48 matches
-
un important rol educativ și formativ,mai ales prin relațiile stabilite între participanți. Universul tematic al creațiilor este foarte larg : -se fac referiri la ocupațiile lor de fiecare zi și la plăcerile copiilor: Lică,Lică, mititică, s-a suit pe putinică Și strigă in gura mare “pătlăgele de mâncare” și Mama croșetează, Tata se rujează, Mama spală vasele, Tata roade oasele, Noi ne dăm de-a-ndoasele. -la momente care joacă un rol important în viața copiilor: De ziua mea , Unchiul Titirez Mi-
FOLCLORUL COPIILOR de MARIANA BENDOU în ediţia nr. 197 din 16 iulie 2011 by http://confluente.ro/Folclorul_copiilor.html [Corola-blog/BlogPost/366718_a_368047]
-
trebuie sare, ulei, fidea, bulion, orez și oleacă de zahăr, că vin sărbătorile”. Porumb și grâu își luaseră mai de pe la sfârsitul verii, când coborâseră cu căruțele la târgul cel mare ce se ținea de Sfânta Maria mică, vânduseră ciuberele, donițele, putinicile și ce mai ciopliseră ei din lemn și cumpăraseră grîu, porumb, bucate, cum le spuneau ei. Ciobanii vânduseră putine de brânză, caș închegat, urdă, strânse vara toată și puse la rece, iar din lână țesuseră nevestele cergi și dimii aspre
DRUMUL de STELUȚA CRĂCIUN în ediţia nr. 1992 din 14 iunie 2016 by http://confluente.ro/steluta_craciun_1465905579.html [Corola-blog/BlogPost/381386_a_382715]
-
culoarea roșie. Biciul mi l-a descris astfel: era împletit în șapte, având o lungime de 6-7 metri. Când pocneai cu el, despicai piatra, nu alta. Tunet, noi nu ne jucam cu datina. Buhaiul (fig.nr.3), alcătuit dintr-o putinică, chiostec, avea capacul din piele tăbăcită de vițel. R: Despre buhai ce îmi puteți spune? M.V.: Aaa, scotea un sunet atât de frumos. Ne chinuiam mult la construcția lui pentru a îl face să scoată sunetele cât mai frumoase, nu
CERCETARE REALIZATĂ ÎN ANUL 1996, LA AZILUL DE BĂTRÂNI DIN COMUNA SMEENI, JUDEŢUL BUZĂU de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 220 din 08 august 2011 by http://confluente.ro/Plugusorul_cercetare_realizata_in_anul_1996_la_azilul_de_batrani_din_comuna_smeeni_judetul_buzau_.html [Corola-blog/BlogPost/372735_a_374064]
-
oferă o varietate de produse unele din ele originale: ulcioare de apă, ulcioare de nuntă, cocoșul de Oboga, oale și tăvi pentru pregătit mâncarea, ulciorul de nuntă cu trei brațe, glastre, servicii de cafea, cofe și căni de vin, tip putinică cu burtă, barza cu pui, cloșca cu pui. Produsele dumnealui sunt lucrate la roata manuală, din pământ de pe malul Oltețului, de la o adâncime de vreo 3 metri, săpat, udat de 3-4 ori, lăsat la dospit 2-3 zile, dat prin malaxor
TÂRGUL CERAMICII POPULARE ROMÂNEŞTI COCOŞUL DE HUREZ de ELENA TRIFAN în ediţia nr. 1266 din 19 iunie 2014 by http://confluente.ro/Elena_trifan_1403179328.html [Corola-blog/BlogPost/370445_a_371774]
-
că s-a ambiționat și a reușit. A învins sistemul pentru că face dovada că este egal cu orice tânăr care astăzi a mers să dea admitere la FJSC. Sunt foarte emoționată. Am avut o zi tristă pentru că un tânăr surd, Putinică Adrian, s-a sinucis. Voiam să mă întorc la Buzău când am aflat tragedia... că a murit copilul acesta. A fost o zi dureroasă, dar la final, cu reușite", ne-a spus Ionica Tarău. "De dragul copilului și pentru un viitor
Surpriză URIAȘĂ: Cine a fost admis la Facultatea de Jurnalism și Științele Comunicării (FJSC) by Anca Murgoci () [Corola-website/Journalistic/105232_a_106524]
-
