167 matches
-
din vecinătatea luptelor de gladiatori, viitura electoratului care-și privește la televizor propria viață în chip de telenovelă prost scrisă și încă mai prost regizată. Pentru că Băsescu a punctat serios în bătălia cu buticurile și în aceea cu bieții cîini răzlețiți de pe vremea demolărilor, PSD-ul l-a scos la înaintare, ca specialist în răsturnarea bidoanelor cu telemea în buza trotuarelor, pe justițiarul Piedone, un fel de luptător sumo care și-a dobîndit brusc, aproape printr-un act de iluminare, vocația
Bruta Piedone și arhanghelul Gabriel by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/14410_a_15735]
-
sacrilegiu. Iar nepăsarea rănește adânc trupul armonios al națiunii, care poate ajunge lesne infirmă, defectivă. Din nepăsare, comițându-se astfel un sacrilegiu, cartea muzicală a fost la Târgul Gaudeamus sublimă, dar absența (aproape) cu desăvârșire. Doar câteva volume (de umplutură?) răzlețite pe tejghele, ascunse privirilor de tot felul, de parcă ar fi fost ochii vreunei arăboaice scoasă în lume. Am căutat cu speranță teritoriul Editurii muzicale. Nici vorbă de așa ceva. Ca un Ardeal ori o Basarabie a anului 1940, el a fost
Sublimul și absența by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/14444_a_15769]
-
dincolo de bucuria de a fi împreună, de reperele și referințele comune, se mai cuibărește ceva care, stilistic vorbind, ne-ar putea aduna și lega. Adevărul este că Radu Stan și cu mine suntem într-un anume fel foarte singuri. Doi răzleți care contemplă nepotrivirile din lume. Eu, mai mult bombănind și văitându-mă de consecințele unor angoase abisale. El, scrutând fiecare ungher al existenței, curios să înțeleagă deopotrivă întunericul și lumina pe care vreun cotlon al realității le poate reflecta. Exemplară
La Paris printre muzicieni (2) by Liviu Dănceanu () [Corola-journal/Journalistic/10397_a_11722]
-
poet exclamă cu amărăciune în romanul său: "O, epocă, o, mamă a monștrilor! Ce ai făcut din noi toți? Poate că am fi putut fi frați cu Favoritul Ahamtovei șcu Brodski - n.a.ț, dar tu ne-ai învrăjbit, ne-ai răzlețit deși, poate, ca nimeni altcineva, noi doi aveam nevoie unul de celălalt, și oare niciodată nu vom mai vorbi ca doi oameni și fiecare din noi va crăpa în singurătate?... Da, și eu sunt un monstru, coșcovit, sluțit, frânt... Și
Două eseuri de Viktor Erofeev by Tamara Tinu () [Corola-journal/Journalistic/11639_a_12964]
-
săruta ca pe un mort/ și te învia, o iubeai și murea/ lîngă tine ca un mormînt plin cu flori” (Străina). Dar o mască a nostalgiei începuturilor o constituie chiar și un anumit tip de poezie. Spre a nu se răzleți prea mult de substanța presupus omogenă a lumii dintîi, creația poetică apare contrasă în obiecte, reificată. Realizată dar și „pedepsită” prin metaforă pentru ambiția ei de abstragere, de factice neatîrnare: „Poezia e un acoperiș lunecos, mîna atinge/ clapele pianului pentru
Nostalgia unității primordiale by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/12952_a_14277]
-
mă gândeam. Ce gând ar mai îndrăzni să mă împresoare Când tu ești lângă mine ? Pătruns sunt de iubirea pentru tine. Deși ești aici, eu te văd pretutindeni. Ești zâna zorilor învăluită în voaluri violete, Părul, până la glezne, îți este răzlețit de boarea vântului. Simt gelozie când zefirii îl sărută. Când râzi gingaș de îndrăgostiea turturelelor, Șiragul dinților tăi este neprețuit de alb și de scump. Perlele pălesc la gâtul tău și Podoabele din urechile tale își pierd strălucirea. Din ce
Cântarea cântărilor. In: Editura Destine Literare by Melania Rusu Caragioiu () [Corola-journal/Journalistic/97_a_204]
