32 matches
-
deloc. Nu e momentul reîntoarcerii. E aceeași corupție și nesiguranță, mai ales pentru cei care vor să muncească sau să investească cinstit. Poate mai încolo, nu pot spune că mi-a dispărut ideea de a mă întoarce în țară.” Andi Rădiu
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/93546_a_94838]
-
greu de ai casei...A murit peste o săptămână. Din 9 copii a supraviețuit foametei numai tata și bunica. Bunicii de pe mamă au fost oameni înstăriți în satul Vadul-Leca. Jud.Orhei. Bunicul Filimon Istrati avea pământ în trei locuri: în Rădiul Mare, Hârtop și în Valea Părului, de tot vre-o 15 ha și două perechi de cai,stupi cu albine. A scăpat de deportări datorită prietenului copilăriei și cumătru Valentin Cobalschii, secretarul sovietului sătesc...care de fiecare dată “uita” să
CELE 30 DE ÎNTREBĂRI DE ACASĂ ALE SĂPTĂMÂNALULUI WWW.CUVANTUL.MD de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1677 din 04 august 2015 [Corola-blog/BlogPost/380442_a_381771]
-
texte documentare care să demonstreze adevărul privind aserțiunea ilustrului învățat. În 10 martie 1662, Mogâldea, fiul Dochiei Bălăneasă, face un zapis de danie la mâna „dumnialui Gavriliță Costache pe un loc de prisacă la Puești, pe valea Tutovei, în capul rădiului. Și locul iaste în laturi cât arunci cu răsteul în toate părțile”. După moartea lui Gavriliță, fiul său, Solomon Costache, dă și el, la rându-i, zapis de danie pe același loc și în aceiași termeni ca cei din zapisul
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
o ridicătură proeminentă de pământ, Podiș, Costești, La Șes, La Vale, Pe Izlaz, Pe Luncă, Pe Zare - indică partea superioară a unei coline. Alte toponime indică o însușire a locului: Sărături, Săcături, Împuțita; altele evocă vegetația: Pădurea lui Florea, La Rădiu, La Tărăbuț, La Gălbigea, La Plop etc. Locurile de prin salcâmerii, unde vulpile și- au săpat galerii, și-au găsit și ele un toponimLa Vulpăria lui Roșu. La Budăi și La Izvoare indică locuri cu surse de apă. Vegetația predominantă
Monografia Comunei Oncești Bacău by Octavian I. Iftimie () [Corola-publishinghouse/Science/1775_a_92288]
-
holdelor și a podgoriilor din Țara Moldovei - informații aduse de oamenii care în anii deficitari de după primul război mondial umblau ca și acum în căutare de alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
alimente - au venit și au cumpărat, la marginea de nord și vest a satului Rădiu (Fălciuă, un rest de moșie rămas neexpropiat. Pe acest teren, în suprafață de cca. 200 hectare, și au întemeiat la marginea septentrională a vechiului sat Rădiu, o mică mahala - mahalaua bucovineni. Aici șiau construit gospodării după chipul și asemănarea celor pe care le avuseseră în satele lor de munte: case și grajduri cu pereții de bârne și cu acoperișul în două ape învălit cu draniță, cu
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
munte, coloniștii au reușit să obțină la hectar un randament cu mult superior celui obținut de localnicii care făceau și fac încă o agricultură rudimentară. În timpul liber apoi, unii dintre ei, pricepuți în meșteșugul lemnăriei, lucrau în satele vecine - Idrici, Rădiu, Albești, Roșiești etc. - la construirea acoperișurilor de case, la grajduri, coșare, etc. câștigând sume apreciabile cu care-și prindeau mari părți din nevoile noilor gospodării. Abundența recoltelor din primul an agricol a determinat pe unele dintre rudele și vecinii lor
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
retrage grăbiți și triști către satele de unde veniseră cu ani în urmă.Acolo, altă descurajare: în gospodăriile și pe locurile de altă dată, nu pot să mai intre, deoarece mulți dintre ei și le vânduseră atunci când plecaseră în colonia de la Rădiu, iar acum rudele și prietenii lor nu toți voiau și nu toți puteau să le înțeleagă tragedia. În „colonie” n-au mai rămas în toamna anului 1928 decât 8 - 9 locuitori, care trebuiau să îndeplinească și funcția de paznici ai
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
glod (după anotimpă, i-a făcut pe mulți dintre coloniștii bucovineni de aici să și schimbe portul lor național prin portul hainelor și cămășilor obișnuite regiunilor noastre de deal și câmpie. În sfârșit, stabilirea coloniei la marginea nordică a satului Rădiu, în plină bătaie a vânturilor dominante și în vecinătatea imediată a coastei pârâului Albești (vezi hartaă, frământată de alunecări de straturi a căror smârcuri cu apă clocită întrețin permanent focare intense de paludism, a făcut ca la toate neajunsurile vieții
