1,744 matches
-
regăsește piatra ocultă, frageda inimă a lumii, privirea virginală destinată redescoperirii și reinterpretării hieroglifei ultime, marelui sens. LP-ul, Legenda Personală a vârstei aurorale înseamnă pentru Coelho reabilitarea Utopiei. Prin excelență cavaleri ai Utopiei sunt păstorul Santiago din Alchimistul și războinicul din micul Manual al războinicului luminii, Manual de guerreiro da luz, ghid al perfecționării sinelui, text alcătuit din fragmente sumare, în care un Borges imaginar surâde �creștinește" după o cură de zen. Puzzle de sugestii savuroase poate, dar lipsite de
Paulo Coelho, "maestru de viață și speranță" by Smaranda Bratu Elian () [Corola-journal/Journalistic/14886_a_16211]
-
Principalul reazem al domnului, în judecăți, diplomație, războaie etc. este reculegerea rugăciunii (evident, după cum se știe, cartea este impregnată de spirit isihast). Și aici ajungem la una din multele probleme interesante ale Învățăturilor... E vorba oare de un domn cavaler războinic? În primul rînd uciderea de om, indiferent de rasă și religie, este un păcat capital: "că sîngele omului nu iaste ca sîngele vitelor sau ca altor fieri sau ca al păsărilor, ci iaste într-alt chip, sînge ales și curățit
Fantoma părintelui ucis by Manuela Tănăsescu () [Corola-journal/Journalistic/15425_a_16750]
-
încă persecutate, ținute în planul doi, milioane de femei. în zilele noastre se consideră că, "dacă mai există un teritoriu de cucerit de către femei, pentru a se elibera " acela e al religiei" (singura excepție fiind marcată de lutheranism). După epocile războinice, în care femeile și-au pierdut străvechiul rol sacru iar religiile consacrate de bazinul mediteranean - iudaismul, creștinismul și islamul - au impus rolul predominant al bărbaților în societate ("în Vechiul Testament, doar două cărți din 46 sunt consacrate femeilor și 80% din
Singur cu forțele istoriei by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/14582_a_15907]
-
domnișoarele autohtone nu au stat În afara evenimentelor, cunoscută lumii Întregi fiind ospeția noastră tradițională. Ele au fost cele ce au asigurat perfecta desfășurare a schimburilor interculturale și au transformat, ca de obicei În istorie, cu har și destulă trudă, ardoarea războinică În dorință de continuitate. Pe scurt, toate evenimentele se desfășurau În bună Înțelegere, numai guvernul de la BUCUREȘTI dădea dovadă de nervozitate, intra cu trupele În cod roșu și consulta cancelariile altor state ca să le spună aceștia cum să procedeze. Armata
Războiul. In: Editura Destine Literare by Mihai Batog-Bujeniță () [Corola-journal/Journalistic/81_a_327]
-
interesantă părere despre relația poeziei cu publicul, e un fel de democrat al acestei relații. Alexandru Mușina e unul dintre cei mai fini cunoscători de poezie universală și dacă toată ursuzenia creată de bătăliile pierdute pe cîmpul literaturii (ce vocabular războinic desuet!) ar fi dată la o parte, ar rămîne poate un profesor de "scriere creatoare" pe care ne-am bate să-l frecventăm. Are darul de a arăta dintr-o mișcare scriitori uitați și extrem de importanți (așa se întîmplă cu
Nașul din provincie by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/15129_a_16454]
-
a declamat frustrarea pe toate tonurile (era să zic: toanele) în scrisori particulare, publicate generos de CONTEMPORANUL, dl D. Țepeneag revine acum în paginile aceleiași reviste (nr. 16) într-un dialog cu dl Ion Simuț. Dl Țepeneag are o viziune războinică despre viața literară: lupte, tabere, armistiții etc. D-sa povestește, fără pic de umor, cum a vrut să facă o Asociație a Scriitorilor Români din Exil, nu cu mult timp înainte de 1989, în care d-na Monica Lovinescu nu și-
