1,713 matches
-
își scoase pălăria de pe cap și o trânti pe mormanul de pământ, negru și slinos, scos din groapă. Era o pălărie din paie de orez, veche și roasă pe la boruri, primită de pomană cine mai știe când și de la ce răposat. Se scărpina cu mâna stângă în vârful capului, mai avea câteva fire de păr roșcovan și dacă ar fi insistat, n-ar fi avut mult pană să devină un spân numai bun de speriat morții. Adică să-i întoarcă de la
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
încurcau, desigur; cu soarele în cap și cu cele 50 de grade din alcool se vor înmuia de tot. Pământul e greu și dezgroparea nu e o treabă de loc plăcută. Dar odată ajunși la fundul gropii, de multe ori răposatul îi răsplătea cu vreun inel sau vreun dinte din aur, alteori, dacă a fost femeie, mai găseau și vreo pereche de cercei. Le duceau numaidecât la amanet, luau banii, și aveau de băut pentru o săptămână. Aveau mult de treabă
ADEVĂRUL NU-L POŢI ASCUNDE de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 204 din 23 iulie 2011 by http://confluente.ro/Adevarul_nu_l_poti_ascunde.html [Corola-blog/BlogPost/366909_a_368238]
-
despre orice. Și așa, din vorbă în vorbă și din discuție în discuție, clienta despre care am pomenit a făcut o afirmație în sensul că ea dispune și că are un magazin în centru plus două pensii de la doi soți răposați, dar că din păcate continua să fie văduvă, din lipsă de ocazii potrivite. Și că, la drept vorbind, nici nu ar fi interesată să se chiar mărite, acest lucru presupunând complicații birocratice. I-ar fi destul și chiar suficient un
SCHIŢE UMORISTICE (24) – SINCER ÎNDRĂGOSTITĂ de DOREL SCHOR în ediţia nr. 1498 din 06 februarie 2015 by http://confluente.ro/dorel_schor_1423236800.html [Corola-blog/BlogPost/374711_a_376040]
-
permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul din ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (RĂZBOIUL ÎN AMINTIRI MOŞTENITE) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 548 din 01 iulie 2012 by http://confluente.ro/_intalneste_i_doamne_si_adu_mi_i_s_gheorghe_parlea_1341161372.html [Corola-blog/BlogPost/345784_a_347113]
-
mai departe ștafeta turnătoriei, astfel că au fost scoși la tablă toți băieții și câteva fete. Apoi, nu știu din ce cotlon al catedrei, domnul Arsu a scos la iveală pe uitata „mămică” a domnului Fusulan. Toți o considerasem definitiv răposată și... uite cum ne zâmbea acum! Cum de uitaserăm noi de ea? De ce n-am căutat-o prin sertarul catedrei, pe sub catedră s-o rupem, s-o facem bucățele-bucățele, să dispară definitiv amintirea ei!? - Hai, astea din banca întâi! Țineți
DOMNUL ARSU (DIN VOL. DOMNIȘOARA IULIA) de NĂSTASE MARIN în ediţia nr. 1903 din 17 martie 2016 by http://confluente.ro/nastase_marin_1458223439.html [Corola-blog/BlogPost/383080_a_384409]
-
permisiunea să-l îngroape. Fără nici o expresie pe chip , unul dintre ruși se deplasă spre locul unde Pintilii săvârșise substituirea și se convinse de existența mortului. Făcu un semn precipitat comandantului român ce-l avea acum în inventar pe nefericitul răposat, din care gest acesta înțelese că nu e timp de îngropat morții. Și dădu semnalul de plecare. Calvarul drumului pe jos, în camioane "Molotov" fără prelată ori în trenuri de marfă, tixite cu pradă metalică de război, foamea și setea
