30 matches
-
4.035 de locuitori de sex masculin, 2.711 erau domiciliați în Tucikov, 979 - în cetatea Ismail și 345 - în Broasca. Per etnii, erau 1.528 de moldoveni (37,8%), 982 ucraineni (24,3%), 693 ruși (17,2%, inclusiv 504 rascolnici), 241 bulgari, 165 armeni, 159 evrei, 154 țigani, 66 greci, 15 sârbi și 32 persoane de alte etnii. La 16 august 1817, populația orașului "Tucikov" (actualul Ismail) avea următoarea structură etnică: din cele 2.608 familii (inclusiv burlacii) erau 1
Ismail () [Corola-website/Science/298622_a_299951]
-
reformă a adus mari nemulțumiri în păturile largi ale populației, care au văzut schimbările ca pe niște erezii, dar și ca pe un pretext al lui Nikon de a uzurpa puterea. Acest grup contestatar a devenit cunoscut sub numele de Rascolnici (sau Vechi-Credincioși), ei respingând învățăturile noului patriarh. Țarul Alexei I (care, de asemenea, încerca să centralizeze puterea), a sprijinit schimbările lui Nikon, iar "credincioșii de rit vechi" au fost persecutați până când pe tron s-a urcat Petru cel Mare, care
Biserica Ortodoxă Rusă () [Corola-website/Science/298497_a_299826]
-
Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor (așa-numiții lipoveni), aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Necrasovca-Nouă a fost fondat în anul 1860 de către coloniștii ruși-lipoveni, mutați din satul Necrasovca-Veche aflat în apropiere, precum și din alte sate vecine. În urma Tratatului de la Paris din 1856
Necrasovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318377_a_319706]
-
țărani fugari ruși, dar și ucraineni. Dacă în 1812 în 12 sate rusești din Bugeac locuiau 312 familii, apoi în 1822 deja locuiau peste 1.248 de familii rusești. A doua categorie de țărani ruși care au colonizat Basarabia erau „rascolnicii”, reprezentanții credinței de rit vechi ortodox. Ei nu au acceptat reforma bisericească a patriarhului Nikon din 1655-1656 și s-au refugiat în mai multe regiuni ale țărilor vecine, de altfel și în Basarabia. Trăiau izolat de moldoveni, se ocupau cu
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
regiuni ale țărilor vecine, de altfel și în Basarabia. Trăiau izolat de moldoveni, se ocupau cu agricultura, vităritul și manufactura de casă, nu au studiat limba română, aplicau obiceiurile ritului vechi ortodox. În 1868 în Basarabia locuiau 9.800 de rascolnici. După datele publicate de I.A. Anțupov în 1861-1865 în ținutul Orhei trăiau 865 de rascolnici, inclusiv 250 în comuna Telenești. De asemenea mai activau în satele Ivancea și Izbiște. Din 1656 și până în 1903, în zona de nord a
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
agricultura, vităritul și manufactura de casă, nu au studiat limba română, aplicau obiceiurile ritului vechi ortodox. În 1868 în Basarabia locuiau 9.800 de rascolnici. După datele publicate de I.A. Anțupov în 1861-1865 în ținutul Orhei trăiau 865 de rascolnici, inclusiv 250 în comuna Telenești. De asemenea mai activau în satele Ivancea și Izbiște. Din 1656 și până în 1903, în zona de nord a Basarabiei s-au refugiat circa 10.000 de rascolnici. A treia categorie de țărani ruși care
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
1861-1865 în ținutul Orhei trăiau 865 de rascolnici, inclusiv 250 în comuna Telenești. De asemenea mai activau în satele Ivancea și Izbiște. Din 1656 și până în 1903, în zona de nord a Basarabiei s-au refugiat circa 10.000 de rascolnici. A treia categorie de țărani ruși care au venit în Basarabia au fost țăranii coloniști aduși de către administrația țaristă. La 21 septembrie 1826 a fost confirmată decizia cu privire la strămutarea în Basarabia a 20.000 de țărani din guberniile Cernigău, Poltava
Colonizarea Basarabiei () [Corola-website/Science/328966_a_330295]
-
și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Pocrovca-Nouă a fost fondat în 1812 de către cazacii dunăreni. În 1830, s-au stabilit aici câteva familii de coloniști bulgari. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856
Pocrovca-Nouă, Ismail () [Corola-website/Science/318406_a_319735]
-
fost cucerita de către trupele rusești conduse de colonelul Fiodor Denisov, apoi a revenit Porții Otomane prin Tratatul de la Kuciuk-Kainargi (1774). Până la sfârșitul secolului al XVIII-lea, în localitatea din jurul cetății se stabiliseră, pe lângă tătari și moldoveni, si țărani fugari ucraineni, rascolnici ruși și militari cazaci. Prin Tratatul de pace de la București, semnat pe 16/28 mai 1812, între Imperiul Rus și Imperiul Otoman, la încheierea războiului ruso-turc din 1806 - 1812, Rusia a ocupat teritoriul de est al Moldovei dintre Prut și
