35 matches
-
de litere, în 1974, pleacă în Africa, în Burkina Faso. Aici îl descoperă pe Dumnezeu, având ca model pe celebrul călugăr francez Charles de Foucault, care a pustinicit în Sahara. Acesta i-a fost model și ajutor în descoperirea valorilor vieții pustnicești și a minunii contemplației. După un timp, revine în Franța, dar îndată se hotărăște să plece în Haiti, unde se întărește în hotărârea de a deveni monah. Întors în Franța, intră în ordinul călugăresc al benedictinilor, din care se retrage
Părintele Jean Baptiste Robin, o figură a Bisericii Greco-Catolice a murit. Vezi povestea francezului venit în România by Crişan Andreescu () [Corola-journal/Journalistic/78996_a_80321]
-
al VI - lea și începutul celui de-al șaptelea, sub stăreția Sf. Gheorghe mănăstirea a ajuns la cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi persane, clădirile mănăstirii au suferit foarte multe stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși
ŢARA SFÂNTĂ – SPRE CĂLĂUZIREA LA DESĂVÂRŞIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL LEGĂMÂNT de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 63 din 04 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349060_a_350389]
-
tunete, ci într-un zefir lin, într-o stare de pace, de liniștire sufletească, astfel încât nimic din ceea ce este pământesc să nu tulbure această liniște. Nevoitorul, atunci când iese din lume, dorește să se unească cu Dumnezeu, dorește într-adevăr viața pustnicească, așa cum se spune la slujba călugăriei. Această dorință are un singur țel, apropierea de Dumnezeu. În activitatea lui, el urcă neîncetat. Dinamismul din ființa umană ne face să înțelegem că în fiecare zi trebuie să facem ceva pentru a ajunge
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de blestem pe care Sfântul Calinic l-a lăsat acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și de viață pustnicească este și un loc al prezenței Sfântului Calinic. El nu a părăsit niciodată această sfântă mănăstire, rânduiala impusă de el păstrându-se și astăzi. Ceea ce înseamnă că harul pe care l-a primit Sfântul Calinic de la Dumnezeu de a întemeia
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92655_a_93947]
-
față: pentru pricinile arătate, nu ne putem înțelege deloc cu lumea decât prin Dumnezeu. Trebuie să pierdem lumea ca s-o primim altfel: ca s-o primim pe calea însingurării, prin Dumnezeu, ca dor al dragostei dumnezeiești. În rezumat, predania pustnicească a însingurării este clară: Dacă la Dumnezeu nu ajungi decât prin dezlipirea totală de tot ce nu-i Dumnezeu, în fața Lui nu te găsești însă niciodată singur și micșorat. Într-adevăr, după ce ai renunțat pentru El la toate câte sunt
DESPRE PARINTELE BENEDICT GHIUŞ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 202 din 21 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366838_a_368167]
-
dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : " Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstreasca, de viață pustniceasca, mai bună, măi deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întâmplat să se stabilească în mănăstiri de obște ( în chinovii ) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la
SCHITUL PRODROMU de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349139_a_350468]
-
al VI - lea și începutul celui de-al șaptelea, sub stăreția Sf. Gheorghe mănăstirea a ajuns la cea mai mare dezvoltare și înflorire. Călugării trăiau într-o atmosferă duhovnicească deosebită. O parte dintre ei duceau un mod de viață idioritmic, pustnicesc și ascetic iar cealaltă parte trăiau după tipicul monahal al vieții de obște, ducând o viață cenobitică în lavră, în chinovion. În timpul cuceririi persane, clădirile mănăstirii au suferit foarte multe stricăciuni și pagube, o mulțime de monahi au fost uciși
