1,700 matches
-
brațele ca și cum aș fi cerut pace sau m-aș fi predat.. Treptat s-a făcut liniște. Am întrebat cu voce tare: ,Pot vorbi și eu?" Au izbucnit râsete în diferite părți ale sălii. ,Doamnelor și domnilor, sper că v-ați răcorit cu toții, pentru că acum e rândul meu să mă răcoresc!"( Îmi mai amintesc perfect fața roz, rotundă și dolofană a corpolentului sergent de poliție care, în picioare pe coridorul central de la parter, la câțiva metri de mine, mă privea cu un
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
fi predat.. Treptat s-a făcut liniște. Am întrebat cu voce tare: ,Pot vorbi și eu?" Au izbucnit râsete în diferite părți ale sălii. ,Doamnelor și domnilor, sper că v-ați răcorit cu toții, pentru că acum e rândul meu să mă răcoresc!"( Îmi mai amintesc perfect fața roz, rotundă și dolofană a corpolentului sergent de poliție care, în picioare pe coridorul central de la parter, la câțiva metri de mine, mă privea cu un zâmbet și o privire ce mi se păreau de
Centenar Erico Verissimo - Solo de clarinet by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/11241_a_12566]
-
Ore în șir de vorbă cu poemul/ cînd sensul numelui se diluează/ și într-o liniște magică/ vine dragostea" - Ore în șir), beneficiul caloric al poemului ("ți-ai dezghețat mîinile în flacăra mîinilor lui" - ibidem) ori efectul său răcoros ("îți răcorește gîndul magia greșelii" - ibidem), rolul său proteguitor: "Intrînd sub cămașa poemului,/ ai vrea să rămîi acolo pentru totdeauna" (Pisica rațiunii). Adesea prezentă, în pofida cenzurii intelectului ușor snob ("Așa se face/ că poemul pe care-l scrii/ îți sărută gura,/ umărul
Feminin versus masculin by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/14720_a_16045]
-
veston, bine pitit sub cutele mantalei. Să stăm puțin și să cugetăm. Cînd unui om îmbrăcat în palton i se face cald, se descheie la palton. Dacă i se face și mai cald, leapădă paltonul. Dacă tot nu s-a răcorit, se descheie și la haină, lăsînd astfel să i se vadă vesta. A te descheia însă și la palton, și la haină, fără a-l fi lepădat mai întîi pe primul, nu se poate întîmpla decît într-un singur caz
Caragiale și Lenin by Ștefan Cazimir () [Corola-journal/Journalistic/14741_a_16066]
-
trece prin gînd despre directorul arestat. Povestea cu Gheorghe Dabela seamănă leit cu arestările pe care Ceaușescu le făcea pe sectoare, în funcție de crizele de pe piață. Lipsea carnea de porc, aresta la zootehnie. Lipsea vinul, aresta la viticultură. Și populația se răcorea, avînd pe cine să înjure. Acum sîntem într-o situație și mai și! Cu o arestare am împușcat trei iepuri. Unul legat de prețul încălzirii. Al doilea, legat de frigul din apartamente. Vinovat: Dabela (despre care nu vreau să insinuez
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/14480_a_15805]
-
perpelește pe grătar un calcan uriaș, concomitent cu pregătirea unor rulouri de somon și chiftele de icre de știucă și, sigur, recomandarea vinului aferent. La sfârșit este urarea pescărească "Fir întins". Când căldura a venit peste noi, la PRIMA ne "răcorim"cu o nouă emisiune "Ce-i în frigider?", în timp ce Iulia Frățilă (rămăsese fără emisiune?) stă de vorbă cu gazda (un VIP, desigur), un bucătar prepară din ingredientele ce le găsește în frigider. Inventivitatea și creativitatea bucătarului sunt la mare înălțime
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
