77 matches
-
creativă. Începeți ziua savurând o cafea aromata sau un mic dejun proaspăt și delicios. Restaurantul AROMA Autoservire are intenția că, toți cei care îi vor trece pragul, să descopere gustul deosebit și autentic al produselor de calitate. MENIURI AROMA CIORBE: Rădăuțeana Burtă Legume Fasole Văcuța MÂNCARE GĂTITĂ: Pulpa pui la tavă Snițel pane de pui Costița de porc Pulpa porc în sos curry Ceafa cu piper verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos
Aroma Autoservire by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7120/restaurant-aroma-autoservire [Corola-blog/BlogPost/100118_a_101410]
-
cu motive decorative din mărgele și icoane pe glajă Ouăle de Paște (ouă de găină, de rață, de gâscă și de struț) aduse de meșterii încondeietori Saghin Ecaterina din Vatra Moldoviței, sau de Ileana Hutopilă din Ulma, cele pictate ale rădăuțeanului Florin Bejinari, sau ouăle cu motive decorative din mărgele realizate de Elena Gheorghian din Suceava s-au aflat printre produsele cele mai întrebate de cumpărători. Icoanele pe sticlă, executate de Cristina și Neculai Turicianu din Săveni, Botoșani, și de Anca
TÂRGUL DE PAŞTE DE LA SUCEAVA de TIBERIU COSOVAN în ediţia nr. 108 din 18 aprilie 2011 by http://confluente.ro/Targul_de_paste_de_la_suceava.html [Corola-blog/BlogPost/349661_a_350990]
-
să mă vedeți dis de dimineață la Bistro Mon Ami savurându-mi cafea perfectă, cu lapte și frișcă. Nu voi ocoli niciodată Hașdeul la orele prânzului, mai ales acum că știu cu ce bunătăți mă așteaptă Bistro Mon Ami: ciorbă rădăuțeană de pui, caș pane cu sos Remoulade, Crispy strips, cotlet de porc cu sos grill cu sos gorgonzola, costițe de porc picante, salată Cezar și papanași cu gem de afine și sos de smântână sunt doar câteva din delicioasele mâncăruri
Bistro Mon Ami by http://www.zilesinopti.ro/articole/6784/bistro-mon-ami [Corola-blog/BlogPost/98742_a_100034]
-
Cultură, spectacole, evenimente ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA, UN FILM HORROR REGIZAT DE UN RĂDĂUȚEAN, PROIECTAT LA TIFF FILMUL TÂNĂRULUI REGIZOR RĂDĂUȚEAN ADRIAN ȚOFEI, „BE MY CAT:A FILM FOR ANNE” RULEAZĂ ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA LA TIFF- TRANSILVANIA INTERNAȚIONAL FILM FESTIVAL, CLUJ- NAPOCA (29 mai - 7 iunie 2015). PELICULA A FOST SELECTATĂ LA FESTIVALUL DE CINEMATOGRAFIE FANTASPORTO din Porto. SCENARIU „Be
ÎN PREMIERĂ ÎN ROMÂNIA, UN FILM HORROR REGIZAT DE UN RĂDĂUŢEAN, PROIECTAT LA TIFF by http://www.zilesinopti.ro/articole/9204/in-premiera-in-romania-un-film-horror-regizat-de-un-radautean-proiectat-la-tiff [Corola-blog/BlogPost/100739_a_102031]
-
creativă. Începeți ziua savurând o cafea aromata sau un mic dejun proaspăt și delicios. Restaurantul AROMA Autoservire are intenția că, toți cei care îi vor trece pragul, să descopere gustul deosebit și autentic al produselor de calitate. MENIURI AROMA CIORBE: Rădăuțeana Burtă Legume Fasole Văcuța MÂNCARE GĂTITĂ: Pulpa pui la tavă Snițel pane de pui Costița de porc Pulpa porc în sos curry Ceafa cu piper verde Tigaie picanta Cotlet în sos brun Tocana dacica Pui vienez Pulpa pui în sos
Aroma Autoservire by http://www.zilesinopti.ro/locuri/7120/aroma-autoservire [Corola-blog/BlogPost/100117_a_101409]
-
doi litri, plină cu palincă și alta, identică, plină cu afinată. Aflu de la gazdă că putem să luăm la discreție, nu numai un păhărel, cum am văzut la alte pensiuni. Masa de prânz începea cu un castron imens de ciorbă rădăuțeană, care bate de departe ciorba de burtă. Felul doi consta în câteva castroane pline cu de toate. Nu lipseau mămăliguța și mujdeiul. La desert urma o farfurie plină ochi cu clătite sau gogoși. Am încercat să mâncăm măcar jumătate din
UN CONCEDIU EPIGRAMATIC de DAN NOREA în ediţia nr. 1295 din 18 iulie 2014 by http://confluente.ro/Dan_norea_1405666613.html [Corola-blog/BlogPost/349337_a_350666]
-
Știri În zilele de 26 și 27 martie 2012, scriitorul Matei Vișniec și trupa Mr. DELAGARE & CIE de la Paris vor fi prezenți în mijlocul publicului rădăuțean și sucevean, ca invitați speciali ai Zilelor francofoniei, eveniment organizat de Consiliul Județean Suceava prin Centrul Cultural Bucovina, respectiv Centrul pentru Conservarea și Promovarea Culturii Tradiționale Suceava, în parteneriat cu Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava și Casa de cultură
