186 matches
-
iarbă ( dar fără grijuliu, fără țâșnească și mai ales fără sufrageria lui Dumnezeu) face dovada că pledoaria mea nu bate în pustiu, că e cu putință îndreptarea unghiului și găsirea țintei serioase Poezia: "Un gând tremurător/ copilăros/ Ca o splendidă răsărire pe pământ/ De fire dulci de iarbă-abia născute/ În medieval avânt/ Spre o lumină fermecată vie/ Din cenușiul vetust/ Spre aparentă ideală veșnicie// Se-ndreaptă strecurându-se spre El/ Pe care îl știa din alte vieți/ Soarbe-nsetat parfumul altei
POST-RESTANT by Constanța Buzea () [Corola-journal/Journalistic/13781_a_15106]
-
versului grec și aceea a jocului nostru popular să nu fie numaidecît datorită unei evazii a sudului asupra nordului, ori a nordului asupra sudului; ori unui proces mai larg, de osmoză, între nord și sud, ci pur și simplu unei răsăriri spontane și izolate, la sud și la nord explicabilă printr-o... inexplicabilă comunitate spirituală între neamurile ambelor regiuni. Lămurire într-adevăr stranie, care nelămurește mai degrabă și mai mult lucrurile... chiar dacă însuși autorul crede în „existența unui fond ritmic comun
Muzicieni români în texte şi documente (XIX). Fondul Dimitrie Cuclin. In: Revista MUZICA by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/244_a_486]
-
ca melos. Omul vocal nu tinde să se integreze doar în raport cu exteriorul sonor, dintr-un impuls „vânătoresc” de cameleonică imitare a sunetelor lumii (pândind de sub un sunet-mască). Mânat de dorul eu- ului sufletesc (se), care îl cheamă sa-i cultive răsărirea (ivirea de/din- sine), omul vocal își caută și o „semănătorească” pătrundere pe tărâmul interiorității sale. Cum, deși viu, sufletul este doar o stare-de- sine, ca o umbră vibrând fără chip de auzire, el trebuie înfățișat din același lut cu
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
să agite opinia publică. E păcat și nedemn ca ‘n situația gravă în care ne aflăm, să mai jucăm comedia luptelor lăuntrice. Se ‘ncheie și după datina noastră cu ziua de astăzi un șir de evenimente măsurate după apuneri și răsăriri de soare și fixate în memoria noastră cu cifrele acestei măsurători. Dacă privim regularitatea fenomenelor lumii siderale și o comparăm eu nestatornicia sorții omenești, am putea crede că altceva se petrece în ceruri, altceva pe pământ. Cu toate acestea precum
CER SI PAMANT ROMANESC Un mesaj de Anul Nou 1883 al domnului Eminescu [Corola-blog/BlogPost/93775_a_95067]
-
sonete de dragoste ale lui Eminescu. El face trecerea de la conștientizarea de sine, la trăirea "eternului feminin" - ca element decisiv în contopirea finitului cu infinitul ("Tu nici nu știi a ta apropiere/ Cum inima-mi de-adânc o liniștește,/ Ca răsărirea stelei în tăcere"). Cel de-al treilea ciclu de lieduri, pe versuri de Nina Cassian, mi se pare a avea rolul unei modulații cromatice, menită să modifice - temporar - sensul și semnificația dramaturgiei. Versurile poetei-muziciene trec de la vehemența interogației ("Cum poți
Pascal Bentoiu, căutător al esențelor poetice în lied by Despina Petecel Theodoru () [Corola-journal/Journalistic/17284_a_18609]
-
descrisă de Jean Celeste Dimitrescu, se împrospătează spectaculos, ca frunzișul prăfuit al arborilor dintr-un mare oraș după o ploaie de vară. Chiar și situații din care scriitorii au făcut de multă vreme locuri comune ale literaturii, cum ar fi răsărirea lunii sau înmânarea unui buchet de flori femeii iubite, par evocate acum pentru întâia dată. Surprinzător, pentru cititorii sceptici, este faptul că prozatorul folosește, în numărul său de prestidigitație, pe scară largă metafora, străvechea figură de stil considerată de atâția
