87 matches
-
să-l fi împins la o demisie nu era rău, erau întotdeauna legate de tot felul de fleacuri, de cacealmale, de incidente comune. O dispariție neașteptată a unui înalt funcționar, care pînă la urmă se dovedea o simplă ștergere a putinei fie din pricină de bani ori din motive de amor, o afacere de spionaj-șantaj prin diplomație, vreo escrocherie cu contracte pentru armată, un atac la drumul mare prin Bucovina, iar printre victime se afla un deputat, un furt de documente
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1507_a_2805]
-
una era odaia bunicii, apoi polatra din care se intra peste tot, iar cealaltă era folosită ca magazine, unde se ținea tot ce era util la casa omului în viața de zi cu zi, hambarul cu făină, altul pentru mălai, putineiul de smântânit laptele, oala din lut ars în care făcea mama borș din huști de tărâță de grâu și multe alte obiecte casnice precum războiul de țesut, daracul , vârtelnița , albia din lemn de tei pentru făcut baie, covata de frământat
CELE PATRU INTALNIRI CU MOARTEA. de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1405 din 05 noiembrie 2014 [Corola-blog/BlogPost/384089_a_385418]
-
Etnografie oferă o imagine complexă a mediului de viață tradițional din zonă. Într-una din săli se află unelte tradiționale pentru munca la câmp, în centru o masă rotundă, joasă, înconjurată de scaune mici, obiecte de uz casnic: pirostrii, ploscă, putinei, dublă pentru măsurat cantități, vase de metal: căldărușe, talere, tăvi, oale de ceramică. Vizitatorii pot admira un costum tradițional păstoresc pentru bărbați alcătuit din iamuruc „glugă ciobănescă”și torba „traistă” țesută în război, cu figuri geometrice de diferite culori. În
BALCICUL INIMILOR NOASTRE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1601 din 20 mai 2015 [Corola-blog/BlogPost/367651_a_368980]
-
a cuibărit destinul cu trup neregăsit fantome pe la praguri șoptesc povești din vieți la mine-n bătătură cresc astăzi doar scaieți nici soba nu-ncălzește la fel ca altădată nici fumul nu înalță povești grăite-odată pe prispa cu iluzii un putinei bătrân își plânge nemurirea făr-a avea stăpân grăbită închid ușa trecutul mă apasă privesc un fir de iarbă nu-i mână pe o coasă să umple de lumină un colț de bătătură străbunii mei sunt îngeri au strigăte în gură
CASA CU AMINTIRI de CARMEN POPESCU în ediţia nr. 1499 din 07 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/367775_a_369104]
-
știind că au copilărit de mici împreună ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler[4], au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
a dus la el în cameră să se culce. Lumina lămpii cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite între timp așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit cu putineiul în pat sub plapumă
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fugă să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat că Răducanu s-a trezit cu putineiul în pat sub plapumă, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
milițian la post și făcut de râs în comună. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, o altă prietenă cam de aceeași vârstă cu ea, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Familia Cânciu avea casa la șosea pe unde trecea și Răducanu spre primărie, așa că Ioana l-a așteptat și l-a rugat să o scuze că a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1092 din 27 decembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/363655_a_364984]
-
știu până unde am ajuns cu număratul, parcă pe la șaizeci, dar când am scos capul din apă, îmi curgea sânge din nas. Îmi plăcea să fac mereu câte ceva, semănam cu mama care era iute ca argintul viu, tăiam lemne, băteam putineiul, stropeam brazdele de zarzavaturi din grădină, strângeam frunzele moarte, le dam foc, măturam curtea, partea noastră de la drum și-mi umflam pieptul când auzeam câte o femeie care trecea pe acolo; bravo mă' copile, să crești mare și să iei
