26 matches
-
localității Balș. Parcelele cadastrale sunt preluate din hărțile cadastrale ediția 1970 scara 1 :25000 Descrierea suprafeței Rezervația naturală Valea Citețului cuprinde albia râului Olteț între digurile de apărare pe o distanță de circa 38 km. IV.44. Rezervația naturală Pădurea Reșca, 50 ha, localitatea Dobrosloveni, județul Olt Descrierea limitelor Limita nordică: pornește din dreptul bornei silvice 87 și urmează DC 86 (Reșcuța - Chili) pe o distanță de 500 m până în dreptul bornei amenajistice 88; Limita estică: din dreptul bornei silvice 88
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
silvică 107, pe o distanță de 500 m; Limita vestică: de la borna silvică 107, limita urmează drumul forestier D 101, pe o distanță de 1000 m, trecând prin borna silvică 98, până la borna silvică 87. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea Reșca, cuprinde unitățile amenajistică UA 51 și UA 58 care se află în trupul de pădure Reșca, din UP (unitatea de producție) X Reșca, a Ocolului Silvic Caracal. Parcelele au fost preluate din harta amenajistică, a Ocolului Silvic Caracal, realizată în
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
drumul forestier D 101, pe o distanță de 1000 m, trecând prin borna silvică 98, până la borna silvică 87. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea Reșca, cuprinde unitățile amenajistică UA 51 și UA 58 care se află în trupul de pădure Reșca, din UP (unitatea de producție) X Reșca, a Ocolului Silvic Caracal. Parcelele au fost preluate din harta amenajistică, a Ocolului Silvic Caracal, realizată în anul 2000. Se permite realizarea unui management forestier activ. IV.45. Rezervația naturală Pădurea Lapiș, 430
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
de 1000 m, trecând prin borna silvică 98, până la borna silvică 87. Descrierea suprafeței Rezervația naturală Pădurea Reșca, cuprinde unitățile amenajistică UA 51 și UA 58 care se află în trupul de pădure Reșca, din UP (unitatea de producție) X Reșca, a Ocolului Silvic Caracal. Parcelele au fost preluate din harta amenajistică, a Ocolului Silvic Caracal, realizată în anul 2000. Se permite realizarea unui management forestier activ. IV.45. Rezervația naturală Pădurea Lapiș, 430,4 ha, Localitatea nușfalău, județul Sălaj Descrierea
EUR-Lex () [Corola-website/Law/164530_a_165859]
-
Ministerului Apelor, Pădurilor și Mediului Înconjurător I. Imobile, inclusiv mijloacele fixe și obiectele de inventar aferente: 1. Cabana Pralea, județul Bacău 2. Cabana Filia, județul Covasna 3. Cabana Ștevia, județul Prahova 4. Complexul "Nemțisor", județul Neamț 5. Casa de vînătoare Reșca, județul Olt II. Mijloace fixe, obiecte de inventar din dotările următoarelor cabane și complexe de vînătoare și piscicole: 6. Adea - Socodor județul Arad 7. Balc județul Bihor 8. Dealu Negru județul Bistrița-Năsăud 9. Nehoiu județul Buzău 10. Margareta, Cormoș și
EUR-Lex () [Corola-website/Law/106970_a_108299]
-