Pățaniile unui român în România și în Elveția, povestite de el însuși by Alex. Ștefănescu () [Corola-journal/Journalistic/16204_a_17529]
-
a urcat în brațe, / Copacul mi-a crescut în piept / În jos cresc crengile, ieșind din mine ca brațele...", Riposte, 1912); obiecte: prezența, lângă o benzinărie, a unui panou cu anunțul "vând zece acri de pământ" și în scurt timp răsărirea clădirii "Academia de Muzică și Dans" cu demonstrația: celeritatea schimbărilor dintre natură și civilizație și efectul "Stupoare pentru europeanul care scrie acum" (Acri de vânzare, p. 3). În fine, elemente ale naturii, de la arbori și ape la vegetație și animale
MARIAN BARBU ŞI POEZIA ANALITICĂ. In: Editura Destine Literare by Dumitru Velea () [Corola-journal/Journalistic/90_a_417]
-
sau la mână, pentru ca ei să aibă noroc întregul an, să fie sănătoși și curați ca argintul odată cu sosirea primăverii, iar peste vară să nu îi apuce și scuture frigurile. Acest gest se face de regulă în zorii zilei, până la răsărirea soarelui. Se mai spune că apa din neaua de 1 Martie, este folosită de fete pentru a se spală pe față pentru ca tot anul să fie frumoase și drăgăstoase. Nu în cele din urmă, se mai spune că dacă vremea
Primăvara la Oradea [Corola-blog/BlogPost/97615_a_98907]
-
cerem mai mult cerului / decât neputința stelelor...”, pentru că „frumosul este surâsul purității”, iar rodul ei, creația (poezia) - devine „stare de spirit”. Și-n acest vârtej învârtoșat, „doarme între nori ochiul tău deschis” ( Noaptea unei frunze), iubite Poet! Dacă la o răsărire, vocea străpunge prin timp, străluminat, predacic („te-aș alunga și te-aș disprețui / de n-ai fi eu, de n-ai fi însumi. Te-aș plânge argintiu și gri / cu plânsu-mi... ”), întru trecerea măiastră, traiectul pietrei murind este unul la fel de
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/94211_a_95503]
-
mea dispărută. Eu pot să mi-o reprezint cu totul altfel decît În carnea și-n oasele sale, dar, dacă apariția ei Îmi transmite anume semnale, negreșit mi-o Închipui minunată. Și culmea este că o văd instantaneu, ca o răsărire din valuri, ca o inflamare de culori. Ciudatul meu ecran lăuntric se Însuflețește dintr-o dată. Ajung pînă la nuanțele vestimentației, care cu sigu ranță mi se arată Întotdeauna diferită față de ceea ce poartă ea chiar În acel moment, percep o Îmbrăcăminte
O vara ce nu mai apune by Radu Segiu Ruba () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1375_a_2743]
-
de precipitații și temperaturi la sol și în aer mult mai ridicate în raport cu mediile multianuale pentru perioada anilor 1991-2020, care au indus secetă pedologică accentuată în aproape toate regiunile agricole ale țării, ceea ce a provocat și diminuarea răsăririi plantelor, inclusiv a celor cultivate în primăvara anului 2022, afectarea suprafețelor cultivate și afectarea producției pe aceste suprafețe în grade diferite până la calamitare, în mod deosebit la culturile de porumb, floarea-soarelui, soia și mazăre, luând în considerare că prin
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 50 din 31 mai 2023 () [Corola-llms4eu/Law/270964]
-
de precipitații și temperaturi mult mai ridicate în raport cu media multianuală, care au indus o secetă pedologică accentuată în aproape toate regiunile agricole ale țării, ceea ce a provocat fie întârzieri ale semănatului culturilor din toamna 2021, fie diminuarea răsăririi plantelor, fie afectarea până la calamitare a culturilor în perioada de vegetație, analizând informațiile agrometeorologice înregistrate în perioada ianuarie-august 2022 la stațiile meteorologice cu program agrometeorologic, privind cantitățile lunare de precipitații, situația rezervei de umiditate pe profile de sol de
