446 matches
-
Monciu-Sudinski sînt niște bestii suave, pornite în căutarea armoniei universale. Într-o lume în care Dumnezeu a fost înlocuit cu disciplina de Partid, iar valorile individuale (începînd cu sufletul și terminînd cu felia de pîine) au fost naționalizate, colectivizate și raționalizate, ele își găsesc liniștea în alcool, bătaie, tortură și, din cînd în cînd, în contemplarea Bărăganului înghețat. Brutele lui Monciu-Sudinski nu provin, congenital, dintr-o lume "periferică" (oricum "neprincipială" ficțional, cum crede criticul literar Mircea Iorgulescu, op. cit., 1978, p. 218
Pe urmele lui Monciu-Sudinski by Ion Manolescu () [Corola-journal/Imaginative/13772_a_15097]
-
asimilat în mod fundamental statisticilor și experimentului, susține Roșe. Ori pentru a face experimente și a măsura concret psihicul uman, atît de inefabil și greu de delimitat, psihanalistul apelează la un corespondent mai concret, măi lesne de inventariat, clasificat și raționalizat: corpul. De aici vogă frenologiei în secolul trecut, de pildă, ca să nu mai vorbesc de sinistrele intervenții chirurgicale la care erau supuse paciențele lui Charcot, sau așa-numitele suferinde de isterie. Testul de inteligență, însă, renunță la corp că topos
Vizită la PSI-holog by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17686_a_19011]
-
răsputeri să le aline în orice fel suferință, Domnită Ileana stabilește, la un moment dat, legătura cu famiiile din țară. Acestea încep să le trimită răniților pachete cu alimente, care, mult rîvnite fiind într-o vreme de restriște (hrană era raționalizata chiar si in Austria), devin pricina unei greve a spălătoreselor. Prințesa îi adăpostea, la vremea respectivă, în propria casă pe răniți. Atrase de mîncărurile românești din pachetele sosite din țară, spălătoresele au amenințat că fac grevă dacă nu primesc și
O printesă adevărată by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17754_a_19079]
-
în viață, dar nu pe... Tamisa. Londra a devenit singurul oraș din lume în care au avut loc trei olimpiade. Prima în 1904, a doua numită Austerity Olimpiad în 1948 (am aflat aici că în anul respectiv alimentele erau încă raționalizate, nu s-a construit un oraș olimpic etc.) și cea în curs de derulare. Până în prezent am fost la handbal feminin care s-a ținut în Orașul Olimpic în Cupper Box (Cutia de Cupru), volei la Earls Court, la box
În România, Germania şi la Olimpiadă. In: Editura Destine Literare by Alexandru Cetățeanu () [Corola-journal/Journalistic/94_a_144]
-
pune lumea, în privat, e treaba ei. Pe mine mă interesează ce se întâmplă la bugetari. De pildă, dl Sever Voinescu, înainte să-i prezinte raportul dlui Băsescu, îl întreabă dacă îi place? România ar putea ajunge să plătească salariile raționalizat, ne avertizează Gândul. Cum se striga pe vremuri la coadă: Dați mai puțin, să ajungă la toată lumea! Ăsta ar fi ”cel mai rău scenariu posibil”. În cel mai bun caz, scăderea economică nu va depăși 3 la sută din PIB
Ziare, la zi: Cristi Tabără intră în partidul lui Dan Diaconescu () [Corola-journal/Journalistic/27990_a_29315]
-
Astfel, dorul de casă este dorul după un teren solid al Sine-lui, ca punct de vedere stabil asupra lumii. Casa este locul în care Sine-le se simte în siguranță în puzderia de obișnuințe ce nu trebuie, fiecare dintre ele, raționalizate, obișnuințe generate (cel mai adesea) de nevoi a căror satisfacere în medii străine riscă să ne consume o mare cantitate de energie. Dintr-o perspectivă energetică asupra omului, casa este locul ce necesită un consum mic; locul cu cel mai
Din alchimia unei existenţe. Jurnal de idei by Viorel Rotilă [Corola-publishinghouse/Imaginative/1406_a_2648]
-