prin pulberea mulțimii lehamisite.// Cîinele, cel mai bun prieten/ al Poetului,/ cîinele Aron mîrîie la stele precare,/ la ultimii cititori de poezie.// Ce os fără gust, fără miros,/ poemul acesta! Aron aleargă tehui,/ udă statui eroice,/ se rostogolește/ pe asfaltul răcorit de sudoarea/ din gușa privighetorii.// Ce glorie tristă, domnilor,/ fraților de mucava!/ Poezia, vivandieră dibace, se grăbește/ cu pîine și sare în fața dușmanului.// Flutură steagurile albe ale nimicului,/ domnilor poeți, fraților de mucava!” (Glorie tristă). „Nimicul” alcătuiește fondul real al
Feminitate versus provincie by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13509_a_14834]
-
fardate strident și obscen cu grafitti, să n-avem voie să ne așezăm pe iarbă undeva la umbră, pe iarba și-așa arsă de soare căci n-o udă nimeni... Ah, de-am fi fost la Zürich! Ne-am fi răcorit cu apa rece din cele câteva sute de fântâni care împânzesc orașul, îngânați de glas de ape am fi plonjat printre lebede în Limmat-ul curat ca lacrima, ne-am fi întins apoi la soare pe iarba de lângă alei sau la
Orașul, amorul și domnișoara cu coș portocaliu by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13551_a_14876]
-
activiști sau securiști, care se lăsau pradă șantajului sentimental, aluziile acelea din poemele barzilor epocii la «rîurile noastre prescurtate» le provocau bufeuri de încîntare, frisoane de plăcere și un soi de speranță confuză, speranța slugii năpăstuite, băgate în seamă și răcorite prin osîndirea verbală a stăpînului nemilos”. Strivită sub lespedea poncifurilor limbii de lemn și a lozincilor repetate pînă la delir, tema patriei a cunoscut cîteva încercări de reanimare, precum „festivalul național” Cîntarea României, care „a legalizat, în fond, decesul fervorii
Studiul unui proces deschis (II) by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/13569_a_14894]
-
descoperit de cîțiva dintre noi ulterior), iar în fața lui staționa un taxi de la compania Apolodor. Personal, am avut din partea hazardului un pahar de șampanie cu care un chelner cu mers tremurător m-a stropit de sus pînă jos răcoritor, cum răcorește numai un vers despre pol sau despre "gheață unui răcitor". Stropitul cu șampanie poartă noroc, mi s-a spus, și nici nu pătează. Ambele ipoteze s-au confirmat.
Cum se înființează un club by Ioana Pârvulescu () [Corola-journal/Journalistic/13905_a_15230]
-
lor, tot așa și raclele mucenicilor dau multă liniște și siguranță sufletelor noastre izbite de grijile lumești, când vin alături de ele. Și după cum izvoarele de apă rece înviorează trupurile cele ostenite și arse de sete, tot așa și raclele mucenicilor răcoresc sufletele cele aprinse de patimi rușinoase; numai vederea lor stinge pofta cea rușinoasă, invidia ce încolțește, mânia ce clocotește și orice altă patimă care ar tulbura sufletul nostru”. (Sf. Ioan Gură de Aur, Cuvânt la Sfinții Mucenici, II, în vol
Martirii – biruitori ai suferinței prin credință – Despre martiri și martiriu – by Diac. Dr. Liviu PETCU [Corola-journal/Science/157_a_163]
-
Aristotel credea despre creierul uman că servește doar scopului de a răcori sângele, fiind un organ secundar inimii. Începând cu celebrul medic roman Galen, creierul a căpătat recunoașterea pe care o merită pentru rolul său esențial în funcționarea omului, ca lăcaș al minții și al identității individului. Cel mai misterios organ al
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94318_a_95610]
-
surprinzătoare, si au creat aceste produse cu o atenție deosebită în alegerea ingredientelor și realizarea rețetelor marca Frankly”, spune Leo Huțanu, Manager Frankly. Citește tot... “Zilele Înghețatei” în acest weekend la Palas Mall În acest week-end, ansamblul Palas îi va răcori pe clienții veniți la cumpărături și relaxare cu un târg de înghețată. Ajuns la cea de-a treia ediție, târgul „Zilele Înghețatei la Palas” va avea loc de vineri până duminică inclusiv, 18 - 20 iulie 2014, pe esplanada centrală a