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15257_a_16582]
-
care botezul este natura asumată, planeta albastră stăpânită de apă... Mai 1992. Roma, Via Parioli. Întâlnirea cu octogenarul italian bogat care pe canicula romană și mirosul de leandru încins, pârlit de arșiță o pipăie pe eroină... Alegoria. Omul în armură războinică punând mâna pe sânul unei fecioare care îi ține coiful în mână... Tizian. Cina cea de taină, un congres internațional decisiv. Portretul unei femei făcându-și toaleta. Etern. Duminică, 16 octombrie 1977, orele 14,30. Decor sordid în fața statuii lui
Lumești by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/13491_a_14816]
-
În Internet abundă atestările acestuia din urmă: "o provocare pentru management", "o mare provocare pentru Guvern" ( adevarul.kappa.ro); "Cei ce au creat Matrix anunță o nouă provocare: Antimatrix" ( filme.acasa.ro). Există desigur contexte în care lectura competitivă și războinică este mai potrivită - "ASTRAL TELECOM. lanseaza o primă provocare companiilor locale de cablu" ( astral.ro); " Cred că misiunile internaționale sunt o mare provocare pentru militarii noștri" ( presamil.ro)" și altele în care metafora "pariului cu sine" s-a extins chiar
Provocare by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/13771_a_15096]
-
mulți, foarte mulți, având încă mai mulți, mii de mii, miriade în urmă, par că trec printre ziduri ciclopice și monumente de Faraoni, făcute cu munca robilor și legate cu sângele lor. Casărmi în toate părțile, musici care încearcă imnuri războinice, ofițeri în grupe strălucitoare, sau singuratici, pe jos, în trăsuri, pe velocipede. Această Basarabie rău câștigată e o țară bine păzită" (p. 134-135). E un eșantion cât se poate de semnificativ pentru calitățile prozei lui Iorga în reprezentarea Basarabiei: viziunea
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
Această Basarabie rău câștigată e o țară bine păzită" (p. 134-135). E un eșantion cât se poate de semnificativ pentru calitățile prozei lui Iorga în reprezentarea Basarabiei: viziunea sumbră, imaginea fioroasă a mulțimilor de soldați, arhitectura dominatoare a imperiului, fiorul războinic descurajator emanat de ocupant. Detaliile din gara Chișinău (p. 138-139) sporesc neliniștea: "o mare învălmășire în stație", "Evrei furnică în toate părțile, aținându-se după gheșefturi" etc. Ochiul prozatorului e foarte vigilent, pentru că "în fiecare colț ai câte ceva de văzut
Pitorescul prozei de călătorie by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/10472_a_11797]
-
de serviciu, sticla de rachiu ieșea zgribulită, clănțănind cu toate cele 50 de grade ale ei. Din grad în grad, pădurea se apropia. Piatra ponce a palmelor aștepta saliva aspră a muncii. De pe umerii oamenilor, topoarele își expediau reciproc luciri războinice, ca pe niște bezele. Rânjetul fierăstraielor tânjea după sângele copacilor, ca după pastă de dinți.” (În țara noastră, porcul și bradul sunt frați, din vol. Bar de stepă) Cătălin Mihuleac, Bar de stepă, proză scurtă, Editura Timpul, Iași, 2001, 176
Proză din nimic by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/13207_a_14532]
-
dau seama din ce motive. Ce rost ar avea - se spune, de exemplu - ca bietul țăran român să muncească mai mult decît e nevoie pentru a-și hrăni familia, cînd știe că mîine, poimîine vor veni hoarde și armate străine, războinice, din țările vecine, să-i nimicească averea, să-i fure grîul și vitele, să-i ardă casa, să-l constrîngă să fugă cu ai săi în păduri și munți. Experiența tatălui și a strămoșilor săi i-a dat lecția că
KLAUS HEITMANN: “Am început să învăț limba română din curiozitate...” by Victor Durnea () [Corola-journal/Journalistic/13219_a_14544]
