294 matches
-
vocal. ar trebui ca cineva să-l invite într-o emisiune sub un pretext oarecare și apoi să-i citească câteva din poeziile cu dedicații și cu teme pupincuriste și să-i explice, bineînțeles dacă va reuși să-i acopere răgetele, ce câine a fost și ce javra a ajuns. Părerea mea e că ai acționat destul de corect, n-avea sens să-i răspunzi cu balacareli. Te-ai controlat mult mai bine decât ar fi făcut-o majoritatea și cu siguranță
De ce-am plecat din studioul 2 al TVR by Dragoș Bucurenci () [Corola-blog/Other/82851_a_84176]
-
de-a lungul sălilor înalte, copleșitoare. Un ins în vârstă lângă mine, la secția de artă romană, în dreptul lui Cezar chel și cu nasul spart, căscase zgomotos fără să ducă mâna la gură, lăsând căscatul să se termine într-un răget fioros și umplând muzeul de un ecou lugubru. Turismul, pe lângă interesul arătat marilor creații universale caracteristic firilor instruite, mai posedă și o latură ascunsă neavând nici o legătură propriu-zis cu arta. De cele mai multe ori, atracția o exercită faptul că în muzeu
Reflexe pariziene IX by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/14724_a_16049]
-
pe Mircea Eliade, pentru a se dumiri Întâi el, ca după aceea să-și poată asuma o judecată dreaptă. Unul dintre detractori, nestăpânit În violența lui, s-a numit Saul Bellow. Poate nu i-aș fi tradus numele - În engleză, răget (pentru bellow), dacă nu l-ar fi defăimat pe Mircea Eliade prin romanul Ravelstein, protagonistul fiind Allen Bloom, iar Eliade ascuns sub denumirea personajului Radu Grielescu; fantezii și derută dincolo de coaja narativă sunt aplicate aproape sadic. Autorul cărții nu uită
Din Canada, spre Mircea Eliade. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/81_a_320]
-
o judecată sănătoasă, mult mai mari decât ar merita. Că victime ale sistemului sunt și somități - nu impresionează pe nimeni. Important e ca armata mediocrităților să nu iasă din ritmul târșit și ca vocile respectate să se înece în corul răgetelor răgușite ale pitecantropilor ajunși șefi peste catedre, facultăți și universități. Ca unul care n-am avut vreodată ambiția de a ocupa funcții în sistemul administrativ universitar, nu mă pot opri să nu admir nerușinarea, tupeul și nesimțirea multora dintre cei
Lancea boantă a modernizării by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/10447_a_11772]
-
opiumul popoarelor! Ei bine, eu cred în existența farfuriilor zburătoare! Poftim! (...) M-a urmărit tot drumul un... rinocer... de-acasă și până aici... E-acolo, acolo, jos, la intrare. Are aerul că vrea să urce încoace.“ Zgomot, trepte năruindu-se, răgete furioase, nor mare de praf orbitor... ,,Uite-l. E-acolo! Da știu că-i uriaș! Se-nvârte-n cerc. Hai, vino să-ți vezi rinocerul. Biată fiara, tot mugește și se-nvârte de colo-colo. Ce-o vrea oare? Oh, uite
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
de la fereastra, pe rinoceri, strigând: ,,N-am să vin cu voi, nu, nu! Rușine să vă fie!“. Zgomotul foștilor colegi și prieteni, ajunși animale cu corn în frunte, atinge parametri apocaliptici. Apoi, că printr-o minune dumnenezeiască, apare Daisy și răgetele sunt anihilate de vocile cristaline ale unui cor de copii. Vestea pe le-o aduce Daisy este în notă celor anterioare: ,,Botard s-a făcut rinocer (...) Trebuie să fii în pas cu timpul. Astea au fost ultimele lui cuvinte de
Primul spectacol Robert Wilson în România: RINOCERII, după Eugen Ionescu [Corola-blog/BlogPost/94243_a_95535]
-