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
de către ruși, musulmanii turco-tătari au părăsit acest teritoriu și s-au stabilit în Dobrogea și în Bulgaria. Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari din sudul Dunării, rascolnici ruși și țărani ucraineni, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În anul 1810 a fost construită în sat o biserică cu hramul "Adormirea Maicii Domnului", cum s-a întâmplat și în alte localități din regiunea de sud a
Tatarbunar () [Corola-website/Science/309330_a_310659]
-
și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În satul Sofian-Trubaiovca s-au stabilit coloniști ruși-lipoveni și ucraineni. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul Basarabiei
Sofian-Trubaiovca, Ismail () [Corola-website/Science/318393_a_319722]
-
Erdecburnu făcea parte din Ocolul Izmailului a Ținutului Ismail . Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În 1830, s-au stabilit aici câteva familii de coloniști bulgari. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul
Erdec-Burnu, Ismail () [Corola-website/Science/318407_a_319736]
-
Tighina, Cahul, Bolgrad, Chilia și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor (așa-numiții lipoveni), aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. Satul Necrasovca-Nouă a fost fondat în anul 1814 de către coloniștii ruși-lipoveni, descendenți ai cazacilor de pe Don necrasovți. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia
Necrasovca-Veche, Ismail () [Corola-website/Science/318383_a_319712]
-
Câșlița făcea parte din Ocolul Chiliei a Ținutului Ismail . Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. În 1819, s-au stabilit aici câteva familii de coloniști bulgari. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii (1853-1856), Rusia a retrocedat Moldovei o fâșie de pământ din sud-vestul
Câșlița-Dunăre, Ismail () [Corola-website/Science/318405_a_319734]
-
au existat două sate - unul dintre care se numea Ulmi. În "dicționar enciclopedic a Basarabiei" de Z.Arbore se spune ca Ivansca sau Ivanovca este un sat de ruteni veniți și așezați aici pe la 1859 pe pământurile statului. De fapt rascolnicii care fugeau de reformă lui Nicon spre marginile Imperiului Rus, cumpărau pământuri. Ei, rascolnicii, se numeau lipoveni după credință. Azi li se zice creștini de riț vechi. Ziarul „Telegraf” din Iași nr. 3322 de la 9 iunie 1883 pagina 3 scrie
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
Basarabiei" de Z.Arbore se spune ca Ivansca sau Ivanovca este un sat de ruteni veniți și așezați aici pe la 1859 pe pământurile statului. De fapt rascolnicii care fugeau de reformă lui Nicon spre marginile Imperiului Rus, cumpărau pământuri. Ei, rascolnicii, se numeau lipoveni după credință. Azi li se zice creștini de riț vechi. Ziarul „Telegraf” din Iași nr. 3322 de la 9 iunie 1883 pagina 3 scrie: "Numai în Ivanosca-Ivanovca-un sătuleț mic din volostea Gura-Galbenei..." Anuarul Statistic Basarabean/se păstrează într-
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
sud-est, dar o parte din locuitori migrează spre vest la 6 km de lipoveni, formând un nou sat — Ivanovca Nouă. Astăzi pe marginea satului Lipoveni, pe locul central al fostei așezări Ivanovca Veche a mai rămas o casă a locuitorilor rascolnici. În ea trăiește nepotul sau poate strănepotul unui lipovean cu familia Lotca-Feodor Sim. În toamna anului 1944 el împreună cu încă 123 de oameni din comuna Lipoveni au plecat pe front. S-au întors numai 67. La data când scriu aceste
Lipoveni, Cimișlia () [Corola-website/Science/305808_a_307137]
-
și Cetatea Albă, capitala guberniei fiind stabilită la Chișinău). Pentru a-și consolida stăpânirea asupra Basarabiei, autoritățile țariste au sprijinit începând de la începutul războiului stabilirea în sudul Basarabiei a familiilor de imigranți bulgari și găgăuzi din sudul Dunării, precum și a rascolnicilor, aceștia primind terenuri de la ocupanții ruși ai Basarabiei. După ocuparea Basarabiei de către ruși, s-au stabilit aici coloniști ruși-lipoveni, fugiți de persecuțiile la care erau supuși pe teritoriul vechii Rusii. În urma Tratatului de la Paris din 1856, care încheia Războiul Crimeii