9%), Măicănești( Județul Bacău: Urechești(9%) 160.ROSCI 0163 Pădurea Mogoș - Matele Județul Galați: Scânteiești(1%) 161.ROSCI 0164 Pădurea Plopeni Județul Prahova: Băicoi(1%), Cocorăștii Mislii( 162.ROSCI 0165 Pădurea Pogănești Județul Galați: Suceveni(3%) 163.ROSCI 0166 Pădurea Reșca Hotărani Județul Olt: Dobrosloveni(14%), Fălcoiu( 164.ROSCI 0167 Pădurea Roșcani Județul Iași: Roșcani(1%) 165.ROSCI 0168 Pădurea Sarului Județul Olt: Bobicești(21%), Cârlogani( Județul Vâlcea: Laloșu( 166.ROSCI 0169 Pădurea Seaca - Movileni Județul Vaslui: Coroiești( 167.ROSCI 0170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii de plante: 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 163. ROSCI 0166 - Pădurea Reșca Hotărani Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/237973_a_239302]
-
Galați: Movileni (1%) Județul Vrancea: Biliești ( 163. ROSCI 0163 Pădurea Mogoș-Mâțele Județul Galați: Scânteiești (1%) 164. ROSCI 0164 Pădurea Plopeni Județul Prahova: Băicoi (1%), Cocor��știi Mislii ( 165. ROSCI 0165 Pădurea Pogănești Județul Galați: Suceveni (2%) 166. ROSCI 0166 Pădurea Reșca Hotărani Județul Olt: Dobrosloveni (14%), Fălcoiu ( 167. ROSCI 0167 Pădurea Roșcani Județul Iași: Roșcani (2%) 168. ROSCI 0168 Pădurea Sarului Județul Olt: Bobicești (21%), Găneasa (22%), Morunclav (64%), Piatra-Olt (8%), Pleșoiu ( 169. ROSCI 0169 Pădurea Seaca-Movileni Județul Vaslui: Coroiești (1
EUR-Lex () [Corola-website/Law/194938_a_196267]
-
Braneț Comuna Brâncoveni Sate: Brâncoveni, Mărgheni, Ociogi, Văleni Comuna Călui Sate: Călui, Gura Căluiu Comuna Cârlogani Sate: Cârlogani, Beculești, Cepari, Scorbura, Stupina Comuna Cezieni Sate: Cezieni, Bondrea, Corlătești Comuna Dobrețu Sate: Dobrețu, Curtișoara, Horezu Comuna Dobrosloveni Sate: Dobrosloveni, Frăsinetu, Potopinu, Reșca, Reșcuța Comuna Dobrun Sate: Dobrun, Chilii, Roșienii Mari, Roșienii Mici, Ulmet Comuna Drăghiceni Sate: Drăghiceni, Grozăvești, Liiceni Comuna Găvănești Sate: Găvănești, Broșteni, Băleasa, Dâmburile Comuna Iancu Jianu Sate: Iancu Jianu, Dobriceni, Preoțești Comuna Ipotești Sat: Ipotești Comuna Morunglav Sate: Morunglav
EUR-Lex () [Corola-website/Law/239362_a_240691]
-
9%), Măicănești( Județul Bacău: Urechești(9%) 160.ROSCI 0163 Pădurea Mogoș - Matele Județul Galați: Scânteiești(1%) 161.ROSCI 0164 Pădurea Plopeni Județul Prahova: Băicoi(1%), Cocorăștii Mislii( 162.ROSCI 0165 Pădurea Pogănești Județul Galați: Suceveni(3%) 163.ROSCI 0166 Pădurea Reșca Hotărani Județul Olt: Dobrosloveni(14%), Fălcoiu( 164.ROSCI 0167 Pădurea Roșcani Județul Iași: Roșcani(1%) 165.ROSCI 0168 Pădurea Sarului Județul Olt: Bobicești(21%), Cârlogani( Județul Vâlcea: Laloșu( 166.ROSCI 0169 Pădurea Seaca - Movileni Județul Vaslui: Coroiești( 167.ROSCI 0170
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
Vegetație forestiera ponto-sarmatică cu stejar pufos; 91I0* - Vegetație de silvostepa eurosiberiana cu Quercus spp.; 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen Specii de plante: 4067 - Echium russicum (Capul șarpelui); 4097 - Iris aphylla ssp. hungarica (Iris, Stânjenel) 163. ROSCI 0166 - Pădurea Reșca Hotărani Tipuri de habitate: 91F0 - Păduri ripariene mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, din lungul marilor râuri (Ulmenion minoris); 91Y0 - Păduri dacice de stejar și carpen; 92A0 - Zăvoaie cu Salix albă și Populus albă Specii