pune la îndoială, desigur, luciditatea mea de poet provincial. V-ați îndoi cum v-ați îndoit la mijlocul veacului icsics de existența Regelui loan din Tibet că, deodată, în balconul de la etajul opt, mireasma cafelei braziliene mi-a adus în dar răgetul unui leu alb, și foșnetul parfumat al rochiei de gală a văduvei trandafirii. Ați pune la îndoială clocotul vulcanilor din Islanda și cenușa care se așterne din gura lui Dumnezeu-cocon ocrotitor peste cenușa din cărțile voastre, peste cleștarul inimii mele
Cenușa din gura lui Dumnezeu by Ioana Dinulescu () [Corola-journal/Imaginative/6287_a_7612]
-
fi neîncrezători în oricine și orice, numai în pământ nu. Pe când stăteam destinși de vorbă în spatele și în fața biroului sub lumina egală, calmă a lămpii, s-a auzit dintâi ceva ca un urlet înspăimântător venind din toate părțile deodată, un răget animalic de fiară bătrână înjunghiată, scos de rărunchii crispați ai Geei suferinde. N-am știut ce-i aia și ne-am întrebat din ochi unul pe altul, vag alarmați, pe jumătate ridicați din fotolii. Răspunsul a venit numaidecât, odată cu legănarea
Aveți curajul să citiți ce urmează? by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/6672_a_7997]
-
pe carapacele uriașelor broaște țestoase, la tot pasul trebuie să ai grijă ca nu cumva să calci unul. Nu țipă nimeni la ei, nu-i trage nimeni de mânecă sau de urechi. Simplu și curățel îmbrăcați, fac un vacarm, că răgetele leilor îți ajung la auz ca niște jalnice chițcăituri. Oricare ar fi părerile cu care voi pleca de aici, una va fi dintre cele mai bune: cea cu privire la atitudinea statului față de populația viitoare. Un adevărat cult al copilului. (că i
În căutarea pierderii de timp by Aureliu Busuioc () [Corola-journal/Imaginative/7273_a_8598]
-
că tot ce a fost mioriță, acum s-a metamorfozat în oaie, nuuu! Din ciopor fac parte și berbeci, spre stupefacția și chiar revolta spiritului lui Darwin autoexilat în Galapagos pentru a duce viață ascetică, după ce a văzut emisiunea de răgete Ciao, Darwin!, de la Antena 1. Paranteză: din analiza prietenului meu Haralampy, rezultă că decepția părintelui nostru pe filiera ateistă și materialist-dialiectică se datorează simpaticului Dan Negru care demonstrează săptămânal că a existat și o variantă-Om în care problema creaționismului
Din basmele românilor by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/13373_a_14698]
-
sau ea însăși să-i accepte ca vecini. Trecuse peste maidanul pustiu, de unde, nu prea departe, începea marea clocotind ca un cazan în fierbere în toiul arzător al amiezii. Pe măgar, nu-l văzuse... îl auzise, dintr-odată, scoțând un răget înfiorător. Adâncit cum era în gânduri, trecuse pe lângă el, fără să-l vadă. Parcă jignit de acest lucru, măgarul scosese zbierătul acela ofensat - ce faci, domnule, treci pă lângă mine, așa, te faci că nu mă vezi?... Întorcându-se și
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
albastru de lână pe care coana Lenuța i-l legase la gât; al Magdalenei, care era mă-sa, - plecată cu Mitică la gară, - fiind roșu, de un roșu aprins. Pe Cărăuțeanu, care iubea animalele, asta îl amuză. Era clar că răgetul lui Ghiță fusese un avertisment; faptul că îl chemase, că-i atrăsese atenția... Se îndreptă spre el cu mâna întinsă, strigându-l pe nume. Patrupedul tocmai smulgea cu îndărătnicie un ciulin mare dintre atâția câți împânzeau locul sărat, pârjolit de
Asfințit cu ghioc (IV) by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12071_a_13396]
-
se auzeau în noapte, în toată macabritatea lor, castaniete lovite furios de un matador pocnit zdravăn la capătul de jos al coloanei vertebrale de cornul taurului, acompaniate aiurea de o canțonetă bocită sfâșietor de un gondolier reumatic, totul dominat de răgetele rockerist-milităroase ale unui caporal interbelic amenințat cu încarcerarea. Ca să nu mai spun că, în timpul recitalului, fără să se sinchisească de nimeni și de nimic, un grec impasibil, în ritmul unui dans/râs homeric (sau homerian ?), înfuleca un cocoș galic cu