nu duceam lipsă de nimic. Îmi aduc aminte când mama scotea pâinea rotundă, caldă și crescută din cuptorul de cărămidă care se afla în curte, rupeam un codru de pâine caldă, luam o bucată de brânză proaspătă de oaie (din putinica din lemn) adusă de tata de la stâna unde avea oile la cioban, luam câteva fire de ceapă verde din grădina de legume sau roșii când erau coapte și mâncam cu poftă, că nu mai îmi trebuia altă mâncare gătită. Mie
TIMPUL FRUCTELOR ŞI VREMEA AMINTIRILOR de VASILICA ILIE în ediţia nr. 1986 din 08 iunie 2016 by http://confluente.ro/vasilica_ilie_1465371511.html [Corola-blog/BlogPost/366146_a_367475]
-
Ieșeau șoarecii din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
din borte fără frică, da' cu ochii bleojdiți și îndrăzneală mare, gata să sară la mîță ca s-o scarmene. Se îmbătaseră de la damf, săracii. Pe urmă oamenii au început să pună vin și prin ciubere, prin putini, putinici și putinele, prin hîrdaie, cofe și cofițe, cofăiele și cofăieșe pe care nu le mai folosiseră de ani și ani de cînd cu căldările iestea de tablă și de plastic. Să nu uit de chiupuri și ulcele, ulcioare și ulciorașe, oalele de
CÂND S-O FĂCUT POAMA de RADU PĂRPĂUŢĂ în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 by http://confluente.ro/Cand_s_o_facut_poama.html [Corola-blog/BlogPost/348219_a_349548]
-
pe care le suge fără milă..."), „Pe marginea peirei” ("Cu ocazia răsboiului pentru independență, din anul 1877, numai câțiva Jidani au luat parte ca soldați voluntari, dar colonelul Cantili Grigore observând că, toți acești Jidani, se strecurase ca garde la putinele cu brânză, făcute ofrandă armatei de către marii proprietari Moldoveni, precum și pe la diferitele depozite de alimente ale oștirii, a dat ordin ca imediat, să fie înlocuiți și trecuți la front. Drept consecință s'a văzut că, pe situația de a doua
Ion Tarnoschi () [Corola-website/Science/323322_a_324651]
-
monahiilor abației. În Sud-Est, în apropierea clădirii călugărițelor din strană, în "Livada Spălătoriei", sub un zid străpuns de o poartă boltită, se întindea un important edificiu construit la același nivel și unde ajungea apa: acolo erau instalate spălătoria, plină de putinele, și farmacia care avea ieșirea spre grădina botanică bine adăpostită, unde creșteau ierburi de leac. Farmacia conținea 107 borcane mai mari sau mai mici și 200 de sticle „unde sunt leacuri pentru uzul casei și pentru ușurarea sărmanilor.” Alături, o
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
XIX-lea, ocupa o mare parte din acareturi, care se împreunau cu enorma poartă de intrare. Acolo veneau toți podgorenii din sat pentru a-și tescui strugurii, abația percepând o dijmă din vin.. Aceste hambare și remize erau umplute cu putinele, butii, butoaie mari și sticle. Viile de la Juvigny erau de departe cele mai importante din întreaga regiune, iar cele ale abației ocupau cea mai mare parte din coasta abruptă expusă spre Sud, chiar în fața locuinței portarului. O inscripție gravată pe
Abația Juvigny () [Corola-website/Science/335612_a_336941]
-
reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa [[Râul Teleajăn|Teleajenului]], cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi - n.n) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de [[boier]]ii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea
Urlați () [Corola-website/Science/297058_a_298387]
-
o școală mixtă cu 62 de elevi înființată în 1864. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei mai funcționau în plasa Stănișești a aceluiași județ și comunele Buda și Burdusaci. Comuna Buda avea în compoziție satele Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și Fărcașu, în total cu 1391 de locuitori; aici existau două biserici (contruite în 1800, respectiv 1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda, și o alta la Putinele cu 28 de