EUR-Lex () [Corola-website/Law/236892_a_238221]
-
fost determinate de așezarea geografică. Locuitorii acestui teritoriu aveau ocupații complementare strâns legate de specificul geografic. Agricultura și creșterea vitelor au constituit principalele ocupații încă din preistorie. Descoperirile arheologice efectuate în Caracal și localitățile din împrejurimi la Vlădila, Studina, Grădinile, Reșca, Fărcașele-Hotărani sunt relevante pentru modul cum se lucra pământul în această perioadă a neoliticului timpuriu și mijlociu (cu ajutorul săpăligii din corn de animal). Solurile bogate în cernoziom și pânza freatică la mică adâncime au determinat cultivarea intensivă a plantelor. Zona
Caracal () [Corola-website/Science/296952_a_298281]
-
aramă de la Marc Aureliu, instrumente de aramă, fragmente de sticlă, ulcioare de ceramică etc. iar nr. 35-56 cuprind: obiecte de marmoră sculptate, olane, vase ceramice, opaițe, obiecte de aramă, monede antice de argint, aramă; nr. 12-34 obiecte găsite în cetatea Reșca: olane, opaițe, plăci de piatră în care sunt sculptate diverse busturi ca Commodus, Poseidon etc., fragmente de sticlă, vase ceramice, cărămizi, monede de argint de la Gordian, Marc Aureliu, monedă aramă de la Traian, Hadrian, Liciniu, Constantin cel Mare; nr. 57-79, obiecte
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și Hunia Mare (jud. Dolj) la o adâncime de doi stânjeni; nr. 105-113 obiecte provenind de la diverși particulari din județele Dolj și Romanați: unealtă macedoneană de argint, 11 monede bizantine de aramă; nr. 114 un monument de piatră găsit la Reșca, ascuns în vecinătatea Mănăstirii Hotărani la un stânjen în pământ‚ pe care se aflau sculptate mai multe rânduri cu litere latine; trei manuscrise din care: unul cu 244 pagini în limba greacă cuprinzând itinerariul Spătarului Nicolae Milescu în calitate de ambasador al
Dobridor, Dolj () [Corola-website/Science/300397_a_301726]
-
și pe Insula Verdea, un ostrov al Dunării, acum distrus de fluviu. Acest castru roman este cunoscut și sub numele de "Cetatea Verdea" și avea dimensiunile de 340 x 120 m. Islazul era amplasat pe drumul strategic Islaz - Romula (probabil Reșca de azi, Județul Olt). La 9/21 iunie 1848, la Islaz a avut loc Adunarea populară care a aprobat Proclamația de la Islaz, adică programul Revoluției de la 1848, elaborat de Ion Heliade Rădulescu. Evenimentul marchează începutul revoluției burgheze în Țara Românească
Comuna Islaz, Teleorman () [Corola-website/Science/301805_a_303134]
-
Locusteni) • (Padea) • (Pârșani) • (Prapor) • (Răcarii de Jos) • (Robăneștii de Jos) • (Verbița) • (Viișoara Mică) • (Zănoaga) • (Glodeni) • (Hâiești) • (Săcelu) • (Târgu Jiu) • (Baltă Verde) • (Crăguești) • (Drobeta-Turnu Severin) (Izimșa) • (Izvoarele) • (Izvoru Frumos) • (Ostrovu Mare) • (Rocșoreni) • (Vrancea) • (Brâncoveni) • (Chilia) • (Colonești) • (Dobrun) • (Drăgănești-Olt) • (Gârcov) • (Mihăești) • (Orlea) • (Reșca) • (Slatina) • (Slăveni) • (Sprâncenata) • (Stoenești) (Fișcălia) • (Frâncești) • (Greblești) • (Greci) • (Gură Suhașului) • (Gurișoara) • (Horezu) • (Lunca) • (Măgura) • (Ocnița) • (Olteni) • (Pădurețu) • (Părăușani) • (Rădăcinești) • (Râmnicu Vâlcea) • (Robești) • (Roșia) (Sânbotin) • (Stănești-Lunca) • (Șirineasa) • (Teiușu) • (Titireci) • Brucla (Aiud) • Apulum (Albă Iulia) • (Băcăinți) • (Blandiana) • (Bucium) • (Cenade) • (Cicău) • (Ciugud) • (Ciumbrud