trădare a însăși esenței și vocației sale, ci „să răspundă nevoilor sufletelor care trăiesc în prezent”. Critica lui Daniélou se reduce grosso modo la două puncte. El denunță, pe de o parte, „pierderea sensului transcendenței lui Dumnezeu printr-o teologie raționalizată, care-L tratează pe Dumnezeu ca pe un obiect oarecare al gândirii”, iar pe de altă parte, „mumificarea unei gândiri ce rămâne încremenită în formele sale școlărești și care a pierdut orice contact cu mișcarea filozofică ori științifică actuală” (ambele
[Corola-publishinghouse/Administrative/1996_a_3321]
-
garnitură de cartofi și salată de varză, că el a și făcut relația cu verificările anunțate înaintea unui nou măturoi printre conțopiștii de rând de la Sfat. Cică sunt prea mulți birocrați care parazitează sistemul, îl căpușează și chestia trebuie eficientizată, raționalizată, rotunjită, armonizată, că Partidul nu-și poate permite atâta risipă pe seama muncii clasei muncitoare. Economii, tovarăși, cât mai multe economii! Și șuturi, tovarăși, cât mai multe șuturi la partea dorsală către munca productivă, utilă societății! La hei-rup, mapiștilor, la șut
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1503_a_2801]
-
gânditorul mistic Giordano Bruno, ars pe rug de Inchiziție în 1600, și Baruch Spinoza, filozof olandez de origine portugheză, filozof al unității, excomunicat și alungat de la sinagoga din Amsterdam în 1656, din cauza criticilor sale aduse dogmelor. În societatea actuală industrializată, raționalizată și tehnologizată, consider că este foarte important a ajunge la înțelegerea integrală a omului și a lui Dumnezeu. Încerc să unesc fără contradicții cele două lucruri: pe de o parte, îmi conserv credința creștină într-un Dumnezeu căruia putem să
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
dar și, de exemplu, în India și China, având consecințe grave pentru mediul înconjurător. Ce anume îmi spune mesajul creștin în această situație? Sunt conștient că nu poate oferi nici o soluție tehnică pentru protejarea climei și a mediului, pentru distribuirea raționalizată a apei și a materiilor prime, pentru lupta împotriva zgomotelor și a eliminării deșeurilor. Nu ne spune nici dacă vreo idee sau reformă sunt potrivite pentru eliminarea decalajului abisal între bogați și săraci, între țările industrializate și cele în curs
Ceea ce cred by Hans Küng [Corola-publishinghouse/Administrative/910_a_2418]
-
gordian în acest domeniu presupune și descentralizarea și autogestiunea bugetelor și servicii-lor comunitare. Prudența, grija față de aceste servicii, de gestiunea lor, vor înlocui atunci risipa și iresponsabilitatea. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. 2.4. Economie publică locală 2.4.1. Delimitări conceptuale Economia locală este un agregat economic complex, aflat
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
anticipările pe care le realizează. Așa cum am mai arătat, grupurile defavorizate pot beneficia de subvenții, sau de prețuri diferențiate, pe cît posibil în mod selectiv și temporar. În final, însuși rolul guvernelor trebuie regîndit. Piața serviciilor publice trebuie liberalizată, comprimată, raționalizată și eficientizată. Acestea pot conduce la optimizarea raportului calitate/preț al serviciilor oferite și la satisfacerea consumatorilor într-o măsură mai mare. Economiile actuale, pe de altă parte, sunt economii deschise. Ca urmare, finanțele publice naționale sunt foarte intens influențate
[Corola-publishinghouse/Administrative/1458_a_2756]
-
inerte, această plagă de care sînt atinși mai toți universitarii cu aplomb, ca să trecem la ideile cărții. Principala teză este că o comunitate din care riturile vor fi cu totul eliminate nu e cu putință. Chiar și o societate complet raționalizată, clădită pe premisele luminoase ale regulilor democratice, așadar o societate populată de un soi de roboți cărora li s-a inoculat imboldul de a respinge reminiscențele obscure ale ceremoniilor religioase, chiar și o astfel de societate va fi pătrunsă de