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Brătoaia, Buda, Dănăilă, Putinele, Salahoru și Fărcașu, în total cu 1391 de locuitori; aici existau două biserici (contruite în 1800, respectiv 1810) și două școli una cu 34 de elevi (dintre care 2 fete) la Buda, și o alta la Putinele cu 28 de elevi (dintre care 3 fete). Comuna Burdusaci, cu 1251 de locuitori și formată din satele Bucșa, Burdusaci, Deleni, Gunoaia, Hăghiac, Oprișești și Tochilele, avea și ea patru biserici (trei în Oprișești, una în Burdusaci) și o școală
Comuna Răchitoasa, Bacău () [Corola-website/Science/300697_a_302026]
-
Afumați, prin care voievodul reconfirma aceleiași mânăstiri dealul cu viile de la "Poiana" (în Valea Călugărească ) și "Valea Călugărilor" a patra parte, cât ține ocina până în apa Teleajenului, cu vinăriciul (impozitul pe cârciumi ) și perperii (impozitul pe buțile de vin și putinele cu struguri), partea domnească și un vad de moară în "Cârciumari" pe Cricov. Întocmirea hrisovului se făcuse pe baza cercetării făcute la fața locului de Stoica din Cozleci însoțit de boierii: Oancea din Urlați (același de mai sus), Șoplea și
Istoria orașului Urlați () [Corola-website/Science/306040_a_307369]
-
menținem satul, să dezvoltăm agricultura, dar autohtonii nu au nici voință politică, nici proiecte, ci multă, foarte multă delăsare și dezinteres. În timp ce în țări ca Belgia, de exemplu, la sate continuă ca untul, brânza și laptele să se păstreze în putinele de lemn, așa cum au făcut și strămoșii noștri, astăzi la noi, datorită obtuzității veterinarilor toate aceste ustensile au fost aruncate pentru a servi doar ca obiecte de muzeu și înlocuite cu inoxuri fel de fel, scumpe și dăunătoare conservării produselor
VASLUI. TRADIŢIONALISM… Oameni și întâmplări by ION N. OPREA () [Corola-publishinghouse/Science/91666_a_92808]
-
se folosește „chitonogul”, urmașul țărușului primitiv de plantat. Legatul viței de vie se face cu „mlajă” (salcie) tăiată din luncă. Uneltele folosite se confecționau în fiecare gospodărie: mustuitorul, coșărcile sau sacii de vie. Dogarii confecționau călcători, căzi, ciubăre, butoaie și putinici. Ciubărul era prins cu un „căluș” de lemn de mijlocul unui drug și se purta pe umeri. În vremuri de demult, după ce strugurii erau ținuți câteva zile în cadă, erau puși în sacul de vie și se călcau în călcătoare
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
în două ape, fără pod, cu învelitoare de draniță. Tehnologia fabricării rachiului era simplă. Prin fierberea borhotului, vaporii de alcool pătrund prin țevile aflate în apă rece unde are loc condensarea, formându-se picăturile de rachiu. Acesta se strânge în putinele și se fierbe a doua oară, operațiune denumită prefăcanie. Din trei părți de rachiu pus la prefăcanie, se obține o parte de rachiu de bună calitate. Se obișnuia ca la prefăcanie să se pună în cazan, pe lângă rachiul pentru prefăcut
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
tălpi la fântâni, pentru confecționarea butoaielor de vin. Nu cu mult timp în urmă, în satul Baranca se confecționau din lemn de plop sau de salcie polonice, linguri de lemn, scafe pentru pisat usturoiul, știubeie, coveți, chersâne, cofe pentru apă, putinele și putineie pentru bătut laptele și pentru ales untul. Lemnul mai era folosit și pentru ghizdele la fântâni cărora li se spunea budăi de unde și denumirea La Budăi sau în alte situații pentru creșterea și înmulțirea albinelor cărora li se