Listă de așezări daco-romane din România () [Corola-website/Science/314624_a_315953]
-
Orașul Mangalia Constanța h)7. Colonia Ulpia Traiana Comuna Sarmizegetusa, Hunedoara Augusta Dacica satul Sarmizegetusa Sarmizegetusa - capitala provinciei române Dacia h)8. Orașul antic Sucidava, Orașul Corabia Olt pe locul așezării geto-dacice h)9. Orașul roman Romula, Comuna Dobrosloveni, satul Reșca Olt capitală a Daciei Malvensis, pe locul așezării geto-dacice h)10. Cetatea antică Comuna Jurilovca, satul Jurilovca Tulcea Orgame/Argamum - colonie grecească și, ulterior, oraș roman și romano-bizantin, (în punctul "Capul Dolojman") ──────────────────────────────────────────────────────────────────��──────────── i) Edificii ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── Nr. Denumirea Unitatea administrativ-teritorială Județul ─────────────────────────────────────────────────────────────────────────────── i
EUR-Lex () [Corola-website/Law/127908_a_129237]
-
în inventarele stațiunilor de la Dodești, Murgeni, Fălciu - Vaslui, Hlincea - Iași, Aldești - Neamț etc. Între crucile deja amintite (de la Dodești, Murgeni - Vaslui, Hlincea - Iași) și altele descoperite la Traian - Neamț (pl. XIX/4), Lozna - Botoșani, Giurcani - Vaslui, Sucidava-Celei (Corabia - Olt) și Reșca - Olt, există similitudini (material, formă, mod de perforare), chiar dacă diferă ca material (piatră - Dodești, Murgeni, Reșca; plumb - Hlincea, Traian, Celei) și datare (Traian, Celei, Reșca pentru secolele VI-VII; Dodești pentru secolele VIII-IX; Hlincea pentru secolele IX-X și Murgeni pentru
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
amintite (de la Dodești, Murgeni - Vaslui, Hlincea - Iași) și altele descoperite la Traian - Neamț (pl. XIX/4), Lozna - Botoșani, Giurcani - Vaslui, Sucidava-Celei (Corabia - Olt) și Reșca - Olt, există similitudini (material, formă, mod de perforare), chiar dacă diferă ca material (piatră - Dodești, Murgeni, Reșca; plumb - Hlincea, Traian, Celei) și datare (Traian, Celei, Reșca pentru secolele VI-VII; Dodești pentru secolele VIII-IX; Hlincea pentru secolele IX-X și Murgeni pentru secolele X-XI). În perioada veacurilor VI-XI, în mediul autohton, au pătruns obiecte de cult bizantine
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
descoperite la Traian - Neamț (pl. XIX/4), Lozna - Botoșani, Giurcani - Vaslui, Sucidava-Celei (Corabia - Olt) și Reșca - Olt, există similitudini (material, formă, mod de perforare), chiar dacă diferă ca material (piatră - Dodești, Murgeni, Reșca; plumb - Hlincea, Traian, Celei) și datare (Traian, Celei, Reșca pentru secolele VI-VII; Dodești pentru secolele VIII-IX; Hlincea pentru secolele IX-X și Murgeni pentru secolele X-XI). În perioada veacurilor VI-XI, în mediul autohton, au pătruns obiecte de cult bizantine și, mai târziu, de origine veche rusească (produse la
Evoluţii etno-demografice şi culturale în Bazinul Bârladului (secolele VI-XI) by George Dan HÂNCEANU () [Corola-publishinghouse/Science/100954_a_102246]