-
declarat nici el nu mai știe de cîte ori că va face curățenie financiar în ministerul părăsit de Mircea Beuran. A mai declarat că îi va demite pe toți cei aflați în situații de incompatibilitate din Minister. Plus alte ziceri războinice care dau bine la presă. Dl Blănculescu a început la Agenția pentru Valorificarea Activelor Statului o carieră de recuperator care privită în miliarde putea părea impresionantă. Finanțiștii pe care i-am întrebat ce părere au despre isprăvile dlui Blănculescu au
Controlul și autocontrolul lui Blănculescu by Cristian Teodorescu () [Corola-journal/Journalistic/13406_a_14731]
-
de istorie și literatură despre războaiele sale. Nu le-am citit, desigur, pe toate. N-am, prin urmare, cum să știu dacă el folosea de preferință sabia, lancea, securea sau arcul - sau pe toate acestea. Oricum, la prodigioasa lui activitate războinică, e puțin probabil să fi folosit o singură sabie. Or, de când mă știu, în România se vorbește doar de sabia lui Ștefan, ca și cum ar fi vorba de-un magic Excalibur, de-un unicat cu valoare simbolică absolută. Valoare simbolică avea
Unde sunt săbiile lui Ștefan cel Mare by Mircea Mihăieș () [Corola-journal/Journalistic/12669_a_13994]
-
unanimitate, în 2002, premiul Goncourt al liceenilor. Despre acesta din urmă, La Mort du roi Tsongor, a scris la vremea respectivă Caroline de Salaberry, atașată a serviciului cultural francez la Biroul Cărții, în Observator cultural. Era vorba despre o saga războinică inspirată din romanele cavalerești, nu fără legătură cu imaginarul Stăpînului inelelor care, între timp, devenise într-un fel stăpînul planetei cinematografice. De atunci, Laurent Gaudé - bărbat șarmant cu părul grizonat, căsătorit cu o italiancă din Sud - își vădea excelentele calități
Premiile literare franceze – 2004 by Alexandru Matei () [Corola-journal/Journalistic/12269_a_13594]
-
ființa de lumină și aură a aproapelui" ș.a. Dacă acest Vespasian Moisa este tipul de profet inofensiv, cu un discurs ortodoxist eterogen, propovăduind pașnic unor adepți flower-power care înființează ordinul de orientare neocreștină Vestea Domnului, apare și o mișcare opusă, războinică, de tip terorist, din underground-ul "Circurilor foamei", vestind "focul și sabia" și conduși de... reîncarnarea lui Ștefan cel Mare și Sfânt. Ștefanii vor, nici mai mult nici mai puțin, decât să cucerească Bucureștiul, să impună "un model moral, cu o
Mesinism New Age și terorism neoortodoxist by Marius Chivu () [Corola-journal/Journalistic/12395_a_13720]
-
la putere, aliat recent cu un alt partid, nou, mic, dar bătăios, supranumit PSIVIR... adică partidul intelectualilor veșnic înșelați din România, gata să treacă pragul necesar intrării în parlament, cu Jurubiță intrat recent în minusculul partid, socotit însă cel mai războinic, și care avea să-și dea măsura întreagă abia după luarea puterii considerată ca sigură... Cum zice Tăsică, vărul lui Jurubiță: "Așa, dragii mei, trebe ca fiecare dân voi să se facă om și să știe a fura cloșca de pe
Crochiuri de epocă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/12491_a_13816]
-
de) imbecil, și tot începi să te simți... Din fericire îți revii la minut, zîmbind în colțul gurii la un articol scurt (și cuprinzător) despre păcătoasa de persoană a doua singular, aruncată cînd și cui te-aștepți mai puțin: ,tutuiala războinică (,boule!"), ironic-protectoare (,drăguță...") sau tovărășească (,măi dragă"). ș....ț Ne scufundăm în omogenitatea lui ,tu", iar ,tu" evoluează semantic spre ,nimeni". Nu ne-ar strica un pic de ștaif. Nu ne-ar prinde rău o scurtă epidemie de politețe". Chiar dacă