ÎNTÂLNEŞTE-I, DOAMNE, ŞI ADU-MI-I SĂNĂTOŞI ACASĂ! (DE ZIUA VETERANILOR DE RĂZBOI) de GHEORGHE PÂRLEA în ediţia nr. 1580 din 29 aprilie 2015 by http://confluente.ro/gheorghe_parlea_1430309672.html [Corola-blog/BlogPost/348761_a_350090]
-
cum cea din urmă este o sărbătoare cu inainte-praznuire, ea începe practic, din după-amiază zilei de 1 noiembrie. Pentru că în Evul Mediu credincioșii, după Sfântă Liturghie, petreceau toată noaptea de dinainte (1 spre 2 noiembrie) în cimitir, rugându--se pentru sufletele răposaților, astfel se explică temeiurile consacrării primei zile a lunii noiembrie drept zi a morților. Ulterior, Biserica Romano-Catolică a introdus în calendarul liturgic, chiar după Ziua Tuturor Sfinților, pe cea a tuturor morților. De aici, s-a dezvoltat obiceiul contemporan de
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
duce coronițe de flori și a se ruga pentru sufletele morților, fiind săvârșită și o vecernie (slujba de seară) special pentru aceștia. Preoții catolici precizează că în 2 noiembrie, fiecare cleric are dreptul să oficieze trei liturghii, una pentru propriii răposați, rude și cei apropiați, una pentru sufletelor celor care și--au dat viața în cele două conflagrații mondiale (introdusă de Papă Benedict al XV-lea, după primul război), iar a treia pentru sufletele credincioșilor care au aparținut de parohia respectivă. Deși
1 Noiembrie – ZIUA MORŢILOR – LUMINAŢIA by http://uzp.org.ro/1-noiembrie-ziua-mortilor-luminatia/ [Corola-blog/BlogPost/92715_a_94007]
-
Toate Articolele Autorului Orbiți de cărăbuși din aur, Cum traversăm, în abandon, E ora când Unicul Faur Ne-ndeamnă la un veșnic somn. Nici timpul nu este același, Cad și cadranele de ceas, Auzi cum murmură, grilaje Se lasă peste răposați. Conturul sângelui, aminte Să ne aducem de părinți, Orbiți, noi mergem înainte, În urmă noi lăsăm dorinți. Aș vrea să mă mai nasc o dată, Să-ntreb de ce și cum și ce, Să văd privirea ta mirată Din lumea care nu
CĂRĂBUŞUL DE AUR de BORIS MEHR în ediţia nr. 1278 din 01 iulie 2014 by http://confluente.ro/Boris_mehr_1404190470.html [Corola-blog/BlogPost/347420_a_348749]
-
lor hulpave - atunci când veneau la priveghi. Ce durere aveau ei sau ele? Mai mult îi ”rodea” curiozitatea, acea curiozitate răutăcioasă specifică omului ”mărunt”, lipsit de fărâma aceea de inteligență... să vină repede și să vadă cum e îmbrăcată răposata sau răposatul, cine lăcrimează mai mult... ”Ai văzut?” Parcă nu era fiica ei. Se uita mai mult în gol, cine știe la ce se gândea; poate la casa și lucrurile rămase. Nu părea prea afectată, altfel ar fi vărsat câteva lacrimi, de
A ÎNFLORIT LILIACUL ( ACELA PLANTAT DE MAMA...) de VALENTINA BECART în ediţia nr. 2320 din 08 mai 2017 by http://confluente.ro/valentina_becart_1494232389.html [Corola-blog/BlogPost/379257_a_380586]
-
date, pentru ca dispărutul să poată trece vămile văzduhului, doar la țară se mai mențin, dar și acolo e invitat tot satul și familiile se întrec în iscusință și în fantezii culinare care nu au nimic de-a face cu sufletul răposatului. Ne-am obișnuit să dăm de pomană. Ne-am obișnuit să primim pomană. Suntem pomanagii? Poate. Personal, cred că Sfânta Liturghie este Sacramentul care împlinește pe deplin datoriile față de răposați și o mică pomană, fără să știe stânga ce face
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