-
Ceea ce secole de-a rândul fusese însemnul său distinctiv - Cetatea - se afla într-o frenetică acțiune de demolare. Mii de lucrători, între care experimentații „cubicași“, îngenuncheau Cetatea și puneau la pământ zidurile groase, ale căror urme le mai putem vedea răzlețite în vatra centrală a orașului. Fortificațiile Cetății, remodela- te și întărite continuu încă de pe vremea feldmareșalului Mercy, primul guvernator al Banatului după instaurarea stăpânirii austriece (1716), deveniseră, de acum, un decor inutil, care-și pierduse iluzia statorniciei. În pas... european
Agenda2004-29-04-a () [Corola-journal/Journalistic/282645_a_283974]
-
primul război mondial, devenind ofițer în armata austro-ungară. A fost pe front, rănit greu, n-a scăpat nici de frontul galițian, unde a ajuns și la Cernăuți. Cum imperiul se clătina rău de tot, a contribuit substanțial la alungarea trupelor răzlețite de ucrainieni și la instalarea autorităților românești. ("Entuziasmul românilor la vederea tricolorului fîlfîind pe primărie, era de nedescris"). Și ajungînd în Maramureșul natal, a făcut parte din delegația care a ajuns la grandioasa festivitate a Unirii de la Alba Iulia, ca
Memorialistica unui bătrîn penețist by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15659_a_16984]
-
rotundă, ciuperca uriașă din zăbrele și pâslă, sigur ancorată-n pământ, din care ieșirea e totdeauna spre miazăzi. Are ochi buni, doar așa poate nimeri hotarul îngust al zării printre furtuni de omăt sau nisip. Ținut sărac în culori, misterios, răzlețit de lume, stăpânește el, Lordul-vânător cu păsări de munte... * Februarie domnește prin ger, rostuind pragul schimbului de ani. În iurte se bea arkni și ceai cu lapte. Se mănâncă orez. Prin alb, hrana-i și ea chezaș al gândurilor bune
ÎNSEMNE CULTURALE de ANGELA DINA în ediţia nr. 1983 din 05 iunie 2016 [Corola-blog/BlogPost/382148_a_383477]
-
Cercul Literar de la Sibiu năzuia, în anii 1946-1947, să-și dovedească importanța națională, istorică și culturală, după modelul grupărilor romantice germane din centrele universitare Heidelberg, Jena, Berlin. Ingratitudinea istoriei de la 1948 a blocat maturizarea deplină a unei grupări literare, a răzlețit individualitățile și a frânt necruțător destine.
De la cerchism la euphorionism by Ion Simuț () [Corola-journal/Journalistic/8446_a_9771]
-
1941 a fost numit atașat cultural la Legația culturală de la Londra." [p. 114, 136]. în realitate, la Londra a plecat la 10 aprilie 1940, [M. H.] "în timpul regimului legionar a făcut parte din cuibul Ceahlăul, Familia, Axa, Grupul VII, Corpul Răzleții" șp. 50ț. Menționez că în această perioadă se afla în Anglia. Până azi nici un cercetător nu a publicat vreun document care să ateste participarea lui Eliade la un cuib legionar. [M. H.] "în cursul dictaturii antonesciene a fost atașat de
Mircea Eliade în arhiva Securității - Noi date, certitudini și inexactități by Mircea Handoca () [Corola-journal/Journalistic/7790_a_9115]
-
Rodica Zafiu De cîteva luni regăsesc din cînd în cînd, răzlețit în Internet, un comentariu care mă privește. Pe forumul cinemagia.ro, într-o dispută a preferințelor pentru unul sau altul dintre termenii consumism și consumerism, unul dintre participanții la discuția pe teme de limbă afirma că l-aș fi folosit
Din nou despre consum(er)ism... by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/9427_a_10752]
-