CASETA CU AMINTIRI II de ION UNTARU în ediţia nr. 314 din 10 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348479_a_349808]
-
atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
și s-a dus la el în cameră, să se culce. Lumina lămpii cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi, după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
Îi era frică, să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Familia Cânciu avea casa la șosea pe unde trecea și Răducanu spre primărie, așa că Ioana l-a așteptat și l-a rugat să o scuze, că a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai
SECERĂTORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1737 din 03 octombrie 2015 [Corola-blog/BlogPost/344420_a_345749]
-
atunci, știind că au copilărit de mici împreună, ca vecini și fiecare se ținea cu altcineva pe la balurile de la Turtoi. Tușa Floarea fiind ocupată cu orătăniile prin bătătură, profitând de absența ei, s-au dus repede în chiler, au luat putineiul și l-au băgat sub plapuma unde dormea Răducanu și, pe aci ți-e drumul. Au fugit repede să nu fie surprinse asupra faptului de către bătrână. Seara când tânărul preceptor a venit acasă de la primărie, a cinat împreună cu gazdele și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
și s-a dus la el în cameră, să se culce. Lumina lămpii cu petrol așezată pe perete deasupra patului, nu era suficientă pentru a se distinge modificările survenite așternutului. Se dezbrăcă și intră sub plapumă, numai că dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
dând de putinei s-a speriat așa de tare, încât a sculat toată casa cu țipetele sale. Panicate gazdele au dat fuga să vadă ce s-a întâmplat și așa au aflat, că Răducanu s-a trezit sub plapumă cu putineiul în pat, motiv pentru care i-a bufnit râsul pe amândoi, după ce au părăsit camera tânărului. Răducanu nu știa cine a făcut șotia, dar o cam bănuia pe autoare. Același lucru îl bănuiau și mătușa Floarea cu moș Constantin și
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
Îi era frică, să nu fie chemat de milițian la post și făcut de râs în toată comuna. Năzdrăvana de fată a stat mai toată ziua ascunsă prin vecini, la Victoria lui Cânciu, poate - poate, uită bătrânul de tărășenia cu putineiul. Familia Cânciu avea casa la șosea pe unde trecea și Răducanu spre primărie, așa că Ioana l-a așteptat și l-a rugat să o scuze, că a fost doar o glumă tinerească și i-a promis că va dansa numai
SECERATORUL de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1517 din 25 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/366013_a_367342]
-
atenția în mod deosebit expoziția domnului Ștefănescu Eugen din Târgu-Jiu, restaurator, membru al Uniunii Creatorilor Populari din România, dornic să recupereze obiecte foarte vechi, aparținând vieții de la țară de care îl leagă amintirile copilăriei. Lăzi de zestre, dulăpioare, piuliță (piuă), putinei, postăvioare, copăiță, ceramică veche, unelte pentru țesut, rămase fără utilitate în lumea satului, pot fi admirate la început de secol XXI, în curtea Muzeului Țăranului Român din București, ca o dovadă a unui mod de viață definitoriu pentru existența poporului
TÂRGUL DE SFÂNTUL ILIE, BUCUREŞTI de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1312 din 04 august 2014 [Corola-blog/BlogPost/352352_a_353681]
-