culinare care nu au nimic de-a face cu sufletul răposatului. Ne-am obișnuit să dăm de pomană. Ne-am obișnuit să primim pomană. Suntem pomanagii? Poate. Personal, cred că Sfânta Liturghie este Sacramentul care împlinește pe deplin datoriile față de răposați și o mică pomană, fără să știe stânga ce face dreapta. Și pentru că nu-mi închipui cum e să-i dai pomană lui Nichita, un sfert de veac l-am aniversat și l-am comemorat, primăvara și iarna, în felul
,EDITURA NICO, TÂRGU-MUREŞ (CRONICĂ DE CEZARINA ADAMESCU) de CEZARINA ADAMESCU în ediţia nr. 346 din 12 decembrie 2011 by http://confluente.ro/_mi_e_dor_de_nichita_ca_de_limba_romana_nicolae_baciut_nichita_stanescu_cu_coltul_inimii_editura_nico_targu.html [Corola-blog/BlogPost/351197_a_352526]
-
Iată ce spunea el însuși; ,, Îmi țin de datorie să scriu pe scurt monografia Clisurii și comunei Coronini, dând prilejul altora mai harnici decât mine care în viitor să se folosească de datele citite și auzite din bătrânii de demult răposați, mustrându-mă conștiința că dacă nu o fac, zădărnicesc cu desăvârșire cunoasterea monografiei Clisurii și a comunei mele natale pentru totdeauna,Coronini. O mai fac pentru a îndemna și pe alți intelectuali de a scrie monografii ale comunelor din Clisura
ÎNVĂŢĂTORUL ALEXANDRU MOISI, AUTORUL MONOGRAFIEI CLISURII de MIHAI LEONTE în ediţia nr. 672 din 02 noiembrie 2012 by http://confluente.ro/_invatatorul_alexandru_moisi_mihai_leonte_1351836799.html [Corola-blog/BlogPost/345000_a_346329]
-
și nu vom crea agitație și gălăgie în momentele cele mai tainice ale Liturghiei, în drumul nostru către și dinspre Sfântul Altar. Pentru Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie pomelnicul trebuie făcut pe două coloane distincte, una pentru vii și una pentru răposați, cu mențiunea „Vii” și „Adormiți”. Cei vii se scriu în partea stângă, iar cei adormiți, în dreapta. A da pomelnic la Sfânta și Dumnezeiasca Liturghie se mai numește în popor și a da liturghie. De aici și expresia a da patruzeci
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
roagă. Sărindarul - vine de la grecescul saranda care înseamnă patruzeci (40) și este pomelnicul numai pentru morți, de regulă pentru o singură persoană, recent decedată, care se pomenește la Sfânta Și Dumnezeiasca Liturghie până la parastasul de patruzeci (40) de zile al răposatului. De regulă, sărindarul conține pe lângă numele celui adormit, și o sticluță cu vin, o prescură sau colac, lumânare și tămâie. Există și o ierarhie ce se recomandă a fi respectată când scriem un pomelnic. Începem cu preotul care a săvârșit
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
copii; alte rude și apropiați. Persoane care nu pot fi trecute pe pomelnic: persoanele nebotezate; copiii avortați; nu se pomenesc vrăjitorii, descântătorii, ghicitorii sau cei ce practică magia albă; nu se pomenesc sinucigașii, apostații, ereticii, schismaticii; nu se pomenesc la răposați dispăruții despre care nu avem certitudinea morții lor; nu se scriu nume de persoane vii pe pomelnicul celor răposați cu părerea că așa s-ar provoca moartea persoanei respective; nu se cere pedepsirea sau răul vreunei persoane considerate dușman; pe
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
