106 matches
-
Când sufletul Măicuței Se face prunc și-atunci Isus îl ia în ceruri, Pe-o aripă de înger, Să-L crească mai departe... 6 aprilie 2007 Călăuză Mergeam de mână ca acum Spre un ținut al nimănui, Călcând pe-o rariște de fum Și-n jur creștea întunecarea, Dar Tu-mi spuneai să nu mă tem De umbra îngerului care întârzia cu noi pe drum. Mă înghițeau pustiul, ceața Și mă pierdusem ca un orb Când mi-ai șoptit: deschide ochii
Poezie by Monica Pillat () [Corola-journal/Imaginative/9327_a_10652]
-
demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armasarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele Cîntării României era tot ce i se potrivea mai puțin discretului și pudicului Alecu Russo, înclinat mai curînd spre melodia șoptită. Scrierile în limba franceză rămase în manuscris atestă o notabilă
Inventatorul melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8384_a_9709]
-
Într-o pădure, undeva departe, departe de toată mizeria asta. Dar nici asta nu se mai poate, pentru că nu mai sunt păduri, păduri adevărate, vreau să spun, pentru că ce ne-au mai lăsat „baronii” sau „barosanii”, sunt doar niște biete rariști care nu știu cât vor mai rezista hulpavilor și furilor, cărora nu le mai ajunge, oricât ar fura și oricât ar avea. Vă spun eu că n-o să le rămână nici cele patru scânduri de care vor avea nevoie cândva. Nu-i
Când îngerii votează demonii sau România răstingnită by Leocadia Georgeta Carp () [Corola-publishinghouse/Administrative/1182_a_1887]
-
de atoateștiutor, dar și cu o notă de compătimire în glas. Oare o fi adîncă? Zic unii că n-are fund. Dacă pici în ea... Brrr!... se înfiora Virgil trăgîndu-se cît mai departe de mal. Merseră așa o vreme prin rariști mai puțin periculoase, sărind sau ocolind locurile mocirloase, pînă ajunseră într-un loc mai deschis, unde, pe o porțiune destul de mare, se întindea apa liniștită a lacului. Din loc în loc însă se zăreau niște ridicaturi de pămînt ca niște insulițe
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1501_a_2799]
-
demult, demult... ceriul era limpede... soarele strălucea ca un fecior tiner... cîmpii frumoase, împrejurate de munți verzi, se întindeau mai mult decît putea prinde ochiul... păduri tinere umbreau dealurile... turmele s-auzeau mugind de departe... și armăsarii nechezau jucîndu-se prin rariște..." (Cîntarea României XIII). Oricum, marșul eroic intonat de trîmbițele Cîntării României era tot ce i se potrivea mai puțin discretului și pudicului Alecu Russo, înclinat mai curînd spre melodia șoptită. Scrierile în limba franceză rămase în manuscris atestă o notabilă
Inventarea melancoliei by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/8893_a_10218]
-
gândurile lui huggin și amintirile lui munnin își iau zborul de pe trupul tău obosit. nouă în al patrulea loc: e seară, e vremea să te retragi într-un loc mai ascuns, într-o poieniță a sufle țelului tău, într-o rariște cu amintiri frumoase, scoți bucățele de cremene din desaga-fără-fund, le strângi bine cu degetele mari de la mâini, iască se găsește peste tot, sufli, iese întâi un fumușor vinețiu, apoi izbucnește victorioasă flacăra dorului tău, îți aruncă umbre care dansează pe
Cartea dragostei by Bogdan O. Popescu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1319_a_2883]
-