SPRE CALAUZIREA LA DESAVARSIRE A PELERINULUI DE LA VECHIUL TESTAMENT LA NOUL de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 81 din 22 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349143_a_350472]
-
l-a înviat pe copilul văduvei și i-a înmulțit făina și uleiul din cămara acesteia care erau pe terminate. Tradiția Bisericii Ortodoxe spune că pentru râvna neobosită față de Dumnezeu, pentru viața lipsită de păcat, pentru ostenelile și nevoințele sale pustnicești, Dumnezeu l-a răsplătit, ridicându-l la Cer cu trupul, fără a trece prin moartea fizică, firească oricărui muritor. La fel s-a întâmplat și cu Enoh, un alt profet al Vechiului Testament. De asemenea, Tradiția Bisericii ne spune că
CINE A FOST PROROCUL ILIE? de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1296 din 19 iulie 2014 [Corola-blog/BlogPost/349344_a_350673]
-
și rămânând orfan de tânăr, a împărțit averea sa la săraci oprind foarte puțin pentru el și sora sa mai mică iar el râvnind la dragostea lui Hristos, s-a retras într-o colibă mărginașă. În vremea aceea neexistând așezări pustnicești, iubitorul de nevoință își ridica o colibă la marginea satului unde petrece în rugăciuni, post și privegheri. Abia mai târziu când îi ajungea vestea despre un părinte îndreptat, lăsa toate și mergea la el pentru folos duhovnicesc. A renunțat la
SF. ANTONIE CEL MARE de ION UNTARU în ediţia nr. 1113 din 17 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/365965_a_367294]
-
tunete, ci într-un zefir lin, într-o stare de pace, de liniștire sufletească, astfel încât nimic din ceea ce este pământesc să nu tulbure această liniște. Nevoitorul, atunci când iese din lume, dorește să se unească cu Dumnezeu, dorește într-adevăr viața pustnicească, așa cum se spune la slujba călugăriei. Această dorință are un singur țel, apropierea de Dumnezeu. În activitatea lui, el urcă neîncetat. Dinamismul din ființa umană ne face să înțelegem că în fiecare zi trebuie să facem ceva pentru a ajunge
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
din vremea aceea aveau rânduială athonită. În legământul de blestem pe care Sfântul Calinic l-a lăsat acolo este menționat clar că viața monahală de la Mănăstirea Frăsinei este o viață de tip athonit. Acest loc de rugăciune și de viață pustnicească este și un loc al prezenței Sfântului Calinic. El nu a părăsit niciodată această sfântă mănăstire, rânduiala impusă de el păstrându-se și astăzi. Ceea ce înseamnă că harul pe care l-a primit Sfântul Calinic de la Dumnezeu de a întemeia
INTERVIU CU Î.P.S. ACAD. PROF. UNIV. DR. IRINEU POPA – ARHIEPISCOPUL CRAIOVEI ŞI MITROPOLITUL OLTENIEI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 654 din 15 octombrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/346423_a_347752]
-
dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : " Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la
DESPRE SCHITUL ROMÂNESC PRODROMU DIN SFÂNTUL MUNTE ATHOS... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 409 din 13 februarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/356346_a_357675]
-
mare de minuni, Preafericite Efrem. Prin ele, tu dăruiești mângâiere celor care îți cântă cu umilință: Bucură-te, că lui Hristos-Dumnezeu Îi ești slujitor Bucură-te, că al luminii nematerialnice ești văzător Bucură-te, următor plin de sârg al nevoinței pustnicești Bucură-te, fierbinte râvnitor al luptelor mucenicești Bucură-te, vas preacurat, ce ai primit dumnezeiască insuflare Bucură-te, floare sfântă răspândind tainică înmiresmare Bucură-te, înțelepte care ai lepădat deșertăciunea cea lumească Bucură-te, căci în chip tainic ai văzut
MATERIAL DESPRE VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, FAPTELE MINUNATE, SFÂRŞITUL MUCENICESC ŞI DESCOPERIREA MOAŞTELOR, PRECUM ŞI ACATISTUL SFÂNTULUI MARE MUCENIC EFREM CEL NOU!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţi [Corola-blog/BlogPost/370896_a_372225]
-