lor; nu se scriu nume de persoane vii pe pomelnicul celor răposați cu părerea că așa s-ar provoca moartea persoanei respective; nu se cere pedepsirea sau răul vreunei persoane considerate dușman; pe pomelnicul de la Sfântul Maslu nu se trec răposați. (Lumea Credinței, anul VI, nr. 7 (48) Iulie 2007). Deși pare că se subînțelege, subliniem că pe pomelnic trecem doar numele oamenilor, niciodată al vreunui animal, indiferent cât de drag și apropiat ne este. Sfântul Simeon al Tesalonicului spune și
ACATISTULUI ÎN SLUJBELE BISERICII ŞI ÎN VIAŢA DUHOVNICEASCĂ A CREDINCIOŞILOR… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1642 din 30 iunie 2015 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1435658559.html [Corola-blog/BlogPost/352836_a_354165]
-
mai multe mărturii că unele privilegii acordate acestora orașului datau încă din anul 1215, de pe vremea lui Radu Negru voievod: "... Așijderea orășenii cămpulungeni să nu dea vamă din ce vor vinde, să scrie în hrisov, după cum au fost iertați de răposatul Radu voievod, cănd au fost leatul 6723 (1215). Așa se scrie și pe Crucea de piatră existentă și astăzi în piața orașului Câmpulung, cunoscută sub numele de Crucea Jurământului". Avem aici dovada sigură că la Câmpulung se cunoștea scrierea, desigur
ŞTIINŢA DE CARTE LA RUCĂR ÎN SEC. XIV-XVI de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 260 din 17 septembrie 2011 by http://confluente.ro/Stiinta_de_carte_la_rucar_in_sec_xiv_xvi.html [Corola-blog/BlogPost/340803_a_342132]
-
concurent, aspirant, holtei, star, divă, domn, doamnă, țață, curvă, frigidă, narcisist, narcisistă, nesătulă, voiajor, câștigător, pierdant, cerșetor, găsitor, împricinat, cercetat, inculpat, vinovat, condamnat, deținut sau pușcăriaș, grațiat, reabilitat, pensionar, bolnav, pacient, muribund, văduv, văduvă și câte și mai câte... cadavru, răposat... Aleluia, Doamne, ferește! Referință Bibliografică: Aleluia, Doamne, ferește! George Safir : Confluențe Literare, ISSN 2359-7593, Ediția nr. 2051, Anul VI, 12 august 2016. Drepturi de Autor: Copyright © 2016 George Safir : Toate Drepturile Rezervate. Utilizarea integrală sau parțială a articolului publicat este
ALELUIA, DOAMNE, FEREŞTE! de GEORGE SAFIR în ediţia nr. 2051 din 12 august 2016 by http://confluente.ro/george_safir_1471002592.html [Corola-blog/BlogPost/366228_a_367557]
-
Vodă Brâncoveanu îi dăduse spre păstrare înainte de a fi mazilit. În ciuda rugăminților pe lângă împăratul Germaniei, cu care întreținuse o strânsă corespondență după eliberarea din surghiunul otoman, prin care cerea restituirea averii rămase în Transilvania, de la Jupân Manu, Doamna Maria, soția răposatului domn, nu primise niciun răspuns. Foarte aproape de palat se aflau și casele preotului din Sinope, om de încredere al noilor principi, ce mărgineau orașul. Apoi grădinile negustorului Nicolae Caraiani, ce avea legături strânse cu Veneția, de unde aducea mătăsuri, atlazul roșu
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 by http://confluente.ro/Margelele_din_chihlimbar_roman_istoric_.html [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
astă dată e vorba de un flăcău voinic, un soi de rebel al satului, mort în „verdeața” vârstei. Acum stătea senin pe catafalc, cu un surâs ironic în colțul buzelor. Pasajele cu scene de la priveghi sunt remarcabile prin umor. Nepotul răposatului, Iarel, observă însă un fapt ciudat: florile de pe pieptul lui Ion dispar strivite între dinți una câte una. Ai casei și ceilalți care spun povești și cinstesc rachiu la îndemnul bătrânului sunt stupefiați, dar păstrează tăcere în sat pentru a