gând la tine, adoarme suspinând... * B3: Dacă liniștea pădurii adormite nici o veste de-altădată nu-ți trimite, și pe freamăte pornite de departe nu te-ajunge glas de dincolo de moarte, vin' cu mine, să ne pierdem în zadar printre galbenele rariști de stejari cu sfioase campanule și sulfine, pe cărări pe unde nimeni nu mai vine. F1: Dulce zumzet, somnoros și ireal, să ne cheme spre poienile din deal... B3: ...taina liniștii înalte să ne fure prin cotite luminișuri de pădure
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1483_a_2781]
-
și tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, în vigoare. Este interzisă împădurirea terenurilor cu destinație agricolă care au fost cartate prin planurile de management ale ariilor naturale protejate ca ecosisteme cu valoare conservativă ridicată, precum rariștile naturale, stâncăriile, mlaștinile, grohotișurile, tufărișurile, pădurile aluviale, ecosistemele edificate de plante ierboase. Anexa nr. 2 GHIDUL DE BUNE PRACTICI PRIVIND COMPOZIȚII, SCHEME ȘI TEHNOLOGII DE REGENERARE A PĂDURILOR ȘI DE ÎMPĂDURIRE A TERENURILOR DEGRADATE PREFAȚĂ Ghidul privind compoziții, scheme și
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
regulă cu specii principale de amestec corespunzătoare condițiilor staționale. CAPITOLUL II COMPOZIȚII ȘI TEHNOLOGII DE REGENERARE A PĂDURILOR PE GRUPE ECOLOGICE REGIUNEA MONTANĂ ȘI PREMONTANĂ A 1 . ETAJUL SUBALPIN (FSa) ȘI SUBETAJUL SUPERIOR (PRESUBALPIN) DE MOLIDIȘURI (FM 3 III) Cuprinde rariștile și molidișurile de limită (subetajul superior al molidișurilor) din munții înalți și mijlocii, substraturi predominant din roci dure (cristaline, eruptive sau sedimentare); climat aspru, cu temperaturi medii anuale în general de 1-1,5 °C, la limita cu subalpinul, și de 4-4,5
GHID DE BUNE PRACTICI din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/261211]
-
tehnologii de regenerare a pădurilor și de împădurire a terenurilor degradate, în vigoare. (3) Este interzisă împădurirea terenurilor cu destinație agricolă care au fost cartate prin planurile de management ale ariilor naturale protejate ca ecosisteme cu valoare conservativă ridicată, precum rariștile naturale, stâncăriile, mlaștinile, grohotișurile, tufărișurile, pădurile aluviale, ecosistemele edificate de plante ierboase. -----
NORME TEHNICE din 28 septembrie 2022 () [Corola-llms4eu/Law/260430]
-
peste abisuri, ca o cîntare fermecată de leagăn, și lumile dormeau duse pe brațe imense de întunerec... Iar peste tot și peste toate, se aprinse la răsărit, ca o candelă de străjuire, luna plină a sfîrșitului de iuliu, și, prin rariștea neagră a pădurilor, își trimise pînă la mine întăile luciri fantastice și mișcătoare ale razelor sale argintii, piezișe și răci”. „Și, de peste firea întreagă, până la hotarele auzului, într-o clipă se ridică, pe mii de note discordante și totuși armonice
Provincialul singuratic by Mihai Zamfir () [Corola-journal/Journalistic/5855_a_7180]
-
îl apostrofă Pârnaie. - Tot de frică... Da’ io credeam că nu se simte... - Precum vezi... Chisăliță strânse din buci și îl urmă. Pe cât vedeai cu ochii, până la liziera orașului, nu erau decât smocuri încrețite de troscot ori tufișuri prizărite și rariște. Mormanul se ridica uriaș și inexplicabil. Pârnaie privi, cu mâinile în șolduri, peste treptele piramidei. Ceilalți doi se apropiară, în tăcere. - Uite, colo! spuse, în cele din urmă, Pârnaie. Aia nu e o capotă de mașină? Iadeș ocoli locul, privind
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
