708 matches
-
toată după-amiaza. S-a întors când soarele era la scăpătat. Am făcut o plimbare până la lac, după care ne-am întors la colibă. Pe coama munților din zare se așternea umbra. Lacul era și el pe jumătate în umbră și rândunelele zburau foarte jos, aproape atingând suprafața apei. Am întrebat-o de ce întârzie căutătorul de minuni. - Nu mai are mult și termină ce are de făcut, mi-a răspuns. A vrut vadă dacă mai sunt și alte picturi. Totul se cufundase
José María Merino (Spania): Căutătorul de minuni by Andrei Ionescu () [Corola-journal/Journalistic/14985_a_16310]
-
vidului, tu ești pasărea limitei, mi-este greu... Păcat, la liziera cerului ne-așteaptă de mult Dumnezeu păcat, iar se va întrista fratele nostru Ioan... Explozii oranj. Zori vineții peste Spitalul Clinic Republican. În dreptul ferestrei de la etajul al doisprezecelea, zglobii rândunele, ciurliu, ciurliu! țes pânza unei noi zile cu firul respirației mele. 21 mai 2009 Pânza de păianjen Păianjenul din ungher acum e bătrân zi și noapte îl simt cum mă veghează ca din afara realității Coboară din tavan până deasupra mesei
Poezie by Arcadie Suceveanu () [Corola-journal/Imaginative/5075_a_6400]
-
în felul în care desenează cineva o floare răsucită-n-minte după ce a priceput că a rămîne este egal cu a pleca, a sta este a merge în centrul tău unde te naști, aprins și stins cu predicat și cu scuipat de rîndunea, un nene-Hamlet atît de galben că se împarte la doi cu o plăcere care-l decapitează ca pe un cocoș cu salbă trăsnetul căzut în silă în curtea unui abator și-i face să țîșnească sufletul direct prin sîni. Doi
Poezie by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6119_a_7444]
-
doctorate la Cambridge Si odăjdii sărutate De țărăncile bătrâne Târându-se în genunchi Pe lespezile cu inscripții chirilice; Megafoanele Transmițând slujba Până în curtea plină de corturi, Până în șoseaua pe marginea căreia Sunt parcate mașinile Așteptându-și sfințirea; În timp ce credința - Asemenea rândunelelor Care pătrund sub cupolă Zburătăcite de clopote - Se roteste speriată, Se lovește de pereții pictați, De Pantocrator, Coboară Si se așează cuminte în frescă. un personaj transparent Nu l-am înțeles niciodată, Nu i-am cunoscut definiția: Un personaj transparent
Poezii by Ana Blandiana () [Corola-journal/Imaginative/6464_a_7789]
-
ai unei zeițe ea ne aduce vinul și pîinea cît îi trebuie bietului suflet. Bem și ne vedem în ochii ei blînzi. Rîde și ne ține în viață. Stăm la masă cu picioarele-ngropate de mult în pămînt. Fericirea Și pe rânduneaua ninsă cine o iubește abandonată în roua sîrmelor a căpețelelor de sfoară în care se încurca viața ei cu miezul de pămînt și toate pietricelele strălucitoare cu spuma zorilor unde plutesc cei grei și nu pier cine a văzut-o
Fericirea by Nicolae Coan () [Corola-journal/Imaginative/6800_a_8125]
-
redactată în spaniolă. Comparatistul, alături de lingvist și istoric (a scris Istoria generală a insulelor Canare, ca un omagiu adus patriei sale adoptive), a fost în același timp romancier (Le couteau vert), autor dramatic (Don Carlos de Viana), poet (Biografie pentru rândunele) și memorialist. Aflăm acum că volumul apărut în românește făcea parte dintr-o trilogie, rămasă, din păcate, neterminată. Fără să aibă o operă tot atât de întinsă, dar nu mai puțin importantă, este fratele cel mai mic, George Ciorănescu, istoric, ziarist și
Amintiri fără memorie by Al. Săndulescu () [Corola-journal/Journalistic/13304_a_14629]
-