Zilele francofoniei by http://www.zilesinopti.ro/articole/2093/zilele-francofoniei [Corola-blog/BlogPost/99563_a_100855]
-
a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. În august 1941, toți cei 2.000 de evrei din Siret au fost aduși la Rădăuți. În data de 11 octombrie 1941, cei 4.763 evrei rădăuțeni (35.2% din populația orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate
Sinagoga de pe str. 1 Mai nr. 31 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/318770_a_320099]
-
onoare al comunei Sadova (1999), iar Bibliotecii comunale i s-a acordat, prin Hotărârea Consiliului Local Sadova din aprilie 2002, denumirea de Biblioteca comunală „Dragoș Vicol”. Dragoș Vicol a debutat în 1939 (pe când era încă elev) cu proza poematică „Iarna rădăuțeană” în revista "Suceava", iar editorial în 1940 cu volumul de versuri "Muguri", intitulat după numele cenaclului literar al liceului. A colaborat în decursul timpului la revistele "Bucovina literară", "Revista Bucovinei", "Universul literar", "Miorița", "Națiunea", "Scrisul bănățean", "Tânărul scriitor", "Scânteia tineretului
Dragoș Vicol () [Corola-website/Science/337020_a_338349]
-
În anul 1923 s-a obținut un teren în parcul central al orașului, unde urma să se construiască viitoarea catedrală. Acel loc a fost sfințit la 16 septembrie 1923 prin așezarea unei cruci de stejar în prezența episcopului-vicar Ipolit Vorobchievici "Rădăuțeanul" și a ministrului de stat Ion Nistor. Terenul s-a dovedit a fi moale, aici existând odinioară un mic lac numit "heleșteul lui Tofănel". În anii următori au trebuit efectuate mai multe expertize ale terenului pentru a se determina soluțiile
Biserica Pogorârea Sfântului Duh din Rădăuți () [Corola-website/Science/314826_a_316155]
-
și pr. Guido Piot-kowski. Din anul 1797 și până în anul 1802 de către pr. Deák Orbán (1797-1799), pr. Juvenálisz Czeke (1799-1800) și pr. Nicky József (1800-1802) care erau capelani la Istensegits (Țibeni). Din anul 1802 și până în anul 1816 comunitatea catolică rădăuțeană a fost păstorită de către capelanul civil de Andrásfalva (Măneuți), pr. Nárzisus Lindemann. În anul 1787 capelanatul militar din Frătăuți este mutat la Andrásfalva (Măneuți) și transformat în capelanat local civil. Conform celor scrise de pr. Norbert Gaschler în lucrarea "Chronik
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
în componența Domeniului Rădăuți era prea puțin dezvoltat și nu exista nici biserică și nici casă parohială. Deși oficial exista deja Parohia Romano-Catolică din Rădăuți, ea nu avea încă numit un paroh. Din 1816 și până în anul 1818, de parohia rădăuțeană avea grijă administratorul Parohiei Romano-Catolice din Siret, pr. Anton Zyska și de părintele Josef, cavaler de Nitzki, tot administrator al parohiei siretene. În lipsa unui lăcaș de cult, liturghiile se celebrau într-o cameră mică aflată în incinta Fabricii de bere
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
septembrie 1929, a fost desemnat cu conducerea parohiei vicarul Otto Schmegner ca administrator (până în iulie 1931). La 13 iulie 1931, a fost numit ca paroh pr. Karl Schüttler. În această perioadă au avut loc două evenimente importante în viața comunității rădăuțene: În anul 1930, populația orașului Rădăuți era de 16.788 locuitori, dintre care 5.910 români (35,20%), 5.611 evrei (33,42%), 4.615 germani (27,48%), 238 ruteni, 184 polonezi, 109 ruși, 36 unguri, 17 cehi și slovaci
Biserica Nașterea Sfintei Fecioare Maria din Rădăuți () [Corola-website/Science/317356_a_318685]
-
compensație de război de către armata rusă. Totuși acest fapt nu a dus la pierderea tradiției, fabrica fiind reînființată. În anii '70 ai secolului al XX-lea, utilajele fabricii de bere au fost mutate la Suceava în cadrul unei filiale a fabricii rădăuțene. După Revoluție, secția de la Suceava a devenit persoană juridică independentă, sub numele de Bermas. Tradiția producerii berii în Rădăuți s-a oprit doar pentru scurt timp. Astfel, în 1992, a fost înființată la Rădăuți Fabrica de bere de casă Buturuga
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