Între rit și ceremonie by Sorin Lavric () [Corola-journal/Journalistic/6180_a_7505]
-
consacrată „vieții sociale a bunurilor și istoriei sociale a consumatorilor” dezvoltă subiecte legate de tema propusă: „Teatrul și publicurile sale sau societatea socialistă oglindită în reprezentații la Oradea” (Antonela Pogăcean), „Pe drumul abundenței materiale în URSS-ul lui Hrusciov. Consum raționalizat sau urmărirea unei mode?” (Larissa Zakharova), „Vilele de vacanță din Bielorusia și din Rusia în anii 1970-80: acces, forme, folosire diferențiată”(Ronan Hervouet). Autorii, toți, fără excepție, produc analize pertinente, cu bogate trimiteri bibliografice, asupra mecanismelor societății socialiste-comuniste prin observarea
VIAŢA COTIDIANĂ ŞI PUTEREA ÎN COMUNISM de ELISABETA POP în ediţia nr. 41 din 10 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/349005_a_350334]
-
două fete / goale cu bălae plete / când m-au prins m-au dezbrăcat / și-am ajuns acas’ bărbat...» (p. 63); sau „învață să sărute spaniola“ (p. 65), ca «pam flecaru’ / pam flețu» (p. 75, ori se vede și cu «lacrimile raționalizate» (p. 79), și dormind ca un sultan, «cu Luna de mână», până devine «pasăre de noapte» (p. 82), până „se îmbracă în sinceritate“ (p. 84) și se duce «la cules de berze» (p. 98), în vreme ce: crabii merg în pas de
ROSTIRI DE ROSTUIRI ÎN DOI de ANA MARIA GÎBU în ediţia nr. 849 din 28 aprilie 2013 [Corola-blog/BlogPost/365173_a_366502]
-
cu cât și când. Proprietatea privată, deși exista de facto în sensul că erai proprietarul casei sau al mașinii, era și ea controlată sistemic. Pentru o mașină așteptai 5 ani, iar în ultimul deceniu al comunismului până și mâncarea devenise raționalizată și cumpăram toți pe cartelă lapte și ulei. În fine, nu chiar toți. Pentru că aici intervine mâna invizibilă, nu a lui Smith de această data, și cea românească. Ceea ce în comunism însă s-a dovedit a fi o calitate și
Celor care-și imaginează că „înainte” nu se fura ca acum () [Corola-blog/BlogPost/338990_a_340319]
-
ale găinilor sunt ca cele de la tineret, tăvile de chec înguste acoperite cu grilaj, pe care cocoșii nu le pot accesa de creastă; ale cocoșilor sunt ghirlande de coșuri portocalii, destul de sus încât să nu ajungă găinile la ele. Mănâncă raționalizat, o dată pe zi, furaje cu rețete diferite. Ei, ca să fie‑n formă, ele, ca să aibă tot necesarul pentru ouă dese și sănătoase. În cele peste 40 de săptămâni cât trăiesc aici, productivitatea lor descrie o curbă care se încheie la
Scurta și curioasa viaţă a puiului de Crăiești. O poveste adevărată despre ce mâncăm azi () [Corola-blog/BlogPost/337771_a_339100]
-
capacitățile lor de producție. Obsesia globalului conduce la un fel de derută. În martie 1973, Ceaușescu se plînge de nerealizarea planului în numeroase sectoare, Comitetul Central este rugat să găsească soluții la nivelul organizării. Această reprezentare ideală a unei economii raționalizate global intră în contradicție cu cultul performanței. Unele zone sînt privilegiate și primesc cea mai mare parte a fondurilor de stat: Bucureștiul are prioritate, urmat de Brașov și de județele din Valea Prahovei, centru al industriei petrochimice. În 1977, Bucureștiul
Istoria Românilor by CATHERINE DURANDIN [Corola-publishinghouse/Science/1105_a_2613]
-
formală și non-for-mală a omului. Primele legături ale omului cu mediul au fost posibile prin eu. Istoria este înțeleasă, în contextul personalismului energetic, ca raționalizare a eului. Inițial, acesta este un fel de "instinct psihic"; ulterior, el devine atitudine anticipativă raționalizată (din ce în ce mai raționalizată). (2) luând ca sistem de referință "teoria personalității" în al doilea ori-zont al ei de tematizare a omului (ca "filosofie" a personalității): a. eul este condiția emotivității, este "forma" emoțiilor, cadrul lor organizator, funcționând ca un fel de
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