ORDONANȚĂ DE URGENȚĂ nr. 157 din 17 noiembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261466]
-
s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau c) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, precum și pentru suprafețele
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă. Biodiversitate și peisaj (protecție și calitate) SMR 3 - Directiva 2009/147/CE a Parlamentului European și a Consiliului din 30 noiembrie 2009 privind conservarea păsărilor sălbatice (JO
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau c) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, precum și suprafețele certificate
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie) sau b) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Respectarea cerințelor GAEC 7 se verifică la nivel de parcelă agricolă. GAEC 8 • Menținerea elementelor de peisaj • Interzicerea tăierii gardurilor vii și a arborilor în perioada de reproducere și creștere a păsărilor • Măsuri pentru evitarea speciilor
ORDIN nr. 54/570/32/2023 () [Corola-llms4eu/Law/265382]
-
agricole însămînțate, în caz de pagube produse de ploaie torențiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum și de prăbușire sau alunecare de teren, din momentul însămînțării lor, iar în caz de pagube produse de grindină, furtună, uragan și incendiu, din momentul răsăririi lor; pentru culturile agricole răsădite, precum și pentru rodul viilor și pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii lor, respectiv din momentul apariției inflorescenței; ... e) pentru animale, din momentul dobîndirii lor, iar
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106338_a_107667]
-
agricole însămînțate, în caz de pagube produse de ploaie torențiala inclusiv efectele indirecte ale acesteia, precum și de prăbușire sau alunecare de teren, din momentul însămînțării lor, iar în caz de pagube produse de grindină, furtună, uragan și incendiu, din momentul răsăririi lor; pentru culturile agricole răsădite, precum și pentru rodul viilor și pentru hamei, în caz de pagube produse de toate riscurile cuprinse în asigurare, din momentul răsădirii lor, respectiv din momentul apariției inflorescenței; ... e) pentru animale, din momentul dobîndirii lor, iar
DECRET Nr. 471 din 20 decembrie 1971 *** Republicat cu privire la asigurările de stat. In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/106339_a_107668]
-
s-a recoltat toamna târziu (după data de 1 noiembrie); sau c) o perioadă de cel mult 2 ani consecutivi ca urmare a condițiilor meteorologice nefavorabile, iar înființarea culturii secundare nu mai este posibilă întrucât nu există condiții optime de răsărire și dezvoltare a plantelor. Pentru suprafețele de teren arabil utilizate pentru culturi multianuale, ierburi și alte plante furajere erbacee, teren lăsat pârloagă, culturi din spațiile protejate (sere și solarii), culturi care cresc sub apă, loturile semincere, precum și pentru suprafețele
ANEXE din 26 februarie 2025 () [Corola-llms4eu/Law/295147]
-
în termen de 5 zile de la data depunerii cererilor. Producătorii agricoli au obligația de a respecta verigile tehnologice specifice fiecărei culturi prin executarea lucrărilor în perioadele optime impuse și să utilizeze semințe certificate, care să asigure o densitate optimă la răsărire. Suprafețele de teren pentru care se va acorda acest sprijin vor fi verificate de către specialiștii instituțiilor subordonate Ministerului Agriculturii, Pădurilor și Dezvoltării Rurale. Bonurile valorice neutilizate până la data de 1 decembrie - cele pentru achiziționarea de motorină - și până la data de