Secu și Sihăstria. Numele mănăstirii, așa cum am mai spus, vine de la sihastrul Agapie care în a doua jumătate a secolului al XIV-lea a ridicat o cruce, pecetluind astfel începuturile vieții monahale în aceste minunate locuri nemțene de adevărată viețuire pustnicească și binecuvântate de Dumnezeu. Cum călătorului îi șade bine cu drumul, cu forțe proaspete, mi-am pus rucsacul pe umăr și am pornit pe drumul ce duce la Agapia din deal. Când linia caselor se termină, în fața mea se afișă
AGAPIA – LĂCAŞ AL BINECUVÂNTĂRII ŞI AL DRAGOSTEI CREŞTINE de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1148 din 21 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362656_a_363985]
-
schit pentru pustnicii. Pe muntele Giumalău, maica Teodora duce o viață aspră de pustnic, în rugăciune și meditație, în multe lipsuri și numeroase osteneli trupești. În anul 2007 primește schima cea mare și numele de Elisabeta, aceasta presupunând o viață pustnicească la chilie. În această dimineață, plânge muntele Giumalău, plâng păsările, plâng animalele pădurii pentru că, la numai 44 de ani, schimonahia Elisabeta având trupul îmbătrânit și secătuit de boli și osteneli, dar sufletul tânăr, luminos și dornic de dumnezeire, a plecat
PUSTNICA TEODORA de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1253 din 06 iunie 2014 [Corola-blog/BlogPost/370221_a_371550]
-
Părintele Arhim. Neonil Ștefan... Scurtă prezentare istorică a Mănăstirii Frăsinei Sfântă Mănăstire Frăsinei din comuna Muereasca, județul Vâlcea, numită și Athosul Românesc, păstrează până astăzi așezămintele monahale și legământul Sfanțului Ierarh Calinic - ctitorul cel mai de seamă al acestei lavre pustnicești. Biserică vechiului schit, cu hramul Nașterea Sfanțului Ioan Botezătorul, a fost construită din lemn, de călugării bulgari Ilarion și Ștefan, la anul 1710. Această a fost reconstruită din zid, între anii 1762 - 1763, de către Cârstea și Damian Iovipali, frații hagii
CÂTEVA CUVINTE DESPRE LAVRA “ATHOSULUI ROMÂNESC” – SFÂNTA MĂNĂSTIRE FRĂSINEI ŞI DESPRE VENERABILUL EI STAREŢ, TRECUT DECURÂND LA VENICELE LĂCAŞURI, PĂRINTELE ARHIM. NEONIL ŞTEFAN… de STELIAN GOMBOŞ în [Corola-blog/BlogPost/354475_a_355804]
-
Dumnezeu și frumusețea făpturilor, dar aceasta, după măsura curăției tale. Iar dacă mintea ți-ar fi întruna țintită întru vederea minunii acesteia, atunci și ziua și noaptea întruna ai fi întru uimirile cele slăvite ale lui Dumnezeu. În rezumat, predania pustnicească a însingurării este clară: Dacă la Dumnezeu nu ajungi decât prin dezlipirea totală de tot ce nu-i Dumnezeu, în fața Lui nu te găsești însă niciodată singur și micșorat. Într-adevăr, după ce ai renunțat pentru El la toate câte sunt
PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT BENEDICT GHIUŞ ?' TEOLOGUL SMERIT ŞI DUHOVNICUL ÎMBUNĂTĂŢIT DIN MAREA LAVRĂ A CERNICĂI... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2359 din 16 iunie 2017 [Corola-blog/BlogPost/357839_a_359168]
-
buze, având o comunicare lăuntrica, de la suflet la suflet. Unii dintre ei depășiseră vârstă de 100 de ani, aproape că uitaseră să mai țină evidență anilor, dar erau vioi că și porumbeii. Erau bărbați și femei. Fiecare avea bordeiul lui pustnicesc. Printre cei mai tineri, se numără și maica Teodora (Elisabeta). O femeie trecută de 35 de ani, frumoasa, curajoasă, cu părul lung, șatena, înaltă, voinica, cu umerii lați și palmele mari că de bărbat, tăcută, cu o fată de înger
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
suflet, dorul dumnezeirii, un legământ al chemării divine, o închinare în duh și adevăr, o „vraja” a iubirii hristice, care dacă te atingea, nu te mai poate vindeca nimeni altul, decat Hristos. O femeie singură să stai într-un bordei pustnicesc semiîngropat, să te rogi zi și noapte, pe vârf de munte, Giumalău. Purta cu ea tot timpul o pelerina și o rănită militară de aviator. Există ființe cu misiuni divine comune pe pământ. Oriunde ar fi, oriunde s-ar duce