„REVELAŢII” ŞI FRONDĂ de THEODOR CODREANU în ediţia nr. 936 din 24 iulie 2013 by http://confluente.ro/Theodor_codreanu_revelat_theodor_codreanu_1374673521.html [Corola-blog/BlogPost/345505_a_346834]
-
din cimitire să iasă și să se apuce de muncă. La asta ar putea contribui și o parte din populație. După o cuvântare a unui angajat al ministerului, ar putea striga o fiică, o nepoată sau o strănepoată a vreunei răposate: „Scoală-te, mumăăă, du-te cu vitele, că începe acum la televizor Suleyman !” Un urmaș ar putea striga și el cu convingere: „Scoală-te, tată, și vino de muncește locul, că atât m-am boierit, de-am rămas cu fundul
MINISTERUL CIMITIRELOR (2) de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 707 din 07 decembrie 2012 by http://confluente.ro/Alexandru_stanciulescu_barda_ministe_alexandru_stanciulescu_barda_1354925261.html [Corola-blog/BlogPost/351674_a_353003]
-
a cerut un pahar cu apă, motiv de a intra în vorbă. - Mi-am uitat termosul acasă! Sorin îi umplu cu apă un pahar de unică folosință . - Mulțumesc domnule! -Sorin, mă numesc. Și Doru! - Maria! Întinzându-i mâna. - Și pe răposata mea soție tot Maria o chema! - Dumnezeu s-o ierte! Pentru o clipă a fost impresionat de coincidență. I-a luat mâna în palma sa, și o căldură i-a frisonat tot corpul. - Nu vrei să stai lângă mine? - Dacă
JOCUL DE ŞAH de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 758 din 27 ianuarie 2013 by http://confluente.ro/Al_florin_tene_jocul_de_sah_al_florin_tene_1359274688.html [Corola-blog/BlogPost/364873_a_366202]
-
anii 1700 - 1705, folosind toți banii pe care îi câștigase din timpul când fusese negustor. Truda Sfântului Antonie este consemnată de pisania de pe peretele bisericii în care se arată: „Această Sfântă Biserică unde se prăznuiește Vovidenia făcutu-o dintru întâiu răposatul Mircea Voievod cu Doamna Chiajna la anul 1553 și prin trecerea vremurilor din necăutare s-au surpat, iar mai pe urmă s-a făcut de iubitorul de Dumnezeu, Chir Ilarion Episcop, ajutând și Antonie schimonahul, iar acum, în zilele lui
VIAŢA, PETRECEREA, NEVOINŢELE, MINUNILE, SFÂRŞITUL PĂMÂNTESC ŞI ACATISTUL SF. CUV. ANTONIE DE LA IEZERUL VÂLCII – 23 NOIEMBRIE… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2153 din 22 noiembrie 2016 by http://confluente.ro/stelian_gombos_1479818692.html [Corola-blog/BlogPost/379239_a_380568]
-
Vâlcea, 1990); Amintirile peregrinului Apter. Nuvele și povestiri (București, 1991); Imn Eminescului (București, 1992); Acțiunea catolicismului în România interbelică (București, 1992); Poezie reIigioasă românească modernă (1992); Noul Testament (București,1993), Biblia (București, 2001); Memorii (2008) și multe altele. Glas peste vreme Răposatul Mitropolit Bartolomeu Anania scria în ultima vreme, la cei aproape 90 de ani ai săi, următoarele: „Dragii mei, de-a lungul vieții mele am avut o singură rugăciune. Viața mea a fost, cel puțin în primele trei sferturi, foarte zbuciumată
MITROPOLITUL BARTOLOMEU ANANIA de ALEXANDRU STĂNCIULESCU BÂRDA în ediţia nr. 71 din 12 martie 2011 by http://confluente.ro/In_memoriam_mitropolitul_bartolomeu_anania.html [Corola-blog/BlogPost/364442_a_365771]