Lărgeanca, Ismail () [Corola-website/Science/318387_a_319716]
-
modificări nu au fost acceptate cu ușurință de mare parte dintre credincioși, ceea ce a condus la o ruptură în sânul Bisericii, generând apariția mișcării staroverilor. Cei care nu acceptau reformele au fost considerați eretici, fiind anatemizați în cadrul Bisericii și denumiți rascolnici - după denumirea rusească a termenului schismă: rascol<ref id=”3”>Svetlana Moldovan, Comunitatea rușilor lipoveni, ghid de prezentare, Editura Ararat, București, 2004, pp. 8-9.</ref>. Despre acest moment s-a scris că ar fi fost brutal, realizat forțat, cei care
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
pe care o regăsim mai ales în cântecul rusesc (fără să fie un motiv exclusiv)<ref id=”1”>Gentilia Zenovei, „Despre specificul național (etnic)”, în Kitaj-Grad, nr. 5, 2004.</ref>”. Între definiții și denumiri Pentru reprezentanții bisericii oficiale aceștia erau rascolnici - schismatici, „fanatici superstițioși și inculți din punct de vedere religios”, ulterior aceștia au reunit „totalitatea grupărilor religioase și a grupărilor din Rusia care nu au acceptat reformele religioase în secolul al XVII-lea și au devenit oponenți sau inamici ai
Inerţie socială în spaţiul românesc. Deschideri pentru o analiză funcţională a comunităţilor / Social inertia in Romania. Contributions for a functional analysis of the communities by Tudor Pitulac () [Corola-publishinghouse/Science/511_a_1258]
-
Aroneanu), cunoscută în acea vreme sub denumirea "Biserica de la Greci". Ceea ce i-a atras prin locurile noastre a fost ospitalitatea localnicilor și îngăduința ce li s a acordat de a se ocupa de comerț și de meșteșugari. O ramură a rascolnicilor ortodocși ruși, aparținând lui Filip Pustoriat, s-a refugiat în țara noastră, cam pe la jumătatea secolului al XVIII-lea, din cauza persecuțiilor îndelungate din țara lor. În Iași s-au ocupat cu birjăria și cu negustoria, în alte regiuni din țară
Bisericile Ortodoxe din Iaamp;#537;i by V. D. Vasiliu () [Corola-publishinghouse/Science/455_a_1456]
-
1439 Florența) au fost privite cu ochi răi de ortodocșii ruși. Reforma Patriarhului Nikon la jumătatea secolului al XVII-lea care includea și corectarea traducerilor din grecește a cărților de cult rusești, a fost văzută de o parte a credincioșilor (rascolnicii și cei numiți, la noi, lipoveni) ca o "lucrare a lui Antihrist", ca o concesie condamnabilă făcută Bisericii grecești, înclinată spre compromis cu Roma. După căderea Constantinopolului, un teolog rus a formulat teza că Rusia ar fi moștenitoarea legitimă a
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Administrative/939_a_2447]
-
adevărată curățire a ei de turci și tătari. Rezultatul fiind că în 1855 în Basarabia, care număra pe atunci un milion de locuitori (dintre care 866 000 ortodocși, 25 000 protestanți, 5 000 catolici, 2 000 armeni gregorieni, 9 500 rascolnici, 81 000 evrei) existau numai 24 de mahomedani! A început o nouă repopulare a Bugeacului, rămas acum fără picior de tătar, a acelui „colț” de țară și lume bătut și răzbunat de pașii atâtor neamuri și seminții. Noua administrație - țaristă
[Corola-publishinghouse/Memoirs/1874_a_3199]
-
simplu marinar. În Europa această neașteptată victorie stîrni mare interes și datorită slăbiciunii dovedite a turcilor și a ridicării, neașteptate, a unei noi puteri europene. Aspirațiile țarului pentru viitor cereau bani mulți. Le adusese însuși țarul și birnicii greu încercați, rascolnicii fanatici dînd chiar semne de revoltă. Dar, brusc, Petru, înconjurat de prieteni, în primul rînd de favoritul corupt Mencikov, întreprinse o călătorie în Europa, dintre care nouă luni petrecu în Olanda și trei în Anglia. A fost, această călătorie, una
Țarul care a europenizat Rusia by Z. Ornea () [Corola-journal/Journalistic/15728_a_17053]
-
și prin altceva, au pus cărămizi și au bătut cuie la construirea edificiului "măreț", dar lipsit de temelie, al comunismului." 3. Că cel care semnează aceste reflecții nu se află sub puterea vreunui soi de vocație neguroasă a pătimirii, precum rascolnicul Mikolka din Crimă și pedeapsă, ci respectă, dimpotrivă, cerințele unei rațiuni care pune cu calm ordine între afecte, se vede din distanța bine întemeiată față de aceia care și-au făcut din vocea ascuțită a lupului moralist propria voce. 4. Convalescența
Curs de sinceritate by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/17356_a_18681]