Rădăuți) (1875). Ulterior, spre sfârșitul secolului al XIX-lea, ca urmare a dezvoltării economice a orașului, au fost înființate și o serie de instituții de credit cu caracter local: Radautzer Armenofonde (Fondul Săracilor), Radautzer Credit Fur Handel und Gewerbe (Creditul Rădăuțean pentru Comerț și Meserii), Comerziellen Creditanstalt im Radautz (Creditul Comercial Rădăuți), Escomte und Sparrsverein fur Handel und Industrie im Radautz (Asociația de Scont și Economii pentru Comerț și Industrie Rădăuți), Cumulativwen Waisenmetes in Radautz (Casa de Ajutor a Orfanilor de pe lângă
Rădăuți () [Corola-website/Science/296987_a_298316]
-
a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. În august 1941, toți cei 2.000 de evrei din Siret au fost aduși la Rădăuți. În data de 11 octombrie 1941, cei 4.763 evrei rădăuțeni (35.2% din populația orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate
Sinagoga de pe str. Topliței nr. 10 (Rădăuți) () [Corola-website/Science/320570_a_321899]
-
a persecuțiilor din satele din apropiere, evreii de acolo s-au mutat la oraș. În august 1941, toți cei 2.000 de evrei din Siret au fost aduși la Rădăuți. În data de 11 octombrie 1941, cei 4.763 evrei rădăuțeni (35.2% din populația orașului), plus cei refugiați din teritoriile cedate URSS-ului, au fost deportați în lagărele din Transnistria. În oraș au rămas numai 62 evrei (după evidențele din 1942). În cele două zile următoare, circa 10.000 evrei
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
de vite și transportați în lagărele din Berșad, Obodovca, Tibulovca și Balta. Mulți dintre ei au murit pe drum, alții decedând în lagăre. Începând din 1945, supraviețuitorii Holocaustului au început să se întoarcă în oraș, doar 1.500 de evrei rădăuțeni revenind. Totuși, aici s-au stabilit și evreii deportați din Bucovina de Nord și Basarabia, până la sfârșitul anului 1946, când rușii au închis granițele. Evreii au găsit sinagogile transformate în depozite și grajduri, iar sulurile de Tora au fost reciclate
Templul Mare din Rădăuți () [Corola-website/Science/316574_a_317903]
-
el cu un inginer, Egendorf, după ceva timp, văzând că oamenii mureau pe capete ca muștele din cauza lipsei de hrană și a igienei, au descoperit undeva o turnătorie veche și... Nu-mi mai amintesc toate amănuntele, cum s-a Întâmplat. Rădăuțenii au plecat cu niște bani de acasă, deoarece primarul lor a fost singurul primar care a spus să ia tot ce pot: „Și dacă Într-adevăr o să trebuiască să mergeți pe jos, o să le aruncați”. Or, primarul nostru a spus
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
angajau. Așa am Învățat și eu franceza, engleza și germana mai ceva decât știam, adică perfect din punct de vedere gramatical, și așa fiecare le-a dat câte ceva, că altfel mureau. Ar fi murit de foame dacă așa-numita colonie rădăuțeană - căci majoritatea erau rădăuțeni care au vândut câte o blană, au vândut câte ceva și au pus pe picioare această turnătorie și atunci au primit și ei această supă și pâine și câte ceva de la noi, bani de la copiii care au Învățat
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
Îi lăsau să-și vadă familia, pe când noi ne așteptam moartea. În fiecare zi tata ne spunea că nu trebuie să ne dezbrăcăm, că noaptea o să ne Împuște. Așa am stat 4 ani. Să mai fii om? Doar atâta că rădăuțenii au dus-o mai bine pentru că primarul le-a zis: „Luați cât puteți”. Acolo vindeau și trăiau mai bine. A avut tata o sumă de bani și mama... Vă spun și asta, până la urmă, altfel nu veneam Înapoi. Mama, văzând
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
pus În el marmeladă și Într-un șervet vechi am pus niște bijuterii și așa am trăit. Altfel nu veneam deloc acasă - cu cele 100.000 pe care le avea tata cu el nu se putea trăi patru ani. Iar rădăuțenii, cei care n-au avut tifos - că dacă aveai tifos se termina - au scăpat, că cei tineri ca matale au mai scăpat, că erau robuști, s-au salvat datorită lucrurilor pe care le-au avut și le-au vândut ucrainenilor
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]
-
se făcea rând - numai la moarte nu. Am văzut prima dată morți și aproape că mergeam pe lângă ei fără să mă gândesc. Oameni care au Înghețat, care nu aveau ce mânca. Acea comunitate... că nu eram cu câmpulungenii, ci cu rădăuțenii, pentru că ne-am despărțit, Însă familiile cu care eram erau toate din Câmpulung. Condițiile Îngrozitoare și lipsa de bani au Început să-și facă efectul. Nu aveai ce mânca și totul costa din ce În ce mai scump. Și iarna. Iarna a fost foarte
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2330_a_3655]