cu un pic de considerație, întrucît autorul reușește în ea o conexiune a peisajului natural cu acela al relației umane, pe care o punctează aluziv: Cade frunza de fag din vîrf de septembrie/ peste malul arămiu al unui alt septembrie, / rîndunele trag cu aripile lor norii de sus / în apele mele adînci, / iar mlădițele de stuf se înclină / spre o barcă unde Galina / împrăștie cu picioarele ei / apa, timpul ce ne desparte / mai mare ca o apă". Dacă mai are și
Poezia basarabeană din ultimele decenii by Ion Țurcanu () [Corola-journal/Imaginative/9710_a_11035]
-
nu iartă, diferite acte de cruzime, de trădare și nerecunoștință care în societatea noastră umană sînt monedă curentă. Dar zburătoarele? Inofensivele, drăguțele, miniaturalele vrăbii care toată vremea țopăie, ciugulind nepăsătoare din înălțimi și din țărînă modesta lor hrană? Dar veselele rîndunele aducătoare de primăveri? Sau porumbeii, populație cu care piațetele unor orașe ca Veneția, Parisul sau Tel-Avivul sînt atît de familiarizate? Haide să zăbovim puțin asupra mult alintatelor zburătoare. "Copilul meu cînd era mic gîngurea tot timpul ca un porumbel". "Porumbița
Răzbunarea porumbiței by Gina Sebastian Alcalay () [Corola-journal/Imaginative/9841_a_11166]
-
pe o canapea care era În cerdac.” Ea Își revine și-și continuă plimbările. În ultima zi din viață, pe 3 august 1889: ”A invitat ca niciodată pe toți cunoscuții din Văratec. Era bine dispusă. A cântat Steluța și Vezi rândunelele se duc. Apoi a recitat poezii de-ale ei și de-ale lui Eminescu. Pe la miezul nopții invitații s-au retras, iar Veronica a spus că-i obosită și că vrea să se odihnească...” Aici pare a se fi aflat
Editura Destine Literare by Nicolae Georgescu () [Corola-journal/Science/76_a_311]
-
fi alta? -, și nu o mai vezi. Zumzetul ei, pe care toată vara îl urmărești cu bătătoarea și cu sprayuri ucigașe, ca să-l curmi, acum ți se pare, și el, tot un zvon de primăvară, ca și zborul săgetat al rândunelelor și ciripitul gureș al vrăbiilor multe, ce răzbate din sat până aici, și-l accepți, surâzând cu bunăvoință. Lene moale, catifelată, de april. Broaștele, încălzite în mâlul aurit de soare, au început să se deștepte, și orăcăitul lor ajunge, probabil
Două proze by G. Pienescu () [Corola-journal/Imaginative/12337_a_13662]
-
Aud o muzică-n suflare Și când respir, mă decantez. Între noi doi îndepărtarea Se face nimb al apropierii, Când vii spre mine, îmi dispar. Nu mă citi... aceste semne Sunt ca bucatele rămase După ospățul din adânc. Variantă Vezi rândunelele rămân Pe-arama frunzelor de nuc Și-n aerul ca de cristal Nu se petrece scuturarea. Doar noaptea adormind, îmi pare Că pomii prind să dea din aripi, Că geamul se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
se deschide singur Și încăperea sună-a gol. Nu te speria - numai în somn Ne este dată libertatea Să ne înveșmântăm în umbre, Imaginându-ne plecând. Întotdeauna la trezire Ne-aflăm pe-același manuscris, În strofa frunzelor de nuc, Cu rândunelele eterne. Tablou Ridică pensula din toamnă Și face-n aer semnul crucii, Apoi o-nmoaie în lumină Și trage orizontul liniei Pe ce-i părea a fi închis. Curând în os pătrunde marea, Sub pas tresare înstelarea Iubirea pâlpâie-n
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/14595_a_15920]
-
următoare se trezi devreme, odată cu răsăritul soarelui. Deschise larg ferestrele și ascultă. în țara din care plecase păsărelele salutau răsăritul cu ciripitul lor gălăgios. Aici însă ascultă îndelung și, într-un târziu, desluși un ușor gungurit dintr-un cuib de rândunele care-și făcuseră cuib sub acoperișul magaziei. Aici și păsările ciripeau puțin, încet și calm. Până la urmă plecă într-o țară în care păsărelele încă mai ciripeau, broaștele mai orăcăiau, greierii mai țârâiau. Dar câinii împărțeau cu stăpânii casa și