călător Și strigatul meu S-a pierdut pe cale. Lasă-mă, să te iubesc! Câmp de maci Am văzut un câmp rănit, de atâția maci în floare de plângea, sângerând lanul viselor, spre neuitare! Copilărire Când vă sufocați de țipete La adresa putinei voastre liniști Reveniți, pe tărâmul copilăriei Și jucați "telefonul fără fir"! Poate se va strecura un cuvant magic! Trecere Secundele în goană lor mă fură Dar ce-i o clipa-n trecerea-i absurdă? Iubirile mereu se jură Unei urechi
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
cu două tăișuri. Am ales siguranță vârfului. Visul că o săgeată Nimeni nu-mi poate lua visele! E prima descoperire a arcașului din mine. Și totuși, o săgeată nu-mi iese la socoteală! Copilărire Când vă sufocați de țipete La adresa putinei voastre liniști Reveniți, pe tărâmul copilăriei Și jucați "telefonul fără fir"! Poate se va strecura un cuvant magic! Sinusoida Ne aflăm în "pești" Și "cât ai zice peste" Norocul s-a dus pe fundul apei. Totul a devenit atât de
POEZIE INTR-O STROFA de IOANA VOICILĂ DOBRE în ediţia nr. 678 din 08 noiembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/351289_a_352618]
-
Plugușorul iar în ziua de Anul nou, cu Semănatul și Sorcova. Cu două săptămâni înainte de Ajun, ne adunam cu mic, cu mare, pentru a repeta Plugușorul iar băieții, Steaua și Sorcova. Problemele mari ni le creau "buhaiul" construit dintr-un putinei și "vițe" de păr din coada calului dar și bicele care trebuiau să plesnească puternic. Cu cât sunetul buhaiului era mai puternic și melodios (părul de cal era udat, periodic, cu borș) iar plesnetele bicelor erau mai asurzitoare, cu atât
TRADIŢII ŞI OBICEIURI NATALE(PURANI DE VIDELE) de FLOAREA CĂRBUNE în ediţia nr. 731 din 31 decembrie 2012 [Corola-blog/BlogPost/350831_a_352160]
-
mea? Unde să fi-ntârziat, Că afară s-a-noptat? Să mai rabd, nu mai rezist! Merg la birt, dau acatist... Cu un păhărel mă dreg; Flaorica mă crede-un bleg? Mămăliga am făcut; Vai ed mine, s-a răcit!... Bătui lapte-n putinei, Dar să vină dumneaei.... Ți-ai găsit, ce-o fi cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354783_a_356112]
-
mea? Unde să fi-ntârziat, Că afară s-a-noptat? Să mai rabd, nu mai rezist! Merg la birt, dau acatist... Cu un păhărel mă dreg; Flaorica mă crede-un bleg? Mămăliga am făcut; Vai ed mine, s-a răcit!... Bătui lapte-n putinei, Dar să vină dumneaei.... Ți-ai găsit, ce-o fi cu ea?! Floare mă bagă-n beela... Culcai copilu-n covată; Floarea mea, unde-i plecat Și ai utat de bărbat?... Am să-i arăt cine sunt, O să mă găsească în
CINE MĂ ŢINE PE MINE de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 435 din 10 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/354787_a_356116]
-
înalte în pădure, care se văd de la un kilometru!... - Ne iertați, dom pădurar!.. Ne-am grăbit Acum v-am adus ceva ca să vă treacă supărarea Aveți aici în sacoșă niște miere de albine, de anul ăsta, și niște brânză de putinei, de oi Da vă rog să nu ne puneți... dom pădurar... amendă Vă rog frumos! - Ei, gata, ce atâta smiorcăială!... Dă la nevasta mea sacoșa. Și să te duci să tai, jos de tot, una cu pamântul, cioatele alea din
CASA PĂDURARULUI (2) de VIOREL DARIE în ediţia nr. 1150 din 23 februarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/362650_a_363979]
-
alb, negru, verde, bleu, portocaliu. De asemenea, sunt expuse o mulțime de obiecte vechi, ce oferă o sinteză a unui mod de viață tradițional, obiecte de îmbrăcăminte: opinci, marame, obiecte de uz casnic: linguri, străchini, ulcele și ulcioare din lut, putinei, lămpi, copăiță din lemn, vase din aluminiu și aramă, tăvi și bidoane de argint, căldărușe, fiare de călcat, foarfeci. Sunt amplu reprezentate principalele ocupații ale locuitorilor: țesutul (darac, suveică, spată, scripeți), munca la câmp (spice de grâu, greble, furcă de
NESSEBAR, UN CUIB DE PIATRĂ IN MARE de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1478 din 17 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/347108_a_348437]