doi lăstari de pătrunjel. Dar nici unul din subalternii săi nu-i dădeau nici o atenție. El zâmbi Înțelegător și le umplu paharele. Zăpada Începu să cadă iar și, printre troienele purtate de vânt, dr. Czinner Îi văzu pe țăranii din Subotica răzlețindu-se peste linie și Înclinându-și trupurile Întrebătoare spre sala de așteptare. Unul dintre oameni ajunse destul de aproape de fereastră ca să vadă și să examineze fața doctorului. Nu-i separa decât o distanță de câțiva metri, o foaie de sticlă, liniile
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2000_a_3325]
-
prin aceasta numai acelora cărora le ia ogoarele și casele pentru a le da noilor locuitori, care sînt însă o foarte mică parte din noul stat; aceia cărora le-ai făcut rău nu vor fi niciodată primejdioși 14, deoarece sînt răzleți și săraci, iar toți ceilalți, întrucît nu au avut nimic de suferit, pe de o parte, vor trebui să fie supuși și cuminți, iar pe de altă parte, vor trebui să se ferească de a nu greși, de teamă să
by NICCOLÒ MACHIAVELLI [Corola-publishinghouse/Imaginative/1111_a_2619]
-
între două vârste, ale cărui simțuri au o deschidere exacerbată spre detalii pe care niciun îndrăgostit nu le-ar observa: "Adoram - de-a dreptul - zgomotul pe care îl făcea când sorbea supa, felul în care îi curgeau șuvițele de păr răzlețite pe frunte (câteva fire debile, decolorate, se împiedicau în sprâncenele drepte și rămâneau arcuite caraghios acolo), țăcănitul lingurii izbite de dinți, apoi, când îi vâram sub nas farfuria cu felul doi, obrajii ei rotunzi care se umflau într-una gata
Romanian Beauty by Tudorel Urian () [Corola-journal/Journalistic/7596_a_8921]
-
face restul de prisos. Și-atunci, decizia de a o culege ca pe-o spumă, în chip de poem în sine, e cum nu se poate mai firească. Probabil că poetul lor și-ar fi dorit să aibă, aceste versuri răzlețite într-o carte cu alburi generoase, proaspăta incandescență a cuvintelor date de zei. Nu se întâmplă așa. Așezarea, eleganța, care nu li se pot nega, vin mai curând dintr-o șlefuire ale cărei urme se văd, decât dintr-o inspirare
Stele by Simona Vasilache () [Corola-journal/Journalistic/6435_a_7760]
-
plane, discretă la maximum. Cînd muzica însăși ajunge pretext tematic, în ciclul Cînd vioarele tăcură, muzicalitatea subliniată a versului devine metaforă a dorinței, a visului, a existenței percepute cu ochi estet: „Vioarele tăcură. O, nota cea din urmă Ce plînge răzlețită pe strunele-nvechite, Și-n noaptea solitară, o, cîntul ce se curmă Pe visurile stinse din suflete-ostenite" ( Cînd vioarele tăcură, I). Limbajul lui Petică s-a compus pe baza unei atente selecții a cîmpurilor semantice: ele sunt ale „luxului", „muzicii
Ștefan Petică – suavul visător by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Memoirs/6807_a_8132]
-
ea mă îmboldea cu pumnul să nu mai repet și mă mușca în compensație de buze. Luasem foc amândoi... Instinctiv, am îndepărtat-o de mine și am încercat să merg mai departe, eram, totuși, în centrul orașului, chiar dacă trecătorii erau răzleți la acea oră. Ți-e teamă deja? îmi reproșă ea. Nu, dar am o propunere care ne scutește de-a fi actorii unui spectacol public, chiar dacă este nocturn. Care ar fi acea propunere? Să vedem... să vedem... În drumul spre
POVESTIRI PESCARESTI SI DE VIATA de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1502 din 10 februarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/382213_a_383542]
-
a primi permisiunea să-și continuie drumul. Erau mândri, ei stăpâneau forța uriașului șarpe, ce se strecura printre văile munților, în drumul ce urca spre Brașov. Simțea și acum mirosul de tutun de proastă calitate, transpirație și mucegai din haltele răzlețite prin micile localități unde opreau trenurile de navetiști. Erau luminate cu felinare, care foloseau combustibil gazul lampant, cu sticla mai mereu afumată, de multe ori spartă-n burtă și lipită cu o bucată de ziar pentru ca lumina să nu fie