și se înmulțeau, ca strivite sub tălpi. Se iscă din senin un vânt care agită bălăriile. Și atunci, din spatele zimților, al grohotișurilor, de după cutiile aruncate de-a valma, dezlipindu-se din brazdele crestate și mocirloase, dând deoparte frunzele de brusture și rariștile uscate ca niște păpurișuri, apărură ceilalți, strângând cercul. Pârnaie privi descumpănit și se învârti pe loc. Rămaseră în mijloc, spate în spate, cu Chisăliță încercând zadarnic să se ascundă printre ceilalți doi. Odată cu pașii lor îndărăt se micșora și cercul
Dincolo de lumea de dincolo - fragment - by Varujan Vosganian () [Corola-journal/Journalistic/3811_a_5136]
-
ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [...] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în
167 DE ANI DE LA NAȘTEREA POETULUI NOSTRU NAȚIONAL de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 2206 din 14 ianuarie 2017 [Corola-blog/BlogPost/383303_a_384632]
-
printre trunchiuri începu din nou să se zărească lumină. În câteva minute se afla la marginea răriturii de sub Stânca Adevărului. Deși mai devreme nu-și dorea decât să ajungă mai repede acasă, acum se răzgândi. Începu să urce pe marginea rariștii și ajunse foarte repede la colțul de sus al acesteia. De aici, mai avea doar câteva sute de metri până la locul unde trebuia să cotească la dreapta, din nou, în pădure. Își amintea de primul său drum prin acele locuri
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1500_a_2798]
-
Viilor - La căsuța cu pridvor, Unde florile te vor: Să-mi fii floare printre ele - Cu petale mititele, Să-nflorești în casa mea, Să fii mândră ca o stea, Cu parfumul să mă-mbii... Hai căluțule!... că știi Unde-i rariștea de ulmi Și cărarea care urcă; Zboară tu, ca o nălucă!... Calul trece prin pădure, În brațe, Marin o ține; Părul negru i-l sărută, Gura-i fragă ne-ncepută. Mere dulci în mână ține... Îndeamnă calul, Marine! Ce văd, nu
CALUL HAIDUCULUI (BALADA) de MARIN VOICAN GHIOROIU în ediţia nr. 340 din 06 decembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/364556_a_365885]
-
se înălța silueta altei biserici, mică și neîngrijită, acoperită cu șindrilă, pe care bucureștenii o știau cu numele de Biserica lui Bucur. Se spune că un cioban foarte bogat a ridicat acest lăcaș pe locuri pustii, prinse între păduri cu rariști de pășuni, întemeind primul popas de așezare omenească, în jurul căruia casele s-au ridicat maiestuoase, pomenind Bucureștii. La început, Biserica lui Bucur a fost construiă din lemn, însă Mircea-Voievod, după o victorie câștigată în luptă, împotriva lui Baiazid, a pus
MĂRGELELE DIN CHIHLIMBAR (ROMAN ISTORIC) de ŞTEFAN LUCIAN MUREŞANU în ediţia nr. 211 din 30 iulie 2011 [Corola-blog/BlogPost/366889_a_368218]
-
Adrian Botez Publicat în: Ediția nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 Toate Articolele Autorului SFÂNTUL VALAH sfânt miezul nopții tace: e răcoros pe pajiști și îmi aprinde candeli în ochii de prieteni s-au fost făcut biserici în limpezimi de rariști un munte-ntreg slujește cu-mpărății de jnepeni cad stelele-n cristelniți și vântu-ngână psalmii cu boli de nemurire se preamărește zarea prin fagure de lună cu toți smerim cărarea se sting în palme ruguri și vuiete de armii alinul
POEMELE SFÂNTULUI VALAH (1) de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 1483 din 22 ianuarie 2015 [Corola-blog/BlogPost/350152_a_351481]
-
ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos.[ ... ] Iată lacul. Luna plină,/ Poleindu-l, îl străbate;/ El, aprins de-a ei lumină,/ Simte-a lui singurătate./ Tremurând cu unde-n
EMINESCU ŞI DRAGOSTEA de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 372 din 07 ianuarie 2012 [Corola-blog/BlogPost/361862_a_363191]
