația se risipește când sunt adunate pentru vaccinare, 8.800 de puicuțe în nici un sfert de hală, delimitată temporar cu gărdulețe din sârmă. Cinci îngrijitori se chinuie să mâne zburătăceala care‑ncotro, bătând din palme și șâșâind. Șșșșș‑șșșșș! Aplauze! Șșșșș‑șșșșș! Separeul se umple cu o cotcodăceală uniformă, nu mai contează
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
cotcodăceală uniformă, nu mai contează unde se termină un corp și unde‑ncepe altul. Foto: Cristina Gânj Cocoșii trec prin același proces, în hala în care cresc împărțiți pe categorii, mici, medii și mari; într‑un al patrulea țarc sunt puicuțele mai mici decât media. Întotdeauna există minus‑variante, adică indivizi care se dezvoltă mai lent, mi‑a explicat șefa de fermă, doamna Angela, și plus‑variante. Aici, trebuie uniformizate. Îngrijitorii cântăresc săptămânal păsările, câte 4-500 din fiecare hală, și așa
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
Vaccinurile sunt esențiale pentru prevenția bolilor și aici, la ferma de părinți, insistă să le facă el. „Și ca să evaluez starea păsărilor, și ca să dorm liniștit noaptea.” în salopeta lui gri‑petrol, mănuși chirurgicale și bonetă, înaintează prin densitatea de puicuțe, tija cu sprayul baleind stânga‑dreapta de parc‑ar căuta metale. După ce trece de ele, corpul comun se regrupează. Unele au agende proprii, sar pe benzile de hrană și de apă, una se saltă pe gărduleț cu ghearele‑nainte, ca
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
pe niște buchete, câte două într‑o mână, și le vaccinează una câte una, peste 12.000 de păsări. Azi, e prin pulverizare. Ovidiu a calculat dozajul: câtă apă la atâtea doze de vaccin și un total de atâtea capete, puicuțe și cocoși de cinci mărimi. „Tot ce contează la matematică e regula de trei simplă, restul sunt povești.” O mostră de umor. E un tip pragmatic și fără‑nflorituri, trăsături comune familiei. Spune că îi plac animalele, dar nu e
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
tijă de metal lungă, prin care pulverizează cu o anume presiune, reglată din manometru, în vârf cu un anume tip de duză, care determină dimensiunea particulei. Ovidiu, în salopeta lui gri‑petrol, mănuși chirurgicale și bonetă, înaintează prin densitatea de puicuțe, tija cu sprayul baleind stânga‑dreapta de parc‑ar căuta metale. După ce trece de ele, corpul comun se regrupează. Unele au agende proprii, sar pe benzile de hrană și de apă, una se saltă pe gărduleț cu ghearele‑nainte, ca
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi by https://republica.ro/scurta-si-curioasa-viata-a-puiului-de-craiesti-o-poveste-adevarata-despre-ce-mancam-azi [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
ceva de mâncare așa că, în mod obligatoriu, când treceam prin locul unde se afla cel mai apropiat cuibar strecuram mâna chiar și pe sub vreo găină gata de ouat și șterpeleam patru ori cinci ouă, dacă îmi ieșea în cale vreo puicuță și o nimeream o apucam repede de gât ca să nu cotcodăcească ori să chirăie și să dea alarma, din grădină îmi umpleam buzunarele cu roșii și castraveți iar astfel garnisit, ieșeam în calea vitelor și urcam împreună. Odată ajunși sus
NOSTALGIE… de CONSTANTIN ŞTEFAN ŞELARU în ediţia nr. 1442 din 12 decembrie 2014 by http://confluente.ro/constantin_stefan_selaru_1418364087.html [Corola-blog/BlogPost/380901_a_382230]
-
deosebit de frumoasă, mai ales pentru două lucruri: la Paști ne făcea în tăvițe mici, special, cu diferite modele, câte un cozonacel și o păscuta ca niște jucării, iar toamnă ne dădea de pomană, mie un cocoșel, iar surorii mele o puicuța, ceea ce ne bucura nespus. Întotdeauna, după ce spărgea ouăle pentru aluat, mama lua cojile, le punea într-o trăistuța și ne trimitea să le aruncăm în pârâul de la marginea satului ca să vadă și năpăstuiții de soarta care se ascundeau prin păduri
PASTILE COPILARIEI MELE de MIHAI LUPU în ediţia nr. 2295 din 13 aprilie 2017 by http://confluente.ro/mihai_lupu_1492061952.html [Corola-blog/BlogPost/378748_a_380077]
-
să vadă cum stau treburile gospodăriei. Nu era fără rost această osteneală, căci acolo, în ograda cea întinsă, o aștepta cea mai grozavă desfătare din cursul dimineții. Era ceasul când slujnica Marta hrănea orătăniile din curte, când toate găinile mari, puicuțele tinere, dar, mai ales, cocoșii cei împopoțonați și trufași, cu penajul colorat ca de aur, cu pene lucitoare de parcă erau niște pietre nestemate, de opal, agate, sau cine știe ce podoabe prețioase, încât ei arătau ca niște veritabile vitrine ambulante înzorzonate de
PORUMBELUL de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1691 din 18 august 2015 by http://confluente.ro/viorel_darie_1439897804.html [Corola-blog/BlogPost/372256_a_373585]