CĂLĂTORIE NETERMINATĂ de IONEL CÂRSTEA în ediţia nr. 2134 din 03 noiembrie 2016 [Corola-blog/BlogPost/385352_a_386681]
-
Broanteș, țigăncușa Cosette, boierul Radu Stoenescu-Balcâzu, apoi ceilalți boieri de rang. în spatele alaiului alerga un numeros public de copii și slujitori pedeștri. Când Vodă ajungea în dreptul lor, oamenii de pe margine se descopereau, fluturau mâinile sau își făceau cruce. Câțiva slujitori răzlețiți în mulțime începură să strige „Să ne trăiască Barzovie-Vodă!” dar fură repede acoperiți de un grup compact de negustori turci din Piața Mare care strigau „Café avem! Café avem!”. Barzovie le răspundea tuturor binevoitor, înclinând ușor capul. La un moment
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1959_a_3284]
-
de a râde, teatru făcut ca să trăim, ca să putem trăi, făcut pentru ei, spectatorii, dar și pentru noi, și pentru sufletele noastre, ale actorilor, căci și noi suntem oameni. S-au dus vremurile alea, cel puțin pentru noi, ne-am răzlețit, eu am plecat, ei au mai îmbătrânit. S-or mai fi jucând ei și azi, dar cred că niște vremuri au apus, din păcate. Ne-au lăsat savoarea unor clipe de neuitat, convingerea că am însemnat ceva, că Teatrul Național
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2164_a_3489]
-
crainicul trimis, ce nu mai vine. Nu vine, căci spre culmile-nghețate Oștirile n-au vrut să se îndrume, N-au mai dorit podoaba fără nume Și n-au găsit albastrele palate. Încât, sub vântul aprig de ispite S-au răzlețit din țară-n altă țară... Și-acum se-ntorc în turme istovite Hlamida să-mi sărute și să moară. Oștirile se-ntorc. În juru-mi zborul Și umbra morții darnic se împarte; Pe când, prin doliul sălilor deșarte Cu pași sonori pătrunde-Învingătorul
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
-n lujer, din brazdă, în tulpină: Nestânjenitul vieții fior biruitor. Cursese pretutindeni... Și-acum, albeau privirii Ciorchine de potire și pături moi de puf, Și nu știu ce amestec de-arome și zăduf Topea orice făptură în marea nuntă-a firii. Plămade răzlețite în nouri mici de vată Se prelingeau de-a lungul plăpândului țesut Iar rodnicia florii sorbea, cutremurată, Și-n somn prelung un umed, străbătător sărut. Din cupele tivite ori zdrențuite-n spume, Din rodul în dospire se desfăcea trândav, Un
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
oglindă. De atunci, țeasta prinsă în chiciură și zguri Pe trepte de vertebre pătrunde-o noapte groasă. Tipsia luminoasă a gândului de guri Și dalte scrâșnitoare în zimți mărunți e roasă. Iar harurile Celei Rîvinte-mi iată-le... Un vânt le răzlețește în zdrențe lungi de ceață, Și somnul suie-n creștet... căci numai Nephélé Mi-a dăruit sărutul temut, care îngheață. RĂSĂRIT Când cumpăna ridică-n zenit pironul clar Pe chipul nopții trece un gând pieziș de ură... Se scutură întreaga
Opere by Ion Barbu [Corola-publishinghouse/Imaginative/295564_a_296893]
-
făleau vânju-n luptă, femeile își piteau știutul ca să-și păzească cinstea și copiii, pe-nălțimi și codri. A fost odată când bărbatul și femeia erau în rușine de goliciune și ascunsuri. Într-o sămuială de astfel de vremi turcii se răzlețiseră pe coclauri de Rucăr, rămase cu moși, femei și copii prin cotloane de neștiut. Căpetenia ultimilor vmigratori intrase într-o casă arătoasă și-și împlinea pofta de burtă cu bucatele gazdei speriate. În toi de chef cu băutură eunucii aduc
FECIUOARA RUCĂREANĂ, DE IOAN MUŢIU de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 354 din 20 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/361425_a_362754]