Cultura în poante by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/11477_a_12802]
-
a plecat cu mașina și le-a adus de la București. Martorii au schimbat mai multe "terenuri", pentru că cele vizate se dovedeau improprii. După cum am văzut, în foarte multe cazuri, femeia disputată (sau unul dintre martori) intervine pentru a tempera avîntul războinic al dueliștilor. Și în romanul lui Camil Petrescu, doamna T. a încercat să împiedice producerea înfruntării. Explicîndu-i-se că duelul a devenit "inevitabil", ea a implorat un martor ("a stăruit atît, a plîns aproape") ca măcar "să nu existe victime". La
DUELUL LA ROMÂNI (urmare din nr. trecut) by Andrei Oișteanu () [Corola-journal/Journalistic/11656_a_12981]
-
de respect, probabil și din cauza lui Gide, cu al său epocal Hélas, Hugo... în definitiv, îmi zic, vai de acest Paris invadat de lumea a treia, pestriț, cu obsesia lui napoleoneană defunctă, însă rămasă ascunsă în subconștientul franțuz, de popor războinic, retoric, mai des mâncând bătaie, decât biruind... însăși Marsilieza lor crudă, agresivă, șovină, ...ce naiba! textul măcar să-l mai schimbe și ei puțin, măcar verbele instigatoare la atrocități, îmi spun; și din nou mă întorc la Napoleon și la obiectele lui
Instigatorul ocult by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11770_a_13095]
-
De Lattre de Tassigny... E vineri, zece octombrie 2003, așadar. Muzeul alăturat al eliberării și deportărilor îl străbat asurzit de larma turiștilor. Disting aproape câteva glasuri germane care ironizează în mod evident în limba clasică a poetului ofițer Schiller, Franța războinică, orgolioasa, La France guérričre... Și nu fără motiv. Franța, care, de la Napoleon încoace, a pierdut toate războaiele, în ciuda trufiei, - și noroc cu America... Prințul de Joinville s-a achitat cum trebuie de misiunea încredințată de Louis Philippe. Aducând în Franța
Găina cea frumoasă by Constantin Țoiu () [Corola-journal/Journalistic/11793_a_13118]
-
privesc mișcările prin crăpăturile dintre scândurile calului. Iar când corăbiile aheilor dispar în zare, își întorc privirile spre porțile cetății. Se vor deschide curând, troienii vor ieși, vor lua ca pradă de război calul și-l vor duce-n cetate. Războinicii ahei profită de așteptare ca să-și mănânce rezerva de carne. Orele trec încet, din cetate nu iese nimeni. Primului care se miră, Ulise îi ordonă să păstreze tăcerea. Să nu deschidă gura nimeni, fiecare să facă cât mai puțin zgomot
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
că aheii într-adevăr au plecat. Le-o confirmă faptul că, mai târziu, când se mai ridică soarele, aud muzică venind din cetate, niște cânturi stranii, dar de netăgăduit vesele. Pesemne sărbătoresc victoria. După-amiază, troienii deschid în sfârșit porțile cetății. Războinicii ahei se bucură și văd (înfrigurați, dar nemișcați, să nu facă zgomot) cum un grup de troieni iese din cetate și vine spre cal. Aheii își țin răsuflarea. Troienii dau ocol animalului de lemn și se uită la el curioși
La porțile Troiei by Diana Moțoc () [Corola-journal/Journalistic/12939_a_14264]
-
-ți face o măgărie cât de mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]
-
mică, nu se simte bine. N-are pace. Ai putea jura că ăsta e scopul vieții sale. Pacea se câștigă prin război. Și fiecare duce războiul lui. Suntem o adunătură de războinici. O țară războinică. Un continent și o planetă războinică. Am fost și am rămas. Mândria noastră e că suntem războinici! Și pacea?... Păi, pacea nu-i decât visul celor slabi. Al poeților. Iar visele n-au drept de existență decât în somn. Astăzi nimeni nu mai are timp pentru
Îmi amintesc de Betina by Damian Necula () [Corola-journal/Imaginative/9613_a_10938]