-
aduse din zone îndepărtate, din corali sau realizate din argint, cum sunt cele lucrate în tehnica filigranului descoperite la Poienești, Pădureni, Vârtișcoi, Moldoveni, Butnărești, Văleni, Oncești-Cioara, Săucești, Bărboasa-Gălănești, Izvoare-Bahna sau în necropolele din Dacia - romană: Soporu de Câmpie, Obreja, Fărcașele, Reșca sau Locusteni.Cu toate acestea, portul obiectelor de podoabă, destul de bine ilustrat de prezența chiar puțin numeroasă a acestora demonstrează o unitate a culturii materiale din această perioadă, destul de asemănătoare cu situații din celelalte necropole din Moldova, Dobrogea, Transilvania sau
Săbăoani Monografie arheologică Vol. II by Vasile URSACHI () [Corola-publishinghouse/Science/100956_a_102248]
-
Roman, ci să fie denumit Imperiul Dacic” (Lactantius, De mortibus persecutorum, XXVII, 8) (208, p. 107). După cum susține Victor Aurelius, Galerius a fost înmormântat (în anul 311) în Locus Romulianus (= Romula), castru și oraș roman la nord de Dunăre (azi Reșca, com. Dobrosloveni, județul Olt), fostă capitală a provinciei Dacia Malvensis (79). Galerius ar fi numit orașul astfel „după numele Romula al mamei sale” (Victor Aurelius, De vita et moribus imperatorum romanorum, 40, 16). Personaj istoric care mă interesează în cea
Ordine şi Haos. Mit şi magie în cultura tradiţională românească by Andrei Oişteanu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/848_a_1763]
-
creștine, la Lederata (Palanca-Serbia), o biserică și obiecte. Dar numărul mic de localități de pe limes explică puținele obiecte creștine aflate, ceea ce a influențat comunitățile din zona Dunării. S-au aflat materiale creștine și mai la nord de Dunăre, la Romula (Reșca, jud. Olt). În vestul Daciei, s-au aflat materiale creștine la Lipova și Pecica (jud. Arad), Periam (jud. Timiș), iar în Transilvania, obiecte creștine s-au descoperit la Porolissum, Potaissa, Apulum, Ulpia Traiana, Dej ș.a. În nord-vestul Daciei, bastion al
[Corola-publishinghouse/Science/1523_a_2821]
-
Vlaici 20,8 Măruntei 26,8 Bărâști 5,8 Năvârgeni 22,0 Corbu Corbu 26,9 Buzești 20,2 Burdulești 17,7 Milcoveni 24,3 Ciurești 31,1 Coteana Coteana 18,6 Crâmpoia Crâmpoia 27,8 Dobrosloveni Dobrosloveni 0,2 Reșca 5,4 Dobroteasa Dobroteasa 12,8 Câmpu Mare 0,9 Batia 6,5 Dobrun Dobrun 31,9 Chilii 14,2 Ulmet 11,9 Roșienii Mici 13,5 Roșienii Mari 18,0 Fălcoiu Fălcoiu 4,1 Găvănești Găvănești 22,2 Broșteni
EUR-Lex () [Corola-website/Law/172771_a_174100]
-
Icoana Orlea Nouă Ipotești Osica de Jos Isaci Osica de Sus �� Izvoarele Părșcoveni Izvorul Perieți Leleasca Pestra Liicești Petculești Linia din Vale Piatră Sat Mândră Pleșoiu Măgura Plopșorelu Mărgheni Poganu �� Măruntei/Colonești Potopin Mereni Priseaca Miercești Proaspeți Mierlești Redea Milcaveni Reșca Milcov Vale Rotundă Mogoșești Sălcia Moșteni Scărișoara Movileni Segarcea Nicolae Titulescu Slăboara Obârșia Nouă Slăveni �� Oboga Stoenești Oboga de Jos Strejești de Jos Oboga de Mijloc Strejești de Sus Oncești Studina Oporelu Studinița Oteștii de Jos Șopârlița Oteștii de Sus
EUR-Lex () [Corola-website/Law/218693_a_220022]