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
și leasa pentru uscat prunele. Multă vreme s-a întrebuințat plugul de lemn, grapa formată din crăci de mărăcini, grebla, furci de adunat paiele, țăpoiul. în stupine se foloseau știubeiele sau buduroaiele. La stâni, țarcul era din răzlogi de lemn, putinele și cofele de muls, uneltele cu care se făcea brânza, urda sau jintița, erau din lemn. La pescuit, în afară de bărcile făcute din trunchiuri de copac, apoi vâslele, cârma și căușul de scos apa din bărci, apoi podurile umblătoare sau bacurile
Monografia comunei Hudeşti. Judeţul Botoşani by Gheorghe Apătăchioae () [Corola-publishinghouse/Science/91870_a_93216]
-
dintr-un motiv similar cu cel avut de sora mea când a apelat la mama a început să scotocească prin "cămara" lor de alimente. Ceea ce ne-a atras în mod deosebit atenția a fost un butoiaș sau mai degrabă o putinică. Recipientul respectiv avea aproximativ trei căldări, adică vreo treizeci de litri. Era făcut din scândură, sub formă tronconică: baza mare jos și baza mică sus. Obiectul era prevăzut cu un capac de lemn, având în partea exterioară un mâner. Moș
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
jos. A introdus mâna în vas și a extras un calup de brânză. A așezat calupul de brânză, din care se scurgea un fel de zăr, de saramură, pe o fâșie de pânză albă. A pus din nou capacul pe putinică, dar de această dată cu mânerul spre interior. Pe suprafața plană acum, bătrânul a așezat cu grijă calupul de brânză și a început să-l tranșeze. Mai întâi l-a divizat fix în două. Apoi, fiecare dintre cele două jumătăți
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
mai degrabă nu a putut mânca nimic. Cu anevoie a înghițit puțină apă. Atât. Stătea ghemuită pe un cojocel și gemea stins cu ușoare tremurături ale corpului îmbătrânit și îmbolnăvit. Era atât de micuță, încât nici nu se zărea din spatele putinicii lui moș Butu. Suferea cumplit. Era suferința omului bătrân, smuls cu brutalitate de la casa lui, de la obiceiurile lui, de la ritmul lui existențial, de la tihna și viața lui diurnă. Țile stătea în genunchi în fața babicăi, pe care se vedea cât de
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
bunicii lui dragi. Era cel mai afectat dintre toți de îmbolnăvirea bunicuței lui, de suferințele mereu mai mari și de perspectiva din ce în ce mai nemiloasă a plecării ei pe drumul fără întoarcere. Stătea acolo, o mogâldeață așezată pe cojocelul de oaie, lângă putinica din lemn de brad, scoțând la intervale rare niște gemete abia perceptibile. Moș Butu, asemenea lui Priam, îndureratul patriarh al Troiei, își vedea atacată și el mica lui cetate, dar, la fel ca cel dintâi, asista neputincios și resemnat la
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1481_a_2779]
-
tot aurie, în bună stare, specialistul descoperise pe reversul ei data înrămării, relativ recentă, 14 aprilie, 1896, Nanterre. Un contoar, un oficiu de percepție la care ședeau trei perceptori în fața țăranilor veniți cu produsele lor, femei și bărbați cu oale, putinici cu brânză, de unt, de miere, toți aplecați, cu capul întins înainte, plin de atenția stupidă a oamenilor de la țară, aiuriți, depășiți de legi și de evenimente, nepricepând bine ce se întâmplă. Funcționarul din mijloc, osos la față și disprețuitor
[Corola-publishinghouse/Science/84951_a_85736]