Măturoilul cozii negre by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12709_a_14034]
-
de speranțe. Copiii sunt încă încurajați să viseze, să-și clădească zări de speranțe, să se ferească instinctiv de răul care tot vine spre ei. Dar cât pot ei, și dascălii lor, să reziste? Cât de tenace pot suporta, zilnic, răgetele semidocților din multele, multele emisiuni TV programate spre îndobitocire? Cât mai pot fi apărați doar cu dăruirea educatorilor, când lumea cealaltă, de dincolo de porțile școlii, se deschide tot mai amenințătoare? încă le repugnă copiilor din lumea satelor tentația drogurilor, a
Hotarul by Ioan Lăcustă () [Corola-journal/Journalistic/12787_a_14112]
-
ușă, zice declamativ: -"Când privesc zilele de-aur a scripturelor române", îmi vine să renunț la telespectatorie, să iau pe după umeri vreun Cro Magnon cu belciug în nas, blugi franjurați și inel la buric și, într-un night club unde răgetele aduc a "scundă tavernă", așezați "pe bănci de lemn" la "mese lunge", să croim "planuri din cuțite și pahară" urlând: "Cum nu vii tu, }epeș doamne..."; iar din ascunsele căi ale istoriei și democrației, glasul înfricoșătorului domn să răspundă: Aș
Poetul C.Haralampy și Monstrul din Montreal by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/12458_a_13783]
-
pibu' de nici nu ți-l mai vede omu'! Stai toată ziua sub măr și aștepți să-ți cadă mere din bugetul Raiului... Că mai vedeam și eu vreo zbuciumată la Etno Tv, o frunză nouă la Andreea Bănică, un răget la Ciao Darwin... - Gata!, a strigat Omul disperat. Mai taci!... - Ceee?! Să tac? Eu? Da' ce, eu sunt făcută din lut, ca tine? Vreau încă un talk-show la Realitatea TV, vreau... - Gaaaataaaa!, a răcnit Omul disperat. Dă-mi ceva de
...Dintr-un jurnal haralampyan by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/11710_a_13035]
-
și ne-a marcat definitiv marele cutremur, urmat cum a fost de altele, nu mai puțin înspăimântătoare. Simțeam, la propriu, cum ne fugea pământul de sub picioare; tot ce învățaserăm noi la școală devenea lipsit de sens, găunos și demagogic, în fața răgetului teribil, insuportabil, iscat de măruntaiele răscolite ale maicii Gea transformată subit într-o mașteră hidoasă. Voi descrie altă dată, pe larg, cum m-a surprins marele cutremur acasă la scriitorul Mircea Ciobanu, unde mă dusesem să aud ultimele vești despre
Viața e făcută din lucruri mici by Mihai Cantuniari () [Corola-journal/Imaginative/11076_a_12401]
-
ieșit din case, să admire peisajul. Mai ales pe vale, la numiții văleni, unde troienele acoperiseră aproape complet câteva locuințe. Priveliștea era destul de frumoasă, din zăpadă ieșeau câteva hornuri care fumegau, iar din grajdurile acoperite de nămeți se auzeau mugete, răgete, behăituri sau cotcodăceli. În fine, așa cum este firesc la țară! Mulțumite de cele văzute, muierile s-au dus pe la casele lor, să mai dea zăpada, să facă ceva de mâncare și, în context, să comenteze ce văzuseră, la gura unui
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
de noapte în cap ca să-i sperie, însă cum ei erau ocupați, nu a mai putut să și-o scoată, iar piciul plecase plângând la vecina cu care ea socializase ceva mai devreme. Scurt și foarte impersonal! Filica scoase un răget și ieși de nebună în uliță să-l recupereze pe nefericit. EPILOG Manuelito a fost găsit exact când niște câini hămesiți, neimpresionați de aspectul său bizar, se pregăteau să-l facă fâșii. Imediat i-au fost încălcate toate drepturile civice