Din Carnetul unui Pierde-țară by Paul Diaconescu () [Corola-journal/Imaginative/14705_a_16030]
-
UN NOU ANOTIMP Se apropie vara aducând zile magice. Soarele deapănă firele aurii ale razelor. Cerul pare o mare limpede pe care plutește o minge de aur. Rândunelele ciripesc fericite. Frumoasa zână își scutură pletele aurii împrăștiind macii mai roșii ca sângele. Dar în calea ei apare deodată Toamna: Dragă surioară, nu ai vrea să părăsești aceste locuri? Toamnă dragă, te rog frumos, mai acordă-mi o șansă
Un nou anotimp. In: Alabala by FLOREA IOANA ALEXANDRA () [Corola-journal/Imaginative/573_a_714]
-
bătut/ Rea jale-am făcut". Românul (mă rog, geto-dacul) s-a născut poet și Aia (devotata sa companioană getă) îl învață pe Ovidiu niște versuri superbe, peste care plutește însă geniul lui Eminescu: Peste vârf de rămurele/ Trec în stoluri rândunele/ Ducând gândurile mele/ și norocul meu cu ele/ și se duc pe rând, pe rând,/ Zarea lumii-ntunecând./ și se duc ca clipele,/ Scuturând aripele/ și mă lasă răvășit,/ Pustiit și amorțit// Doar cu doru-mi singurel,/ De mă-ngân numai cu
Ovidiu și protoromânii by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/10342_a_11667]
-
Semințe pentru gazon - 80 000-100 000 de lei/kg l Semințe de lucerna - 90 000-100 000 de lei/kg și altele. ( C. B.) ELECTRICĂ - SDT Programul lucrărilor cu întreruperea consumatorilor în perioada 8 - 12 septembrie LUNI: Timișoara (străzile Renașterii, Alsacia, Rândunelelor, Geneva, Zürich, S. Micu (p), Recoltei nr. 12, 14, Vânătorilor (p), Cosminului, Aron Pumnul, Memorandului, Cozia (p)), Sărăzani, Stamora Română (p), Grabați - Fermă Popa, Gelu (p), S.N.I.F. - Pompe Periam, Grăniceri, Gad, Dolaț, Deta - str. Nouă și Zona Târgu Mare. MARȚI
Agenda2003-36-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281432_a_282761]
-
parțial). MIERCURI: Timișoara (străzile 1 Decembrie (parțial), C. Buziașului (parțial), Anton Pan, Aurel Vlaicu, Ștefan cel Mare nr. 17, 13, 11, 7, 5, Hebe (parțial), Tolstoi (parțial), Snagov (parțial), Ranetti (parțial), Al. Viilor (parțial), Munteniei (parțial), Mehedinți (parțial), Renașterii (parțial), Rândunelelor, Alsacia, Geneva, Zürich)), Jimbolia (parțial), Bobda, Valcani (parțial), Periam (parțial), Variaș (parțial), Lugojel, Curtea (parțial), Foraj apă 2, 4, 6, 7, 10, Bazoșu Nou, Bazoșu Vechi, Liebling (parțial), Jebel (parțial). JOI: Timișoara (străzile Triumfului (parțial), Fucsik, Oltul, Feuerbach, Păltiniș, Piața
Agenda2003-43-03-19 () [Corola-journal/Journalistic/281628_a_282957]
-
muncă etc. Meteorologi amatori Sensibilitatea la schimbările de vreme (meteorosensibilitatea) este un fenomen biologic caracteristic tuturor organismelor vegetale și animale. Prin comportamentul lor diferit, în funcție de anumite schimbări ale timpului, păsările, insectele, animalele și chiar florile „ne anunță“ buletinul meteo: dacă rândunelele zboară tot mai razant cu pământul, chiar dacă timpul este frumos, să ne așteptăm că vremea se va strica în curând; ne putem aștepta la o schimbare în rău a vremii când vrăbiile și turturelele se „scaldă“ în praf; de asemenea
Agenda2003-50-03-d () [Corola-journal/Journalistic/281818_a_283147]
-
Cot, Sânmartinu Maghiar, Ionel (p), Jimbolia (p), Sânnicolau Mare (p) - Depozit PECO, străzile Horia, Nistor Oprean, Comloșului; Tomnatic (p), consumator casnici Satchinez (p), Bazoșu Vechi (p), Parta (p), Ghiroda (p). MARȚI: Timișoara (străzile Musicescu nr. 16, 18, 20, Renașterii (p), Rândunelelor (p), Alsacia (p), S. Bărnuțiu (p), C. Lugojului (p), Tibiscum, Aleea Pădurea Verde, C. Dorobanților, Lorena, Spitalul Nou), Icloda (p), Făget (p), Belinț (p), Nițchidorf (p), Denta (p), Sânmartinu Sârbesc (p), SP Mlaca, SP Bica, SP Șanț în Cot, Sânmartinu