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
la periferia nordică a depresiunii intramontane Vatra Dornei și la o altitudine absolută de cca 860 m. Regiunea satului de origine apoi, este bogată în izvoare și pâraie de munte, iar pădurea de brad și fag ocupă mari suprafețe. Satul Rădiu lângă care au venit și s-au așezat este situat pe un platou despădurit, de la marginea cea mai de vest a stepei deluroase a Fălciului și la o altitudine absolută de abia 240 m. Izvoarele sunt puține, iar rețeaua hidrografică
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
pe câtă vreme la stațiunile metereologice de la Gheorgheni și Câmpulung (Bucovinaă, depresiuni intramontane vecine cu regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, barometrul rar a arătat presiuni medii mai mari de 693 mm, la Huși și Bârlad, orașe care încadrează la oarecare depărtare satul Rădiu, presiunile medii lunare de peste 754 mm. sunt frecvente. Când este vorba însă de presiunile absolute, diferența este și mai mare, amplitudinea maximă absolută de presiune atingând, în perioada în care ne ocupăm, valoarea de aproape 100 mm. (minimum absolut de
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
regiunea satelor Ciocănești și Iacobeni, cu abundență de păduri de brad, cu o rețea hidrografică numeroasă și cu un relief înconjurător ale cărui înălțimi trec de 1700-1900 m., aerul trebuie să fie mult mai curat și ozonificat, decât în regiunea Rădiului (Fălciuă unde apa este săracă, pădurea pâlcuită și unde vânturile ridică vara nouri groși de praf. Este de presupus apoi că și apa potabilă diferă mult între cele două regiuni. La Ciocănești și Iacobeni, unde pânza freatică se prelinge printre
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
La Ciocănești și Iacobeni, unde pânza freatică se prelinge printre strate de roci metamorfice (șisturi cristaline), ori de roci sedimentare (gresii) din cuprinsul cărora dizolvă o seamă de săruri și minerale, apa potabilă are o compoziție net superioară celeia de la Rădiu, care din cauza abundenței de argile sărate are un gust deseori selenitos. Această diferență de calitate a apei din cele două regiuni a produs coloniștilor, în primele zile mai ales, deranjări serioase în funcțiile aparatului digestiv. Nu numai compoziția apei potabile
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
și tocmai acesta trebuie să fie cauza principală care a făcut pe coloniști să constate că: „apa e puțină și mai ales nu ne priește”. Regimul alimentar de la munte este apoi de departe de a fi asemănător cu cel de la Rădiu. În prima regiune, grosul articolelor îl formează: pâinea, laptele de 82 oi și vaci și derivatele lui, cărnurile proaspete și conservate ori grăsimile, pe când în regiunile noastre de deal și câmpie se știe că mare parte din aceste articole alimentare
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în deosebi că pometurile, strugurii și zarzavaturile pe care le pot cultiva sau pe care le pot procura ușor aici, erau, pentru mulți dintre ei, o raritate în satele lor de la munte. Într-adevăr, nu departe de coloniile lor de la Rădiu - abia 2 km. spre vest - se află și lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
lunca Bârladului cu locuri bune de cultivat zarzavaturile, unde localnicii sau „bulgarii” de la Huși fac grădinărit intens, mulțămind din plin nevoile alimentare cu astfel de produse ale locuitorilor satelor din jur. Altă cauză care a contribuit la nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
nereușita colonizării de la Rădiu este sentimentul de dezrădăcinare pe care l-au simțit coloniștii și mai ales animozitatea cu care i-au primit locuitorii vechiului sat pe noii veniți. Deși terenul agricol și cel de pășunat era suficient, locuitorii din Rădiu ca și cei din satele înconjurătoare au privit de la început pe coloniștii bucovineni cu antipatie, deoarece prin venirea lor aici le-a împuținat terenul de muncă și islaz. După ultima reformă agrară (1945), raporturile dintre localnici și coloniști au devenit
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