Agenda2005-32-05-general9 () [Corola-journal/Journalistic/284045_a_285374]
-
ales - la care s-a adăugat și aceasta izvorâta din empatia pentru berzele suferinde. Bucuria românului dintotdeauna a fost și rămâne întâmpinarea primăverii, cu toate surprizele ei plăcute, incepand cu creșterea zilelor și a fluxului luminos, revenirea progresivă a căldurii, răsărirea florilor de primăvară, dintre care ghicelul este chiar campionul străbaterii stratului de zăpadă și desigur reîntoarcerea păsărilor migratoare, atât de frumos surprinsă în versurile lui G Coșbuc: Vestitorii primăverii Dintr-alte țări, de soare pline, Pe unde-ați fost și
Uniunea Ziariştilor Profesionişti [Corola-blog/BlogPost/92342_a_93634]
-
cel s'inclina damunt de nosaltres, Collim flors del verd parc I lliguem amb raigs rams de xicoira. Poema de Țîțîna Nica Țene traduït al català per Pere Bessó ***** VIS Miroase a iarbă crudă și a floare Copacii rad cu răsăriri de muguri, Noi în livadă suntem iarăși singuri Și ne-mpletim un vis din razele de soare. Toate par mai clare în răcoare, Cerul se apleacă peste noi, Culegem flori din verdele zăvoi Și legăm cu raze buchete de cicoare
POEZII DE TITINA NICA ŢENE, TRADUSE ÎN CATALANĂ DE PERE BESSO de AL FLORIN ŢENE în ediţia nr. 961 din 18 august 2013 [Corola-blog/BlogPost/364415_a_365744]
-
căreia se-nvață zborul, gândul și dorul. În cifra șapte, însă, vede risipa și rostul, pasul concret, infernul deschis de prezent, singurătate și rugi disperate puse pe rafturi și spații intacte între cărțile devorate de Poet. Pentru Poet cărțile-s răsăriri și apusuri de soare, mișcări de planete, galactici și magme, gând așchiat din rotunde epoci, fierul pătruns în adâncuri de scoici - scânteie venită din lumi hainite spre amețita și tainica-i minte. Iar șapte-i o clipă și-o strună
PENTRU NICHITA STĂNESCU DE MARIA HADÂRCĂ-CHIȘINĂU de POMPILIU COMSA în ediţia nr. 1828 din 02 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/349927_a_351256]
-
greutatea pietrei îi pulsează în piept îl aruncă în datoria pământului în fiecare minut cineva ne mai onorează cu o moarte dependența de trăit respir frica cuibărită-n glas prizez umanitatea până la supradoză din înălțimile unui fir de iarbă admir răsărirea de cale pe unde nu au trecut niciodată stolurile de păsări ude să întineze ultimul neam de arbori impecabili trunchiul omului arbore a înmugurit până la îngenunchiat micimea chipului alb din căpătâiul drumurilor unde am ridicat altare de singurătate susținerea nu
NU EXISTĂ TIMPURI ÎN BRAŢELE TALE de DANIEL DĂIAN în ediţia nr. 271 din 28 septembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/348205_a_349534]
-
altceva decât imaginea timpului vieții noastre pământești în risipire, învolburat, dar nemaicurgând ordonat precum în clepsidră. Această clepsidră măsoară trecerea vieții, împotmolindu-se în propria-i sterilitate. Avem nevoie de Părinții pustiei fiindcă aceștia poartă în ei înșiși rodnicia viitoarelor „răsăriri în ființă“. Ei sunt coloana duhovnicească în jurul căreia timpul își recompune în liniște spirala creșterilor esențiale, aventura libertății, „pasiunea imprevizibilului, dăruire arzândă de sine a ceea ce încă nu este, rostire care rostește graiul altora“. Sau, cum spune Fericitul Augustin lui
DESPRE PUSTIUL ŞI PUSTIIREA SUFLETEASCĂ PRECUM ŞI DESPRE PLÂNSUL DUHOVNICESC ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 1000 din 26 septembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365097_a_366426]