Proză ironică. In: Editura Destine Literare by MIHAI BATOG-BUJENIȚA () [Corola-journal/Journalistic/101_a_269]
-
Pfui, Doamne-ferește, că mi se blocă vocabularul!... Și uite, în urechi nu mai aud decât un fel scrijelitură boncăluită - vă dați seama ce aglomerație aberantă am în cap ? De exemplu, în clipa asta aud un cucurigat, nu, un fel de răget ca de măgar castrat, sau... Mi-e frică, fraților... Voi n-auziți ? Ascultați: -"N-o să opriți voi ca parlamentarii să voteze la două mâini!" Bineînțeles că, bieții bucovineni, n-au cum să audă și privesc speriați spre Haralampy, fără să
Cât-îi retingu' de mare... by Dumitru Hurubă () [Corola-journal/Journalistic/10548_a_11873]
-
sec. 17 căruia-i place să mascheze verbele, n.n.), deoarece își serba ziua, vânatul unui rege nefiind vrăbiile, ci robuștii, falnicii mistreți, precum cerbii cei cumsecade, ori drăguțele de căprioare. Ca să reușească în treaba asta, leul recurse la măgar, cu răgetul său de Stentor (războinic grec ce răcnea cât cincizeci de inși, n.n.). Măgarul, așadar,'Nălțimii Sale făcu oficiul de Corn de vânătoare, Leul îi găsi un loc, îl acoperi cu ramuri și frunze, să nu fie văzut. Și îi porunci
La Fontaine și autocenzura by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/10539_a_11864]
-
-i păstrează însă caracterul de exterioritate neasimilabilă, corespondentă narațiunii, anecdotei, sumei de asprimi ale concretului care-i acordă nota intrinsecă. în felul acesta, grotescul nu e numai o marcă a percepției, ci și una a distanțării morale: "Lovituri de tobă, răgete, tropăituri, furnicile/ aleargă la stînga, la dreapta, în/ față, în spate, în jurul unui clovn, se mișcă brusc la stînga la/ dreapta împrejur,/ Ťsting parcă var la mănăstireť. E/ o turmă, căreia el îi datorează strălucirea și/ afirmarea de odinioară. Este
Realul fictiv by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/10640_a_11965]
-
lamento miseraabilis și injurii pamfletice* între rugăciune și sudalmă, ca Diogene* Nu lăsa în priză nimic, când dormi!* Măgarul, mutantul, vehicul al spiritului turmei:Pe el l-a călărit Mesia, asta e fix ceea ce înseamnă...*Regele animalelor, Leul, imitat prin răgetul fricii lui, de măgar* A înșela, vine de la încălecare prin înșeuare a pune șeaua pe calul liber, a-l înrobi* Demult, cei ce ocupau teritorii în România, fură numiți „decălecători”.* Mai nou, ei fură înlocuiți de tanchiști.. * (nemții, rușii, ș.a.
Amintiri Paralele. In: Editura Destine Literare by Eugen Evu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_210]
-
noi stă cocoțata pe vârful de munte al unui occidentalism abstract și grijă permanentă - și cam comică - a fiecărui membru al elitei este să nu facă vreun pas în afară. Dacă îl face, cade în prăpastia din care se aud răgetele înfiorătoare ale celor de la România mare. Dan C. Mihăilescu se numără printre extrem de puținii umaniști români care reușește să se intereseze de soarta țării lui fără să se compromită. El ar putea contribui la relansarea patriotismului inteligent și legitim, care
DAN C. MIHĂILESCU - SHOW by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/17795_a_19120]
-
otrăvuri/ nu se carbonizează atîtea suflete pe terase/ nu crește atît de repede gradul de alcool în sîngele public.// O bătrînă cară o vară scînduri de la ambasada americană/ gînduri de iarnă roiesc deasupra noastră ca ciorile/ însă nu auzim croncănitul răgetul răcnetul.// Nicăieri nu se deschid atîtea localuri birouri/ nu se închid atîtea uși nu ard de vii atîtea speranțe./ Trecem cu fierul încins peste lucruri în lacrimi/ dar nimeni nu-și pune pe cap cenușă nimeni nu-și pune/ pe
Ironie și patetism by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/17368_a_18693]