Palas Mall [Corola-blog/BlogPost/94515_a_95807]
-
Nu numai șapte, Ci opt. Și nici numai opt, Ci nouă. Nu nouă, Ci zece. Nu zece, Ci treisprezece! Plăcerea de a mângâia Îi înmulțise degetele. Plăcerea de a fi sub ele Mă-nsingura! a) Un rai pe ape (Lacul) Mă răcoream de tine, c-un lac întreg, în vară. Nu șerpii lungi și lucii, prevăzători spre seară, Ci nuferii din apă dormeau cu capu-afară. Pentru întâia oară peștoaice vinovate Se-nmlădiau sub valuri, se argintau pe spate. Nu ele, peștii
Poeme Duble by Carolina Ilica () [Corola-journal/Imaginative/3809_a_5134]
-
în Tisa, iar de acolo secau birturile prin cele un milion de pîlnii mereu deschise, trase acolo de creionul de tîmplărie al lui Molotov, ca într-un muzeu închis din care ieșeau șoarecii din cizmele soldatului eliberator plecat să se răcorească în Siberia - dar această liniște nu era pe deplin aciuată în noi, mereu între două mîini există un trup însetat, cei un milion de inși care uneori poposesc în el se manifestă zgomotos, cîntă, vor să iubească un milion de
TIHNA by Gellu Dorian () [Corola-journal/Imaginative/5500_a_6825]
-
pisoiul care chiar mârâie ca un câine și face aport. când corsetul din feșe ghipsate îi strânge prea tare pieptul și spatele tăindu-i respirația uca se gândește la sisi. așteaptă să-i simtă în preajmă valuri de păr arămiu răcorindu-i fruntea în vreme ce părul ei scăpat din cozi i se lipește jilav de obraji. o aude pe hella spunându-i cum sala cavalerilor din hofburg a devenit sală de gimnastică „așa cum e sala din casa cu pișcoturi” - frânghie pentru cățărat
sisi la zander by Cornelia Maria Savu () [Corola-journal/Imaginative/5573_a_6898]
-
sclipește semințele au germinat în tăcere am putea adormi la marginea lor deasupra sunt dealuri și păduri jos ochiul cel verde întunecat acolo unde un felinar pâlpâie lumina lui se insinuează odată cu mâna ce se strecoară pe sub guler mângâind pielea răcorită de vântul nopții dimineața macaralele strivind carnea în mijlocul orașului când brusc apare acel ceva care arde pe dinăuntru care îmi bate cuie în șira spinării care ne îndepărtează unul de altul definitiv. Nu vom sfârși în nici un paradis în nici un
Imagini de august - după Kristofer Flensmarck by Claudiu Komartin () [Corola-journal/Imaginative/5791_a_7116]
-
cap s-o lase la vale pe el, prin mijlocul acesteia, până la Cișmeaua lui Trică, unde să-și astâmpere setea, să-și arunce apă pe față și să se vâre cu picioarele în ulucele de piatră de-acolo, și așa răcorit și izbăvit să se înapoieze acasă... După o dimineață neclintită și senină, acum, în a doua parte a ei, ziua dădea semne grăbite să se schimbe; se închidea din toate zările și se strângea ca un arici, pâcloasă și înțepătoare
Reîntâlnirea cu zmeul by Ovidiu Dunăreanu () [Corola-journal/Imaginative/6627_a_7952]
-
desigur, importante personaje aeriene, de pildă, Maestrul tuturor vânturilor, Maestrale, sau "Magíster mundi" cel care suflă dinspre Roma, cetatea cea mai vestită, deci maestră, lipsește și Ponente, ce bate tot dinspre nord-vest, cel alintat Ponentino de romani, recunoscători că le răcorește vara orașul, cât despre aprigul Tramontana, despre cumplitul, arcticul Bora, cel care răscolește sălbatic golful Triestului, dar se simte și mai spre miazăzi, mai bine să nu vorbim, mă simt cu musca pe căciulă, pentru că vin oarecum dinspre acele părți