vecinătate între coloniști și localnici se vede și din faptul că înrudirile prin căsătorie între aceștia, în cei 24 ani de când există colonia, au fost foarte puține: doar 4 băieți și 4 fete au plecat din colonie căsătorindu se la Rădiu, Albești, Idrici și Roșiești! Desigur că multe din aceste neajunsuri s-ar fi putut evita, dacă odată cu strămutarea lor dintr-o regiune în alta, coloniștii ar fi fost cât de elementar îndrumați și dacă ei însăși ar fi ținut seama
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
fost cât de elementar îndrumați și dacă ei însăși ar fi ținut seama de anumite reguli de higienă socială. De pildă, ei trebuiau de la început să-și de-a seama că într-o regiune de dealuri silvo-stepice ca aceasta de la Rădiu (Fălciuă, unde iernile sunt cu mult mai aspre ca cele din văile și depresiunile intra-montane adăpostite, casele cu pereți de bârne nu vor putea întreține în anotimpurile reci căldura necesară corpului omenesc și de aceea trebuiau să-și construiască
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
în partea de răsărit a Moldovei, lemnele de foc nu sunt nici pe departe din abundența în care se află în regiunea Vatra Dornei. Coloniștii s-au convins de altfel de acest lucru din primele zile ale sosirii lor la Rădiu, unde au văzut că în locul lemnelor oamenii folosesc crângarii, resturile de strujăni rămase de la vite, ogrijii, paiele ori chiar tizicul, iar focul în vatră și în sobe nu arde toată ziua ci numai în timpul strict necesar pregătirii bucatelor și încălzirii
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
o mai mare posibilitate de mișcare a brațelor și corpului în genere, iar apa de spălat este în cantități mai reduse și la mai mari depărtări. Nu trebuiau să-și instaleze colonia chiar la marginea de nord a vechiului sat Rădiu, adică în plină bătaie a vânturilor dominante din aceste părți, ci mult mai bine făceau dacă-și rețineau parcela pentru gospodării către SV de acest sat, în văiuga Folești, până unde se întinde granița locului cumpărat de ei în 1922
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
informație și a posibilităților de care dispunem - să existe vreun studiu științific despre soarta și evoluția populației colonizate cu aceste ocazii în regiunile de câmpie cu terenuri expropriate. Sigur însă că mulți dintre acești coloniști au avut soarta celor de la Rădiu (Fălciuă, cu atât mai mult cu cât mulți dintre ei au fost obligați să suporte diferențe și mai mari de mediu fizic. Ne gândim în primul rând la coloniștii din Câmpia Română și la cei din satele noi ale stepei
In memoriam : Ion Gugiuman by Costin Clit, Constantin Vasluianu () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1203_a_2104]
-
În coastă supt Hulmu În dreptul moși(e)i Șc(h)eia (a) dum(i)sale Toader log(o)făt ot vist(erie), și de acole la vali piste Bahnaculozii Mărunțeli, și tot În drept piste drum și p(r)intre Rădiul mai la vale, s-au aflat iar hotar vec(h)i și tot În dreptu la vale piste o râpă cu izvor În mal, iarăș(i) hotar vec(h)iu, și tot În drept este o movilă ș(i)-am
BISERICILE DIN SATUL FRENCIUGI, COMUNA DRĂGUŞENI, JUDEŢUL IAŞI by COSTIN CLIT, IONUŢ ALEXANDRU FIGHER () [Corola-publishinghouse/Memoirs/392_a_1315]
-
Dumbrava Podul lui Vetea Fântâna lui Epure Valea Ulmului Poienița Klingului Budăul lui Onică Ariniș Vindirei Poiana lui Brumă Fântâna lui Pipirig Dumbrava lui Crăciun Vâlcan Chezaș demască Poiana Nastei Fântânițe Hold = leagă pârgari Prisaca lui Badin Straja odăi = sălașe Rădiu Neagului Pârâul Turbatei Runc Salce pripas tălmaci Siliștea lui Dominte Asan Beg han al Turcomanilor în Persia Duma Braz Stanciu Costea Dan Stibor Lazea Pitic boieri ai lui Aron V. în 1475 Vlaicu pârcălab Hotin Tăutu diac Nume proprii: Arhim
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1551_a_2849]
-
confesional, majoritatea locuitorilor sunt ortodocși (95,15%). Pentru 3,68% din populație, nu este cunoscută apartenența confesională. La sfârșitul secolului al XIX-lea, comuna făcea parte din plasa Siretul de Sus a județului Suceava și era formată din satele Bugioaia, Rădiu, Dumbrăvița, Giurgești, Costești și Cornești, având în total 3925 de locuitori. Existau în comună două școli mixte și patru biserici. La acea vreme, pe teritoriul actual al comunei, mai funcționa în aceeași plasă și comuna Văscani, formată din satele Văscani
Comuna Ruginoasa, Iași () [Corola-website/Science/300091_a_301420]