un ethos ce mijlocește relația dintre asceză și munca profesională. Dar lucrul demn de remarcat, raportat la contextul de față, este tocmai posibilitatea vocației de a lua forma unui complex psiho-social (asceză întrupată în muncă) și necesitatea istorică a muncii raționalizate deprinsă prin educație. Nu regăsim la Max Weber pasiunea descrierii împrejurărilor culturale și naturale care fac realizabilă vocația, ca la C. Rădulescu-Motru, pentru că intențiile celor doi autori sunt diferite. Filosoful român își propune să dovedească rolul de vehicol al noului
Filosofia umanului: personalism energetic şi antropologie kantiană by Viorel Cernica () [Corola-publishinghouse/Science/1444_a_2686]
-
zi este magie. Religia este concentrată asupra unei viziuni Înguste a datoriei morale. Orice Încercare de a realiza anumite lucruri care aduc beneficii celui care se folosește de puterile supranaturale reprezintă un act magic imoral. Această viziune asupra unei religii raționalizate, specifică Reformei, se potrivește cu o concepție asupra naturii și asupra relațiilor economice În care puterile supranaturale au fost, În mod eficient, gonite (R. Styers, 2004, p. 115; vezi și J.Z. Smith, 2004, pp. 182-194). Definițiile uzuale subliniază faptul
Introducere în antropologia culturală. Mitul și ritul by Mihai Coman () [Corola-publishinghouse/Science/2018_a_3343]
-
rece/ În copaie când te lai; / Vir-o-con-go-eo-lig,/ Oase-închise-afară-n frig/ Lir-liu-gean, lir-liu-gean./ Ca trei pietre date dura/ Pe dulci lespezi de mărgean.” Una dintre cele mai frumoase strofe din poezia românească nu „comunică”, practic, nimic și nu poate fi nicicum analizată, raționalizată. E, acesta, un pas (îndrăzneț) către gratuitatea aproape pură din poemul Uvedenrode, ce încheie ciclul cu același titlu printr-o programatică îndepărtare de tot ceea ce poate să pară sens constituit, fixat, închegat. Poetul dă senzația că ascultă de un „singur
BARBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285623_a_286952]
-
pe care zeiță a tracilor a asimilat-o autorul roman cu zeița Hera, dar se știe că, în imnurile orfice, Hera era numită „mama ploilor mănoase și doica vânturilor iuți” (146, p. 695). Mircea Eliade credea că, „în episodul foarte raționalizat de Polyaenus”, referitor la marele preot Kosingas, „se descifrează un vechi rit trac de ascensiune extatică [...] la Cer” (41, p. 57) sau un ritual de „inițiere orfică” (147, p. 104). n) Tot la sud de Dunăre, într-o zonă locuită
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
comunitare vechi, cele bazate pe rudenie, dragoste, devotament reciproc. Acestea ar fi cele două categorii fundamental diferite de viață socială. Unele ar fi "calde", cum spune Herseni, bazate pe afecțiune, simpatie, intimitate, fiind forme străvechi, celelalte tot mai depersonalizate, mai raționalizate, mai formale, mai "reci". "Primele sunt formate totdeauna din oameni care se cunosc direct, care de obicei trăiesc împreună în aceeași așezare și au contacte personale frecvente, deci cuprind un număr relativ mic de oameni și care, în plus, se
Sociologia comunității by Tudor Pitulac [Corola-publishinghouse/Science/1067_a_2575]
-
factură liberală, universitară devenise o cale din ce în ce mai eficientă de a legitima statusuri tradiționale, având în vedere că aceasta nu pregătea studenții pentru muncă, ci pentru un anumit stil de viață. În schimb, specialitățile de tip politehnic, rezultate din emergența ocupațiilor raționalizate, specializate, ofereau un anumit avantaj de status pentru absolvenții lor, în dauna ordinii tradiționale de statusuri. Prin urmare, educația universitară se dezvoltă ca o arenă a unei intense competiții pentru statusuri, a cărei dominație (în speță, a universității) încearcă să
Sociologia educației by Adrian Hatos () [Corola-publishinghouse/Science/2235_a_3560]