Poezie by Adrian Popescu () [Corola-journal/Imaginative/7123_a_8448]
-
necăjea de fiecare dată când ștergea un număr de telefon din agendă și vedea cum numele scad mereu. Până ce rămăsese doar ea. Desigur, avea vecinele și portăreasa. Nu trecea zi să nu apară vreuna, sau chiar mai multe, ca să se răcorească, să povestească noutățile, ori pur și simplu să întrebe cum se simte. Și mai era și Madalena, care nu-i mai era vecină fiindcă se mutase la o fiică de-a ei, dar n-o uita și telefona. De cele mai multe
O povestire de Teolinda Gersão - Bătrâna by Micaela Ghițescu () [Corola-journal/Journalistic/13147_a_14472]
-
sepia sau colorate manual, cu rame nostime sau sofisticate. Portrete nobile și sentimentale, Vremea inocenței, Frumosul paște de altădată""Reducere de 10% pentru prunci și bebete, cavaleri și domnișoare." Nu mă încadrez. Surîd pierdută. S-a înserat. Și s-a răcorit puțin. Stau în pragul FotoCabinetului, fardată a la epoque, îmbrăcată, însă, cu hainele mele. Un hibrid. Și îi privesc pe concetățenii mei. Cu înțelegere. Ei, cu uimire. O pală de vînt îmi duce fusta în toate părțile. Aleg și eu
Maître phtotgraphe by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/12723_a_14048]
-
pe care, din fericire, am început să o uităm: Se uită atent la Clavdia care intră în cameră, așteptînd să zărească aburi înălțîndu-se din trupul ei de parcă ar fi fost plămădit din țărînă și iarbă cosită, uscate la soare, apoi răcorite cu stropii norilor. Și totuși efluviile de Rexona îi pătrunseră în nări, destrămînd farmecul clipei de reverie. Închise ușa aproape trîntind-o; de ce te-ai enervat atît de brusc? întrebă ea continuînd să zîmbească, te-ai spray-at îngrozitor de mult, bine, mă
Hans Castrop în România comunistă by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/12484_a_13809]
-
a fost grozav de mare dezastru cu acele atentate, dar mai cu seamă au demonstrat că nu există invincibilitate și că nu există nici un fel de șansă pentru cei fuduli și proști. Fuduli și proști, ăștia erau. Acuma m-am răcorit. (rîde). L.G.: Știu că tatăl dvs. , cînd erați copil, vă trezea cu Mozart. Al. P.: Da. E adevărat, da. L.G.: Cum credeți că ar trebui crescute generațiile care urmează ca să fie pregătite pentru lumea în care o să trăiască? Tot cu
Musafiri în casa Paleologu by Laura Guțanu () [Corola-journal/Journalistic/12473_a_13798]
-
nu este Împărtășită, nu trebuie să se intre În criză de cauză, eminescian, codrul cu verdeață primește cu bucurie confesiunile intime dacă sunt „semănate” cu grijă. (Iubire semănând). Mai există o scăpare de sub iadul iubirii neîmpărtășite ori pierdute - blestemul. El răcorește gândul, devin justițiar, fără Întoarcere: „ Închingă-ți-s-ar trupul cu dragoste grea, / să l prindă cârceiul când s-o Împreuna, / să-l sfârtece chinul de nesomn peste noapte, / să-ți lunece trupul prin țâțe de lapte, / să nu afli clipă de zbatere
LÂNGĂ REGIE ȘI SCENARII, POETUL MODERN - note de criticã literarã -. In: ANUL 4 • NR. 18-19 • MARTIE-APRILIE • 2011 by Marian Barbu () [Corola-journal/Imaginative/88_a_1446]
-
Ioana Dinulescu Plita lui Dumnezeu E treisprezece mai, duminică, sărbătoare pe înțelesul tuturor. Bunul Dumnezeu se pregătește să ne prăjească pe plită. Mă răcoresc în iarba tehuie și-n resturile cinei de sâmbăta seara printre blocuri. La confluența lui treisprezece cu treisprezece bis, istoria municipală își dă poalele peste cap, rânjește mânzește. Calina Canina Karina latră patetic la cerul abstract și senin. Îi răspunde
Poezie by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/9074_a_10399]