NOI SUNTEM NEBUNI PENTRU HRISTOS de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1997 din 19 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/378860_a_380189]
-
dreptei credințe). O lămurire edificatoare, în acest sens, este și aceea a Părintelui Petroniu Tănase - cu care am stat de vorbă, care a spus că : "Sihaștrii din Carpați veneau la Athos, fiindcă găseau aici condiții de viață sihăstrească, de viață pustnicească, mai bună, mai deplină. De aceea nu și-au întemeiat o mănăstire a lor, ci, când s-a întamplat să se stabilească în mănăstiri de obște (în chinovii) au trăit împreună cu ceilalți frați : - La Cutlumuș, la Zograful, la Filoteu, la
INTERVIU CU PĂRINTELE PETRONIU TĂNASE... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 234 din 22 august 2011 [Corola-blog/BlogPost/371197_a_372526]
-
călătoria la 23 noiembrie 1719, în vârsta de 92 de ani, părăsind lumea aceasta de jos pentru cea de sus, în împărăția lui Dumnezeu. A fost înmormântat în apropierea peșterii unde își petrecuse ultimii 28 de ani ai nevoințelor sale pustnicești. Primele încercări de a descoperi moaștele sale pentru a le oferi spre închinare credincioșilor, făcute de un strănepot al său, cronicarul Chiriac Râmniceanu în 1812 iar mai apoi de sfântul Calinic, episcopul Râmnicului, au eșuat, sfântul arătând prin semne că
SF. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII de ION UNTARU în ediţia nr. 1058 din 23 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/347264_a_348593]
-
vie a lui Hristos; Bucură-te, liniște de cântare lui Dumnezeu; Bucură-te, cel îmbogățit cu sufletul; Bucură-te, lumină în întunericul de jos; Bucură-te, Sfinte Preacuvioase Părinte Noule Antonie! Condacul al 6-lea Nevoindu-te cu toate ostenelile pustnicești și mai ales cu slujirea Sfintei Liturghii, ai primit cu adevărat împărtășirea lui Hristos, cântând: Aliluia! Icosul al 6-lea Nu ai plecat la pustie ca să fugi de oameni, ci ca să te apropii și mai mult de Dumnezeu, ca să fii
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Lumești gândiri într-alt chip împlu sufletul său, El cugetă la toate, ci nu la Dumnezeu... Retrage-te-ntre arbori, cu el, am să vorbesc... (intră în mijlocul scenei) [SCENA II] [MAGUL, CĂLUGĂRUL] C[ĂLUGĂRUL] A! iată și moșneagul cu chipul pustnicesc. Ce mai faci tu, părinte*? Iar ai venit la mine? Surd este al meu suflet la sfaturile-ți line Cum stîncele la glasu-mi surde rămân și reci. Crezi tu c-o să mă mângâi pe mine? Nu! În veci!... O! Vino
Opere 08 by Mihai Eminescu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295586_a_296915]
-
se numește Patara, din părinți cinstiți și de bun neam, dreptcredincioși și bogați. Tatăl său se chema Teofan, iar mama sa Nona. Acesta a trăit pe vremea tiranilor împărați Dioclețian și Maximilian (284305) și a strălucit mai înainte în viața pustnicească și, pentru nespusa lui bunătate, a fost făcut arhiereu. Și, fiind cu frica lui Dumnezeu, cinstind creștinătatea și propovăduind cu îndrăzneală și cu glas slobod dreapta credință, a fost prins de mai marii cetății Lichiei și dându-l la osândă
Apocalipsa după nea Grigore by Ioan Mititelu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/325_a_572]
-
cercetători susțin că Ioan Cassian ar fi încetat din viață între 433 - 434, iar alții că a trecut la cele veșnice în anul 435. Sfântul Cassian a pledat prin viața și prin întreaga sa activitate pentru valoarea supremă a vieții pustnicești reliefând valorile eremiților, dar și pe cele chinovitice și punând în centrul lor liniștea și ascultarea, rugăciunea continuă și contemplarea în scopul atingerii desăvârșirii duhovnicești. b. Contribuția Sfântului Ioan Cassian la dezvoltarea literaturii patristice 1. Forme de manifestare a ecumenismului
Misionari şi teologi de vocaţie ecumenică de la Dunăre şi mare din primele şase secole creştine by Nechita Runcan () [Corola-publishinghouse/Science/1595_a_3161]