-
ne simte./ Părul tău ți se desprinde/ Și frumos ți se mai șede,/ Nu zi ba de te-oi cuprinde,/ Nime-n lume nu ne vede./ Tânguiosul bucium sună,/ L-ascultăm cu-atâta drag,/ Pe când iese dulcea luna/ Dintr-o rariște de fag./ Îi răspunde codrul verde/ Fermecat și dureros,/ Iară sufletu-mi se pierde/ După chipul tău frumos [ ... ] Înălțimile albastre/ Pleacă zarea lor pe dealuri,/ Arătând privirii noastre/ Stele-n ceruri, stele-n valuri./ E-un miros de tei în
163 DE ANI DE LA NASTEREA LUI EMINESCU de VAVILA POPOVICI în ediţia nr. 745 din 14 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342343_a_343672]
-
cu orice chip! Și n-am mai avut pace de când m-am hotărât să fac lucru ăsta. Baș-Vizdeicu se oprise din vorbă și mai luase o dușcă zdravănă din licoarea pentru suflet. Vârful Padeșului strălucea parcă încununat de flăcări. Prin rariștea primilor brazi din capătul poienii se strecurau ca un ecou până la noi sunete de talangă. Încă de pe vremea trecutului regim deprinseseră oamenii să-și crească iarăși vitele în munte. Ca-n timpurile de demult. Se înmulțeau acolo precum copacii, fără
PÂNDA de DAN FLORIŢA SERACIN în ediţia nr. 321 din 17 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342533_a_343862]
-
de interes conservativ, ne fiind incluse în Anexele Directivei Păsări 2009/147/CE. Aria naturală protejată de interes național Pădurea Alexeni, cod III.2 (R0NPA0850), este o arie naturală protejată încadrată în categoria de management monumente ale naturii și este reprezentată de o rariște de stejari seculari de pe islazul comunei Alexeni (situați pe tarlaua 15, parcelele 46 și 47). Suprafața acesteia este de 37 de hectare. Scopul planului de management este de a asigura un cadru legislativ adecvat pentru a menține sau a
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
care au fost desemnate siturile în cauză. Pădurea Alexeni, cod III.2 (RONPA0850), este cuprinsă integral în bazinul Râului Ialomița, pe islazul comunal al localității Alexeni, însă nu este traversată și nici nu se învecinează cu cursuri de apă, fiind o rariște cu exemplare seculare de stejar pedunculat. Conform Planului de Management al Spațiului Hidrografic Buzău-Ialomița (ANAR, 2015), în zona de câmpie din raza ariilor naturale protejate, în afara zonelor limitrofe apelor de suprafață, apele freatice se află la adâncimi mari (chiar
PLAN DE MANAGEMENT din 23 august 2024 () [Corola-llms4eu/Law/289947]
-
spuneam singur tatăl nostru pentru o intraga biserică. Aveam emoții să-l spun corect și cu intonație așa cum ma învățase mama. Oamenii locului, poporul asculta cu luare aminte Tatăl nostru spus de mine. Spuneam rugaciuna la bisericile din Ion Corvin și Rariștea. Ambele localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Etapă a doua a vietii a continuat la casa din vale
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]
-
poporul asculta cu luare aminte Tatăl nostru spus de mine. Spuneam rugaciuna la bisericile din Ion Corvin și Rariștea. Ambele localități erau cele mai apropiate de peșteră Sf. Andrei de la pădurea Mihail Eminescu. Bunicul poetului din partea mamei este fondatorul bisericii din Rariștea, a cărui construcție începuse în 1933. Etapă a doua a vietii a continuat la casa din vale, lângă piua de bătut postav, proprietatea tatălui său. Această etapă s-a încheiat la vârsta de 14 ani, când ne-am mutat la
UN POET AL ETERNITATII de IACOB CAZACU ISTRATI în ediţia nr. 1844 din 18 ianuarie 2016 [Corola-blog/BlogPost/380418_a_381747]