Agenda2004-43-04-util () [Corola-journal/Journalistic/283008_a_284337]
-
Pescarilor; Bulza, Livezile (p), Ivanda (p), Satchinez (p), Uliuc (p), Fibiș (p), Jimbolia (p) - Zona Târg; Cărpiniș (p), Cenad (p). MIERCURI: Timișoara (străzile Torac, Bitolia, Batania, Dumbrava Roșie, Adolescenței nr. 1, scările A, B, Lidia nr. 53, Zürich, Geneva, Alsacia, Rândunelelor, Renașterii, A. Imbroane, Lorena, Telegrafului), Lugoj - Zona Ștrand, bl. P2 B, P2 A, P1 C, scările A, B, P1 B, scările A, B, P1 A, scările A, B, Cassian Munteanu, Tapia; Măguri, Cireșu, Criciova, Jdioara, Bulza, Livezile (p), Cruceni (p
Agenda2005-06-05-util () [Corola-journal/Journalistic/283374_a_284703]
-
strada Brediceanu și Bd. Liviu Rebreanu, vechile conducte vor fi înlocuite cu rețele din fontă ductilă (Dn 500 mm). Urmează, de asemenea, să fie reabilitate și unele tronsoane ale rețelei de canalizare (0,8 km, în total), pe străzile: Clăbucet, Rândunelelor, Frăției și Lotusului. O. N. Concesionări de terenuri și spații l Prin negociere directă, în Parcul Industrial și Tehnologic În urma analizei Comisiei de evaluare și selecție a ofertelor pentru concesionarea de parcele de teren în Parcul Industrial și Tehnologic Timișoara
Agenda2005-07-05-general3 () [Corola-journal/Journalistic/283384_a_284713]
-
aproape 1.900.000 sunt femei. Cele mai frecvente nume sunt Marian, Marin și Marinică pentru bărbați și Maria, Mariana și Marina pentru femei. În calendarul popular, sărbătoarea Nașterii Maicii Domnului marchează sfârșitul verii. Bătrânii spun că, în această zi, rândunelele pleacă spre țările calde, insectele încep să se ascundă în pământ, iar frigul își face simțită prezența, iformează .
Peste două milioane de români îşi sărbătoresc onomastica de Sfânta Maria Mică () [Corola-journal/Journalistic/25275_a_26600]
-
traduce în sentiment sau nu le bruiază cu propriile sentimente, ceea ce de regulă face, căci are sentimentul expansiv și propune și ea durerea în contagiune) și le face desene gracile sau acuarele din delicatețe: „Zefirul adie prin trestii/ Se-ntorc rîndunelele./ Sfioase din colțul fereștii/ Surîd micșunelele.// Răsună de rîset dumbrava./ Și-s zarzării-n floare;/ Iar plopii se leagănă-n slava/ Seninului soare” etc. (Martie). Plopii-s pădure deasă, mai în fiecare poem cîte-un pîlc; arar mai apar și alte
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
de toamnă). Face de toate-n peisaje, uneori chiar și un fel de bacoviene (cum poate): „E vînt și ploaie.../ Ulmii se frîng./ Plopii sendoaie,/ Salcîmii plîng” etc. (Singurătate). În general însă, creioane delicate, copilăroase: „...Sus, pe muchi de zid,/ Rîndunelele;/ Jos, floarea-și deschid/ Viorelele;/ Alături, un plop/ Lin se clatină...” etc. (Pier sub vînt ușor). De sensibilă, era fără-ndoială sensibilă, numai că n-avea imaginație pentru așa sensibilitate extrem vibratilă. A scris, însă, biata de ea, cu ce
Fete pierdute - Năpăstuita din Coștilă (Ada Umbră) by al. cistelecan () [Corola-journal/Journalistic/2432_a_3757]
-
o mare grijă a manifestării imaginarului pe un anume făgaș, Ion Cristofor se îmbată de priveliștea generoasă a conexiunilor pe care le poate stabili la tot pasul: „lucruri topite-n memorie, captive ca gîzele prinse în chihlimbar/ și stoluri de rîndunele grăbind de spaima iernii spre sud. în oasele,/ în părul meu freamătă mîngîierea unei mîini de sub pămînt” (Vise, oameni și cîini). Totul freamătă de o prolificitate a naturaleții. Nu e nevoie ca poetul să-și întindă brațul prea mult pentru
O emanație a vitalității by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/2393_a_3718]